English
Simpozionul a fost organizat de Colegiul Ștefan Odobleja, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Dolj, Casa Corpului Didactic Dolj, Universitatea din Craiova - Facultatea de Automatică, Calculatoare și Electronică (reprezentată de prof. dr. ing. Dan Selișteanu și prof. dr. ing. Dorin Popescu), Facultatea de Inginerie Electrică (reprezentată de prof. dr. ing. Marian Ciontu) și AGIR - Sucursala Dolj. S-au înscris 160 de cadre didactice din județul Dolj și din alte 19 județe ale țării, provenind din peste 50 de unități școlare din învățământul preuniversitar, majoritatea fiind cuprinse în sistemul de învățământ tehnic și profesional secundar. Au participat indirect 79 de cadre didactice.
Secțiunile acestei ediții și numărul de participanți la fiecare dintre acestea, au fost următoarele: ▪ Secțiunea 1: Educația mecatronică - 46 participanți; ▪ Secțiunea 2: Educația pentru participare și democrație - 35 participanți; ▪ Secțiunea 3: Educația pentru pace și cooperare - 39 participanți; ▪ Secțiunea 4: Educația financiară - 40 participanți.
De un interes deosebit din partea cadrelor didactice s-a bucurat Secțiunea 1 - Educația mecatronică. De altfel, activitatea s-a desfășurat în modernul laborator de mecatronică al Colegiului, dotat cu echipamente Festo și folosit intensiv în procesul instructiv al elevilor, de la aproape toate calificările oferite de școală. Avându-se în vedere importanța educației mecatronice, în special pentru actuala generație de elevi de liceu și, în general, pentru orice persoană care dorește să păstreze conexiunea cu progresele înregistrate în tehnică și tehnologie, ing. Adelin Plăcintaru, reprezentantul Festo Didactic România, a prezentat tendințele actuale în domeniul dialogului instruire - tehnologie în contextul celei de-a patra revoluții industriale, și anume digitizarea informației oferite elevilor pentru pregătirea profesională. Prin intervențiile lor, cadrele didactice au subliniat faptul că educația mecatronică are numeroase aspecte transdisciplinare și că, în lumea mașinilor inteligente, aflată în plină expansiune, nimeni nu se va mai putea descurca, nici profesional, nici social, fără să-și fi dezvoltat, măcar la nivel minimal, abilitățile specifice acestui domeniu. Una dintre concluziile acestei secțiuni a fost aceea că educația mecatronică formează competențe și abilități care vor deveni, în curând, obligatorii pe lista competențelor necesare în secolul XXI.
La fel de incitante au fost discuțiile și la Secțiunea 4 - Educația financiară, unde majoritatea lucrărilor au accentuat lipsa acestei „noi educații" în rândul tinerilor, dar și la multe persoane adulte, active pe piața muncii sau nu. Dincolo de datele statistice prezentate, lucrările au evidențiat multe exemple de bune practici cu privire la modalitățile concrete prin care se realizează educația financiară în școală, respectiv prin proiecte extracurriculare și competiții școlare dedicate. La această secțiune a fost susținută opinia că educația financiară trebuie începută de timpuriu, în școală, pentru că nu toate familiile pot furniza acest tip de educație copiilor, iar succesul social este puternic condiționat de alfabetizarea financiară.
În cadrul celorlalte două secțiuni, accentul a revenit strategiilor didactice prin care tinerii pot fi educați pentru toleranță, cooperare, democrație, renunțarea la prejudecăți și pentru cetățenie proactivă; aceste strategii sunt preponderent aplicate prin proiecte locale, naționale sau internaționale, iar rezultatele lor se constată deja în școlile și colectivele care participă la astfel de proiecte.
Organizatorii apreciază că Simpozionul și-a creat deja un grup-țintă de cadre didactice preocupate de metodologia valorificării noilor educații vizând toate dimensiunile (intelectuală, morală, tehnologică, estetică, fizică) și formele educației (formală, nonformală, informală). De asemenea, organizatorii apreciază că obiectivele acestui Simpozion au fost realizate, atât sub aspect calitativ, cât și sub aspect cantitativ.
