English
Informațiile prezentate în aceste pagini reflectă nu numai evoluții actuale din sfera progresului științifico-tehnic, ci anticipează numeroase direcții de acțiune strategice și tactice care conturează, tot mai pregnant, profilul inginerului în secolul XXI. Faptul că decidenții de la toate nivelurile, începând cu cei de la bază, continuând cu nivelul național și cel european, pentru a se ajunge la preocupări de dimensiuni planetare, conștientizează procese și fenomene de bun augur deopotrivă pentru exercitarea tot mai eficientă a profesiei de inginer și asigurarea premiselor pentru noi și tot mai importante progrese din sfera științei și tehnicii.
● Accelerarea digitalizării ar putea aduce României 50 miliarde de euro în PIB până în 2030
România are șansa de a-și crește competitivitatea economică într-un termen relativ scurt, dacă se va concentra pe accelerarea digitalizării și convergența spre o economie bazată pe tehnologie, conform unui studiu lansat de Factory 4.0 și Frames. Autorii semnalează că economia digitală ar putea reprezenta, în 2030, cel puțin 20% din Produsul Intern Brut, cu un plus de circa 50 de miliarde de euro la PIB.
Dezvoltarea economică semnificativă din ultimii 20 de ani, bazată pe exporturi, investiții străine, pe forța de muncă relativ ieftină și mai ales pe consum, riscă să se transforme într-un dezavantaj în următorii ani, în contextul schimbărilor semnificative prin care trece economia mondială, mai menționează studiul. „Pandemia de COVID-19 a restartat modul în care sunt percepute activitățile economice. În contextul shut-down-ului economic din primăvară și al măsurilor de distanțare socială, mediul economic a fost, practic, forțat să facă pasul spre digitalizarea activității. În acest context, prin schimbarea paradigmelor economice, România are șansa nesperată de a arde etapele și de a crește economic semnificativ, prin tehnologie și digitalizare", arată datele studiului.
Potrivit analiștilor, această reorientare economică este absolut necesară, mai ales în contextul scumpirii forței de muncă și, în general, al crizei de pe piața resurselor umane. „Vremurile în care România era atractivă prin costurile reduse cu forța de muncă au trecut, iar perspectivele demografice indică o accentuare a problemelor din piața HR. Fără o focusare pe dezvoltarea reală a competențelor digitale, automatizarea și digitalizarea proceselor, companiile, în general mediul economic românesc, riscă să piardă puncte importante la capitolul competitivitate, cu consecințe economice negative", a declarat Marius Hărătău, managerul Factory 4.0, conform unui comunicat. Potrivit aceleiași surse, în 2016, economia digitală, în România, reprezenta 6,9% din PIB, echivalentul a 12 miliarde de euro, peste media CEE de 6,5%. Pe fondul dezvoltării economiei, afacerile din sectorul tehnologic românesc au avansat semnificativ, de la 26 miliarde de lei în 2010 la 52 miliarde lei în 2019.
Raportul arată că, între 2016 și 2019, economia digitală românească a înregistrat un ritm de creștere de aproape cinci ori mai rapid decât cele din principalele economii europene.
În 2020, pe fondul crizei economice generate de pandemie, cele peste 30.000 de firme românești angrenate în business-ul tehnologic ar putea raporta afaceri similare cu cele de anul trecut, însă, în 2021, motorul creșterii economice ar putea accelera din nou. „Economia mondială face deja pasul către Factory 4.0, considerată a patra revoluție industrială, iar cel mai relevant exemplu de transformări majore, dincolo de dinamica sectorului de software, îl reprezintă evoluția industriei auto care, în următorii 10 ani, își propune să renunțe la producția de automobile cu motoare termice și să se focuseze pe automobilele electrice, dotate cu inteligență artificială", relevă cercetarea.
