Carta Alba a IMM-urilor din România, ediția 2019

36,04% dintre firmele mici și mijlocii nu au alocat resurse pentru
activitățile de inovare

Redăm, în numărul de față, principalele concluzii referitoare la activitatea de cercetare-inovare în cadrul firmelor mici și mijlocii din țara noastră, precum și la internaționalizarea acestora, incluse în cea de-a XVII-a ediție a Cartei Albe a IMM-urilor din România. După cum am mai informat, realizarea documentului - lansat recent de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), în parteneriat cu Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat (MMACA) - s-a bazat pe intervievarea a 788 de întreprinzători și manageri din întreaga țară. Carta Albă reflectă situația de ansamblu a companiilor, profilul antreprenorului, dificultățile cu care se confruntă, modalitățile în care se finanțează, tendințele anului în curs în materie de internaționalizare, digitalizare și training al resurselor umane.

Finanțarea investițiilor în cercetare-dezvoltare și inovare provine, în

proporție covârșitoare, din surse proprii

În anul 2018, eforturile de inovare desfășurate de IMM-urile din România s-au concentrat cu precădere spre noile produse (39,35%), noile tehnologii (26,42%), modernizarea sistemului informatic (13,48%), abordările manageriale și de marketing noi (16,44%), pregătirea resurselor umane (16,04%). Absența abordărilor inovaționale s-a consemnat la 21,29% dintre firme.

Principalele modalități de realizare a inovării în cadrul IMM-urilor sunt reprezentate de: adaptarea și modificarea elementelor de noutate dezvoltate inițial de alte organizații (35,98%), preluarea integrală a elementelor de noutate dezvoltate inițial de alte organizații (29,36%), derularea individuală a activităților de cercetare-dezvoltare (26,14%) și cooperarea cu alte organizații privind derularea activităților de cercetare-dezvoltare (8,52%).

Repartiția rezultatelor cercetării cu privire la intensitatea investițiilor în inovarea de produs, proces și organizațională relevă următoarele elemente semnificative: 36,04% dintre IMM-uri nu au alocat resurse pentru activitățile de inovare, în timp ce 18,16% dintre acestea au dedicat inovării între 0,1% și 5% din totalul investițiilor, 15,85% au alocat între 5,1% și 10%, 13,82% între 10,1% și 20%, 10,16% - între 20,1% și 50%, 3,66% între 50,1% și 75%, iar 2,30% dintre organizații au alocat inovării peste 75% din totalul investițiilor.

(Imaginea din articol)

Repartiția IMM-urilor în funcție de ponderea în cifra de afaceri a veniturilor rezultate din produse și servicii noi introduse în ultimul an presupune următoarele elemente: 37,67% dintre firme nu au obținut venituri din valorificarea produselor și serviciilor noi, în timp ce 13,82% dintre întreprinderi au facturat între 0,1% și 5% din totalul comenzilor, 13,69% - între 5,1% și 10%, 14,36% - între 10,1% și 20%, 14,63% - între 20,1% și 50%, 3,52% - între 50,1% și 75%, iar 2,30% dintre organizații au indicat faptul că peste 75% din cifra de afaceri provine din produse și servicii noi sau reînnoite.

Finanțarea investițiilor în cercetare-dezvoltare și inovare în cadrul IMM-urilor provine, în proporție covârșitoare, din surse proprii (70,49%) și, în mult mai mică măsură, din împrumuturi și credite bancare (11,99%), fonduri provenite de la Uniunea Europeană (5,80%) și fonduri de la autoritățile publice centrale (1,48%) și locale (0,81%).

În aproape jumătate dintre IMM-uri (47,02%) se consideră că proiectele de cercetare-dezvoltare nu trebuie să se întindă pe perioade mai mari de 6 luni, în timp ce 20,33% apreciază că durata optimă a acestora poate depăși 6 luni, 13,69% - peste un an, 16,12% - peste 3 ani, în timp ce doar 2,85% menționează faptul că acest tip de proiecte au o durată optimă de derulare de peste 5 ani.

36,39% dintre respondenți consideră că investițiile în cercetare-dezvoltare trebuie recuperate până în 6 luni, 11,52% apreciază că termenul de recuperare este 6 - 12 luni, 21,95% sunt de părere că termenul poate fi 1 - 2 ani, în timp ce 22,36% indică 3 - 5 ani, 6,50% dintre întreprinzători indică 6 - 10 ani, iar 1,08% menționează faptul că investițiile în acest tip de proiecte trebuie amortizate într-o perioadă de peste 10 ani.

Principalele bariere în derularea activităților de cercetare-dezvoltare și inovare identificate de întreprinzători sunt cele referitoare la costul ridicat al activităților de cercetare-dezvoltare (31,94%), insuficiența fondurilor proprii (20,75%), incertitudinea privind cererea pentru produse inovative (13,88%), accesul dificil la informații relevante privind noile tehnologii (12,67%), lipsa unor scheme publice de finanțare/cofinanțare a activităților de profil și/sau rigiditatea criteriilor de eligibilitate (11,73%).

Firmele din industrie, cele mai interesate să acceseze fonduri structurale

Capitolul din Carta Albă referitor la internaționalizarea IMM-urilor din România oferă, la rândul lui, o serie de concluzii interesante. Astfel, analiza arată că numai 21,43% dintre întreprinderile chestionate au participat la târguri și expoziții sau misiuni diplomatice pe teritoriul României, în timp ce doar 11,73% dintre aceste entități au luat parte la astfel de acțiuni în străinătate. Majoritatea companiilor au înregistrat o singură participare pe parcursul perioadei de timp analizate.

Principalul factor care poate influența activitatea de import în anul 2019, din perspectiva întreprinderilor chestionate, este reprezentat de prețul produselor sau serviciilor (23,85%). În ceea ce privește exportul, principalul factor de influență este reprezentat de calitatea produselor/serviciilor (12,94%).

Numai 6,87% dintre întreprinderile incluse în cercetare au beneficiat de fonduri europene în cursul anului 2018. Principalul beneficiu identificat de acestea se referă la achiziția de noi echipamente și tehnologii.

O pondere de 27,36% dintre întreprinzătorii incluși în această analiză intenționează să acceseze fondurile structurale într-o perioadă viitoare, interesul fiind unul în creștere, luând drept reper rezultatele din anul precedent. Proporția întreprinderilor care intenționează să acceseze fondurile structurale este mai ridicată în rândul IMM-urilor cu o vechime de sub 5 ani (34,13%), firmelor din regiunea Sud-Est (40%), microîntreprinderilor (37,74%), societăților pe acțiuni (40,35%), firmelor din industrie (33,90%), unităților cu performanțe mai bune (45,10%) și firmelor conduse de întreprinzători cu studii superioare (31,58%).