Pe măsură ce ne apropiem de finalul celui de-al treilea trimestru al anului în curs, datele statistice oficiale scot tot mai puternic în evidență necesitatea adoptării de soluții de maximă urgență. Se cer stopate atât declinul unor ramuri esențiale, precum energetica și industria prelucrătoare, cât și accelerarea unor procese inovative, în special în zona tehnologiilor de vârf.
Dacă ar fi de identificat locul și rolul unui factor integrator, privirea s-ar îndrepta justificat spre cererea agregată. Pentru a se asigura echilibrul întregii economii, respectiv armonizarea cererii agregate cu oferta agregată, sunt necesare rate de creștere aproximativ egale ale celor două componente. Or, potrivit celor mai recente evaluări ale Băncii Naționale a României (BNR), marea problemă continuă să fie deficitul de cerere agregată.
- Credit foto: www.magnific.com
În aceste condiții, principalul factor de menținere a activității economico-sociale „pe linia de plutire" a fost, este și va fi formarea brută de capital fix. Nu este pentru prima dată când se subliniază apăsat această caracteristică a economiei noastre naționale, însă, acțiunile care decurg de aici nu sunt, încă, suficient de ample și de profunde.
Potrivit aprecierilor oficiale, inclusiv ale BNR, este imperios necesar să se mobilizeze forțele și mijloacele tocmai în această direcție. În susținerea acestor aserțiuni, pledează chiar rezultatele în materie de investiții nete în prima jumătate a anului, care au depășit 100 milioane de lei.
Căile și mijloacele de diminuare a dezechilibrelor domină și preocupările la nivel sectorial, precum și în entitățile administrativ-teritoriale. Bunăoară, pe piața muncii se înregistrează în ultima perioadă un proces a cărui importanță nu poate fi subapreciată. Reducerea, chiar modestă, a ratei inflației și majorarea lentă a salariului mediu net determină o anumită echilibrare a pieței de profil, ceea ce are efecte benefice și în alte sfere ale vieții economico-sociale. Cât privește decalajul teritorial este de semnalat că progresele în modernizarea infrastructurii de transport rutier se reflectă nemijlocit în ritmurile mai rapide de dezvoltare a zonelor din nord-estul țării. La rândul lor, corecțiile intervenite în evoluția exportului net au efecte pozitive și asupra contului curent, al cărui deficit înregistrează o îmbunătățire treptată.
Sigur, nu mai este de acceptat să fie promovat în continuare modelul economic bazat pe creșterea aproape exclusivă a avansului importurilor comparativ cu exporturile și pe împrumuturi. Cu această remarcă revenim la deficitele gemene - bugetar și comercial - care se află de prea multă vreme la o cotă în jurul a șase procente din PIB. Firește, tema raporturilor dintre echilibre și dezechilibre include obligatoriu luarea în considerare a evoluției ratei inflației. Tot conform evaluărilor BNR, există premise obiective ca rata anuală a inflației să înregistreze o corecție descendentă, chiar dacă nu se întrevede în această privință o schimbare spectaculoasă cel puțin în anul în curs. Se așteaptă să scadă în decembrie 2026 la 5,4%, urmând să ajungă în primăvara anului 2028 la 2,2%.
Multe, însă, depind de factorii externi care generează incertitudini și riscuri majore, atât la nivel macro, cât și la nivel micro. Calea de urmat vizează, ca și până acum, întărirea rezilienței economico-sociale. Rezistența la șocurile externe s-a dovedit - în special în condiții de criză - modalitatea cea mai eficientă de menținere a economiei măcar într-un echilibru fragil în conjuncturi internaționale de dimensiunile și gravitatea celor cu care ne confruntăm îndeosebi în ultimii ani. Toate acestea sunt veritabile lecții de management, de guvernanță corporativă a căror însușire reprezintă o garanție a succesului fiecărei măsuri proactive, adoptate și aplicate adecvat în toate domeniile și la toate nivelurile decizionale ale activităților economico-sociale.