Potrivit autorilor studiului, focusul pe digitalizare și automatizarea producției ar putea aduce, astfel, aproximativ 50 miliarde euro în PIB până în 2030. Dacă România va implementa automatizarea și digitalizarea, peste un milion de locuri de muncă ar putea fi create numai în acest sector. Cele mai multe joburi ar urma să fie create în activități care presupun prelucrarea și utilizarea datelor, activități de suport și programare. Digitalizarea va aduce și o creștere semnificativă a competențelor angajaților din economie, aceștia urmând să fie obligați să utilizeze aplicații online sau alte instrumente tehnologice în activitatea lor de zi cu zi. „Marea șansă a României este că, în ultimii ani, a construit o infrastructură digitală de nouă generație, similară cu cea existentă în țări precum Olanda, Norvegia și Suedia. În aceste condiții, beneficiind și de un capital uman semnificativ, avem șansa de a ne apropia rapid de performanța țărilor bogate (Franța, Germania, Italia, Spania, Marea Britanie) prin dezvoltarea unui ecosistem digital similar cu cel practicat, de exemplu, în Estonia sau Finlanda", a afirmat Adrian Negrescu, managerul Frames.
Cele mai ridicate rate de digitalizare din economia românească sunt, în prezent, în industriile de prelucrare, utilități și comerț, însă cel mai ridicat potențial îl au ecosistemele de tip start-up, subdimensionate în momentul de față.
În prezent, prea puține companii românești folosesc instrumente digitale. Studiile recente arată că firmele din România alocă, în medie, doar 5% din resurse în scopul digitalizării activității de producție și servicii. Doar 10% dintre IMM-urile din România au activitate de inovare, ceea ce ne clasează pe ultimul loc în UE și la acest capitol. Asta în condițiile în care se estimează că, până în 2030, peste 60% dintre activitățile economice la nivel mondial vor fi automatizate, se mai menționează în comunicat.
Autorii studiului relevă că procesul de digitalizare și automatizare a economiei românești va fi influențat și de modul în care autoritățile vor implementa reformele din sectorul public. „Integrarea noilor tehnologii, a platformelor digitale în administrația românească, de la serviciile de taxe și impozite către firme și populație, la gestiunea facturilor electronice sub girul ANAF, este esențială în actualul context și sperăm ca noul guvern, rezultat în urma alegerilor de la finalul anului, să prioritizeze acest demers", afirmă experții.
Beneficiile vor fi multiple. Astfel, potrivit analizei, în primul rând, va fi eficientizată relația dintre cetățeni, firme și stat, iar, pe de altă parte, economia subterană se va diminua, un factor esențial în depășirea crizei economice. „Gradul de colectare în România se învârte, în prezent, în jurul nivelului de 30%, cel mai scăzut din UE", arată analiza.
Potrivit experților, dincolo de digitalizarea administrației, este nevoie ca statul să prioritizeze educația digitală a românilor, să organizeze prin ANOFM programe de recalificate și training adaptate noilor realități economice.
Cursurile de pregătire și, în general, digitalizarea activităților din economie vor permite, totodată, extinderea bazinului de resurse umane, în condițiile în care România are aproximativ 2 milioane de oameni care formează o forță de muncă neexploatată. „Dezvoltarea unor soluții flexibile de lucru va amplifica acest proces. Programul de muncă flexibil, aprobat recent de autorități, este un prim pas salutar în acest demers menit să reducă rata forței de muncă inactive în economie și să genereze un potențial semnificativ de cerere în zona HR. Având posibilitatea de a lucra cu program redus, oamenii vor avea șansa de a dezvolta, în paralel, mai multe activități, iar efectele se vor vedea în creșterea activității economice, în dezvoltarea unor noi piețe de produse și servicii", relevă studiul.
