English
Interviu cu acad. VIRGILIU N. CONSTANTINESCU
Intrebare: Va rog sa ne prezentati pe scurt evolutia tribologiei ca stiinta si tehnologie.
Raspuns: Initial domeniul era denumit lubrificatie, frecare, uzura. Un comitet de specialisti din Anglia, la finele anilor saizeci, a avut ideea sa foloseasca cuvantul grec tribeis, care inseamna frecare si care se folosea din secolul al XIX-lea pentru triboelectricitate – electricitatea produsa prin frecare, sa uneasca cele trei domenii cu specific oarecum diferit cu un singur cuvant, tribologie. Ei au facut un studiu in care au aratat ca potential o tara poate realiza economii echivalente cu pana la 5% din produsul intern brut, numai folosind mai bine cunostintele existente de tribologie. Aceste fapte au condus la o dezvoltare a domeniului si la o oarecare saturare. Marile progrese in tribologie au fost facute intre anii 1950 – 1960, dupa ultimul razboi mondial. Atunci oamenii si-au dat seama ca orice mecanism sau masina care functioneaza timp indelungat cu uzuri reduse are nevoie de o pelicula de lubrifiant care desparte suprafetele in miscare relativa, chiar si in contacte foarte incarcate, cum ar fi o bila de rulment si inelul de rulare si acolo trebuie sa existe un film subtire, de ordin micronic, care previne gripajul sau orice alt accident. Aparitia si dezvoltarea ordinatoarelor/ calculatoarelor au dus in anii ’70 la producerea de date numerice si metode de simulare foarte precise, cu considerarea mai multor efecte. In loc sa se proiecteze un lagar simplu cu ajutorul unor diagrame sau al unor formule aproximative, astazi se pot face simulari in care sa se tina seama de incalziri, dilatari, uzura materialelor si alti parametri.
Intrebare: Care au fost obiectivele conferintei ROTRIB’ 07?
Raspuns: Obiectivul principal a fost prezentarea stadiului actual al cercetarii in domeniu in tara noastra si pe plan mondial. Din cei o suta de participanti la actuala conferinta, treizeci si doi erau din diferite tari, chiar si din SUA, o tara situata la o distanta mai mare. Au participat si specialisti din tarile europene Franta, Norvegia, Suedia si din tarile vecine Bulgaria, Serbia, din Polonia, Cehia si altele.
Intrebare: Care au fost marile personalitati din domeniu participante la conferinta ROTRIB ’07 de la Bucuresti?
Raspuns: As mentiona pe prof. Richard F. Salant de la Georgia Institute of Technology, cunoscut specialist in probleme de sisteme de etansare; prof. Francis E. Kennedy de la Thayer School of Engineering Dartmouth College, una dintre cele mai bune universitati din Statele Unite care este situata la cca 200 km nord de Boston; el este specialist in probleme de frecare si mai nou a prezentat o foarte interesanta lucrare privind genunchiul artificial si problemele legate de exploatarea unui astfel de genunchi artificial, bineinteles pe oameni care au trebuit sa-si opereze genunchiul; prof. Jean Frene de la Universitatea din Poitiers, posesor si el al medaliei de aur pentru tribologie, daca nu ma insel in 1998 sau 1999; prof. M. Fillon, tot din Franta; prof. K. Tonder din Norvegia; prof. B.O. Jacobson din Suedia s.a., chiar si cercetatori de origine romana care lucreaza in prezent prin alte tari, cum a fost fostul meu colaborator Florin Dimofte, care este cercetator la Centrul NASA de la Cleveland.
Intrebare: Care au fost contributiile cele mai importante ale cercetatorilor romani in domeniul tribologiei?
Raspuns: In Romania preocuparile din domeniul tribologiei au inceput simultan cu cele care se desfasurau pe plan mondial. La inceputul anilor ’50, la Academia Romana s-a infiintat Institutul de Mecanica Aplicata, condus de profesorul Carafoli, si la Politehnica profesorul D. Manea a dezvoltat in cadrul Catedrei de organe de masini preocupari privind lubrificatia. La Academie, cel care a fost preocupat de aceste probleme si a condus cercetarile mai bine de douazeci de ani a fost prof. Nicolae Tipei, care a scris si publicat un tratat intitulat Hidroaerodinamica lubrificatiei (1957), pentru care a primit un Premiu de Stat si a fost ales membru corespondent al Academiei Romane. Ulterior au aparut centre de cercetare si cercetatori la Iasi, Galati, Suceava, Cluj, Timisoara, in marile centre universitare. Initial a fost o Comisie de tribologie, care s-a transformat mai tarziu, in anul 1977, in asociatia The Romanian Tribology Association (ART), care a organizat si actuala conferinta, la care ati participat. ART este membra a Consiliului International de Tribologie si a Asociatiei Balcanice de Tribologie BALKANTRIB, fondata in 1993 cu specialisti din Bulgaria, Grecia, Serbia, Turcia si Romania.
Printre membrii marcanti ai ART as mentiona pe prof. Emanuel Diaconescu de la Suceava, care a facut un doctorat in lubrificatie elastohidrodinamica cu un cunoscut profesor, Cameron, de la Imperial College din Londra si care a dezvoltat mai intai un laborator, dupa aceea un colectiv de cercetari la Suceava. La organe de masini sunt cativa care au continuat lucrarile profesorului D. Manea: prof. Pavelescu, care a fost sef de catedra dupa ce profesorul Manea nu a mai fost printre noi, si in primul rand prof. Mircea Pascovici, care lucreaza in lubrificatie hidrodinamica si in aspecte termice ale acestei probleme. Mai exista un colectiv condus de prof. Mihai Gafitanu la Politehnica din Iasi, care s-a ocupat de angrenaje. A mai existat prof. Popisteanu; in fine, au existat mai multi printre care amintim si pe prof. Ion Crudu, care a dezvoltat cercetari la Galati, N.N. Antonescu, la Institutul de Petrol si Gaze din Ploiesti. Iata, v-am dat cateva exemple.
Intrebare: In final, va rog sa ne spuneti cum apreciati desfasurarea ROTRIB’ 07.
Raspuns: A fost o conferinta la standarde internationale, de la inceput pana la sfarsit s-a folosit de catre toata lumea limba engleza. Deci, conferinta era intr-un cadru ultramodern la World Trade Center Bucharest. Aceasta conferinta putea sa-si desfasoare lucrarile in aceleasi conditii oriunde vreti dumneavoastra, la Paris, la New York, la Londra sau la Bucuresti. Este un progres, o tendinta de egalizare a nivelului de prezentare a unei manifestari stiintifice. Programul s-a respectat cu strictete, nu a fost nici macar sfertul academic, lucrarile au inceput si s-au desfasurat cu punctualitate.
In plen, presedintele in exercitiu al Asociatiei Romane de Tribologie, prof. dr. Emanuel Diaconescu, a facut un foarte scurt istoric al dezvoltarii tribologiei, dupa care au urmat cativa vorbitori, R.F. Salant, J. Frene, E. Diaconescu si F. Kennedy. Lucrarile au continuat pe sectiuni in acelasi ritm pana vineri dupa-amiaza, in jur de orele 18, deci au fost doua zile pline, bine utilizate.
Colectivul care a organizat merita laude si felicitari, in special cei de la Catedra de organe de masini, prof. M. Pascovici, prof. A. Tudor si Traian Cicone, care au dus greul organizarii acestei manifestari.
Domnule academician, va multumim pentru bunavointa cu care ne comunicati aceste informatii importante pentru inginerii romani si va dorim ca activitatea dv. sa fie in continuare incununata de succese.