● MEC, în parteneriat cu Google și Microsoft, pune la dispoziție, gratuit, platforme educaționale
Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a semnat un parteneriat cu companiile Google și Microsoft în vederea asigurării de resurse tehnologice pentru educația digitală, în contextul desfășurării cursurilor în scenariile hibrid sau online, a anunțat instituția, într-un comunicat. „Prin acest memorandum, cadrele didactice și unitățile de învățământ au acces, în mod gratuit, la toate platformele educaționale dezvoltate de cele două companii, inclusiv la programele-suport și la resursele educaționale dezvoltate de acestea. Astfel, platformele G Suite for Education și Microsoft Office 365 A1 pot fi utilizate în procesul de predare, cu interfață în limba română", se menționează în comunicat. Ambele licențe se activează în mod gratuit, prin intermediul portalului de activare clasaviitorului.ro și pot fi utilizate, tot gratuit, pe durata de funcționare a unității de învățământ.
Aceste aplicații le oferă profesorilor posiblitatea de a gestiona fluxul de lucru la clasă cu ajutorul Google Classroom sau Microsoft Teams (distribuire materiale suport de curs, distribuire teme, acordare de feedback personalizat, notare), de a organiza videoconferințe cu ajutorul Meet sau Teams, de a folosi tabla virtuală cu ajutorul Google Jamboard sau Microsoft Whiteboard și de a avea acces la tot ceea ce este necesar pentru a derula activitatea didactică prin aplicațiile online.
Formarea cadrelor didactice în vederea utilizării platformelor digitale de predare este un alt obiectiv al acestui parteneriat, în cadrul căruia vor fi dezvoltate și implementate programe de formare și alte tipuri de resurse-suport. Totodată, parteneriatul oferă resurse-suport atât elevilor, cât și studenților, pentru ca aceștia să învețe să folosească mai eficient tehnologia digitală.
● Deloitte: Companiile cheltuiesc mai puțin de 5% din venituri pe tehnologie
Companiile din întreaga lume cheltuiesc mai puțin de 5% din venituri pe tehnologie, inclusiv așa-numitele organizații avangardiste în domeniul tehnologiei, care au o viziune și o strategie bine definite și un departament de tehnologie dezvoltat, potrivit studiului Deloitte Global Technology Leadership 2020, efectuat în rândul a 1300 de lideri din domeniul afacerilor și al tehnologiei din 69 de țări, inclusiv România. De asemenea, studiul arată că doar 11% dintre organizații sunt avangardiste în materie de tehnologie și că aproape o treime dintre liderii acestor companii (29%) pot juca un rol vizionar, de două ori mai mulți decât în cazul organizațiilor tradiționale (14%).
Asemănările dintre cele două tipuri de organizații sunt vizibile și atunci când vine vorba despre bugetele alocate pentru inovație, deoarece 20% dintre companiile avangardiste în tehnologie investesc în această zonă, puțin peste procentajul organizațiilor tradiționale (15%). „Pandemia a accelerat planurile de adoptare a tehnologiei și digitalizării, oferind liderilor o oportunitate fără precedent pentru a-și transforma afacerile. Organizațiile au nevoie, mai mult ca oricând, de lideri care au cunoștințe în domeniul tehnologiei, întrucât companiile au devenit mai tehnice, iar studiul chiar subliniază faptul că directorii generali îi privesc pe liderii din domeniul tehnologiei drept parteneri strategici principali, mai mult decât pe liderii tuturor celorlalte funcții la un loc", a spus Vladimir Aninoiu, director de Tehnologie în cadrul practicii de consultanță a Deloitte România.
Conform studiului, principalul element care ajută companiile avangardiste în domeniul tehnologiei să depășească organizațiile tradiționale este capacitatea acestora de a utiliza tehnologia în vederea creșterii afacerii, susținută de cadența la nivel operațional și de prioritățile strategice, nu numai în interiorul departamentelor de tehnologie, dar și în întreaga organizație. Companiile avangardiste în tehnologie se concentrează pe inovație (66%) și pe clienți (60%), iar departamentele lor de tehnologie sunt mai implicate pe parcursul întregului proces de inovație, din faza de anticipare (52%), până la cea de realizare a prototipului (56%) și implementare (47%). De asemenea, departamentele de tehnologie ale acestor organizații au de 2,5 ori mai multe șanse să fie considerate extrem de eficiente sau foarte eficiente (66%) în definirea experiențelor clienților și a interacțiunilor cu aceștia, în comparație cu departamentele de tehnologie din organizațiile tradiționale (27%), de la care companiile se așteaptă să dezvolte astfel de abilități în timp. Două treimi dintre liderii de tehnologie (67%) din organizațiile avangardiste se așteaptă ca departamentele de tehnologie să contribuie la transformarea abordării față de clienți în viitorul apropiat, în sensul concentrării pe aceștia, comparativ cu doar 43% dintre organizațiile tradiționale.
Respondenții sondajului consideră că profilul liderului care pune organizația în mișcare - the kinetic leader - este cel mai potrivit pentru un lider în tehnologie, un vizionar concentrat pe schimbări și pe evoluție. Pentru a descrie caracteristicile definitorii ale unor lideri de succes din domeniul tehnologiei în următorii trei ani, 69% dintre respondenți au folosit cuvinte precum schimbare, viziune, inovație și agilitate, în timp ce 46% au concluzionat că atribute precum abilități strategice și cunoștințe solide în domeniul tehnologiei sunt extrem de apreciate.
Studiul Deloitte Global Technology Leadership 2020 urmărește evoluția organizațiilor, a departamentelor de tehnologie și a rolului jucat de liderii din domeniul tehnologiei în cadrul companiilor. Ediția de anul acesta include răspunsuri din 22 de sectoare, companii care activează în America, Europa, regiunea Asia-Pacific, Orientul Mijlociu și Africa.
● Toate serviciile publice de eGuvernare vor putea fi accesate prin identitatea digitală centralizată
Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) și Ministerul Fondurilor Europene (MFE) au semnat contractul de finanțare pentru proiectul Platforma Software Centralizată pentru Identitate Digitală (PSCID). Semnarea contractului de finanțare s-a realizat prin semnătură electronică, precizează, într-un comunicat, Autoritatea pentru Digitalizarea României.
„Facem un pas înainte în ceea ce înseamnă transformarea digitală a sistemelor autorităților publice naționale. Prin această platformă software centralizată, vom putea facilita accesul cetățenilor la o serie de servicii ale autorităților publice, în principal la cele 36 de evenimente de viață care sunt cuprinse în Programul Operațional Competitivitate pentru perioada 2014 - 2020", a declarat Călin Bota, secretar de stat în MFE.
La rândul său, președintele ADR, Sabin Sărmaș, a accentuat beneficiile acestui proiect: „Ați folosit, probabil, autentificarea cu Facebook sau cu Google pentru diverse site-uri web. Așa va arăta PSCID-ul: vom intra pe site-ul unei instituții publice și, cu doar două click-uri, vom putea folosi serviciile publice digitale. Nu va fi nevoie de cont, vom alege să ne autentificăm prin PSCID. Vom da click pe «Login cu PSCID» și toate mecanismele de acces se vor transfera către această platformă. Este o metodă simplă, rapidă și sigură".
„PSCID este un proiect esențial mai ales din perspectiva accentului pus pe siguranță și centralizare. Știm cât de importante sunt încrederea și securitatea când un cetățean accesează un serviciu online. Primul pas în acest proces este autentificarea. Astăzi, există servicii de autentificare diferite. Prin PSCID, vom regăsi toate aceste identități, care acum sunt separate și la niveluri de încredere distincte, într-un singur loc, în această platformă. Astfel, vom avea modalități puternice și sigure de identificare și autentificare electronică. Vom crește încrederea cetățeanului în acest tip de servicii și vom avea un prim pas absolut obligatoriu în accesarea unui serviciu public electronic. La acest moment, instituțiile publice oferă anumite tipuri de identități. Odată cu implementarea PSCID, ele nu vor dispărea, ci vor merge într-un Registru Electronic Național, iar fiecare cetățean va avea atașate mai multe tipuri de identități. De asemenea, securitatea este esențială în acest tip de proiect, pentru că vorbim de identitatea online a tuturor cetățenilor României. Ne dorim să creăm o platformă sigură, federalizată, pe care cetățeanul să poată să o utilizeze mai ușor, printr-un singur set de credențiale", a conchis președintele ADR.
Potrivit comunicatului ADR, unul dintre pilonii strategici ai activității instituției este Identitatea electronică. Implementarea acestui proiect reprezintă un moment de referință pentru procesul de transformare digitală a României și, mai ales, pentru îmbunătățirea interacțiunii dintre instituțiile publice și cetățean.
● De la 1 septembrie, noi norme privind autoturisme mai ecologice și mai sigure se aplică în întreaga Europă
De la 1 septembrie, intră în vigoare Regulamentul UE privind omologarea și supravegherea pieței autovehiculelor, a anunțat Comisia Europeană (CE), într-un comunicat. „Adoptat în mai 2018, noul regulament revizuiește și limitează semnificativ sistemul anterior de omologare de tip și de supraveghere a pieței. Acesta îmbunătățește calitatea și independența omologării de tip și a testării vehiculelor, sporește controlul autovehiculelor aflate deja pe piața UE și consolidează sistemul general printr-o supraveghere europeană sporită", se menționează în comunicat.
Principalele elemente ale noilor norme ale UE includ:
▪ Independența și calitatea testelor efectuate înainte de introducerea pe piață a unui autoturism. Serviciile tehnice care efectuează teste și inspecții ale noilor modele de autovehicule vor fi supuse unui audit independent, pe baza unor criterii stricte de obținere și păstrare a desemnării acestora de către statele membre. Autoritățile naționale de omologare de tip fac acum obiectul unor evaluări inter pares pentru a se asigura că normele relevante sunt implementate și respectate în mod riguros pe întreg teritoriul UE;
▪ Controlul autoturismelor aflate deja pe piață. Noul cadru îmbunătățește, de asemenea, verificările efectuate asupra vehiculelor care circulă deja pe piață și sunt puse în vânzare de către concesionari. De acum înainte, statele membre sunt obligate să testeze în mod regulat un număr minim de automobile și pot în prezent să ia măsuri de salvgardare împotriva vehiculelor neconforme de pe teritoriul lor, fără a aștepta ca autoritatea care a acordat omologarea de tip să ia măsuri;
▪ Supraveghere europeană. În plus, Comisia poate acum să efectueze verificări ale conformității vehiculelor în laboratoare sau pe șosea. În cazurile în care producătorii încalcă legislația în materie de omologare de tip (de exemplu, dispozitive de manipulare sau declarații false), Comisia poate dispune retragerea de pe piață la nivelul UE și le poate impune acestor producători sancțiuni de până la 30 000 euro pe autoturism. Până în prezent, numai autoritățile naționale care efectuau omologarea de tip a autoturismului puteau impune astfel de măsuri.
De la adoptarea regulamentului în 2018, producătorii de automobile, agențiile de omologare de tip și alte părți interesate au lucrat în permanență în vederea punerii în aplicare a noilor norme și a adaptării la cerințele cele mai stricte.
Comisia a furnizat resurse suplimentare astfel încât Centrul Comun de Cercetare (JRC) să preia acest nou rol în supravegherea pieței, finanțând personalul suplimentar necesar, costurile operaționale și construirea a două noi laboratoare. JRC dispune de două noi laboratoare de ultimă generație pentru efectuarea de controale.
Omologarea de tip este procesul prin care se certifică faptul că un vehicul îndeplinește toate cerințele pentru a fi introdus pe piață și se verifică în mod riguros respectarea legislației UE de către producători, inclusiv a limitelor de emisii, prevăzute într-un regulament separat.
Noile norme au fost propuse de CE în 2016 în urma scandalului Dieselgate și au fost adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în 2018.
