English
Zilnic, fiecare dintre noi este victima unui puternic și neîntrerupt „bombardament informațional". Sute de știri și comentarii inundă spațiul public, constituind, astfel, surse de legitimă îngrijorare. Pe prim-plan se află situația din energetică, influențată decisiv de actualele evenimente internaționale al căror grad de gravitate a atins cote extreme. De aici, un imperativ major: clarificarea principalelor aspecte ale temei enunțate, mai ales a celor care, într-un fel sau altul, prezintă un interes cu totul deosebit pentru comunitatea noastră inginerească.
- Credit foto: www.freepik.com
Starea de fapt și perspectivele imediate
Dacă ar fi să identificăm o certitudine într-o lume profund bulversată de războaie de toate categoriile, de la cel „cald" până la cel comercial, atunci putem spune că în anotimpul rece s-a reușit, în bună măsură, să se depășească uriașele dificultăți din domeniul energiei la nivel global. Evaluarea este valabilă, pe deplin, pentru România. Practic, Sistemul Energetic Național (SEN) a fost menținut „pe linia de plutire". N-a fost deloc ușor.
În general, putem spune că soluțiile la care s-a recurs fac parte dintre cele de avarie, respectiv s-a acționat cu precădere asupra pârghiilor care au permis să nu se ajungă la o criză structurală, s-au elaborat măsuri uneori de azi pe mâine, pentru acoperirea necesităților urgente. Dosarul rămâne, însă, deschis, cu toate necunoscutele de rigoare.
Cum este normal, ne interesează, în primul rând, situația din țara noastră, ceea ce nu înseamnă cu putem ignora stările de fapt cel puțin din domeniul energetic pe ansamblu și pe sectoarele lui componente din întreaga lume. Practic, persistă procese și fenomene deloc încurajatoare, atât pentru consumatorii din economie, cât și pentru cei casnici. Cel puțin în momentul de față, nu se întrezăresc soluții de largă perspectivă, accentul punându-se pe rezolvări pe termen scurt.
Cum bine se știe, importăm, încă, un volum semnificativ de resurse energetice. Recurgem la cuvântul „încă", deoarece mari speranțe se pun pe trecerea la exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră (zona teritorială a României). Este vorba - în medie - despre 8 miliarde de metri cubi de gaze naturale pe an. Pentru a ne da seama de ordinul de mărime cu care avem de-a face raportat la piața de profil europeană, precizăm că aceasta înregistrează anual tranzacții la nivelul de 350 de miliarde de metri cubi. La scara Europei de Est, consumul anual se ridică la 25 - 30 miliarde de metri cubi.
Desigur, interesează data (fie ea numai aproximativă) la care investiția va fi finalizată. Cele mai recente asigurări oficiale indică începerea furnizării curente de gaze naturale din perimetrul Neptun Deep în toamna anului 2027. Până atunci, trebuie să ne descurcăm prin adoptarea de soluții care să nu ducă la majorarea importurilor, dar să acopere cerințele.
- Credit foto: www.freepik.com
Actualele politici investiționale nu se rezumă, firește, la sporirea producției interne de gaze naturale, ci includ toate elementele, de la activitățile geologice la cele de proiectare până la organizarea de șantier și finalizarea proiectelor. În acest context, evaluarea perspectivelor pe termenele scurt, mediu și lung pornește de la rezultatele din 2025, un an record în sfera investițiilor în energie. Un loc special l-au ocupat hidrocentralele, atât prin acțiunile de retehnologizare în vederea modernizării agregatelor, a echipamentelor specifice, cât și prin noi alocări bugetare și din sectorul privat pentru realizarea de capacități noi.
Există șantiere, precum cel de la Răstolița, la care stadiul de execuție este foarte înaintat. Cu toate acestea, în multe cazuri, din pricina întârzierii nejustificate a emiterii acordurilor de mediu, precum și a altor proceduri, inclusiv defrișări, lucrările au fost blocate. În această ordine de idei, mai menționăm declarațiile oficiale potrivit cărora România accelerează investițiile strategice în producția de energie nucleară - construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă și de gaze naturale - dezvoltarea Neptun Deep, cel mai mare proiect offshore din Uniunea Europeană. Aceste proiecte vor aduce mai multă stabilitate, prețuri mai predictibile și un plus de siguranță energetică pentru întreaga regiune, inclusiv pentru partenerii noștri. Pe un plan mai larg, se impune a se reaminti că investițiile care se fac în prezent în domeniul energiei își vor produce efectele în preț, întrucât sunt vizate nu doar măsuri de remodelare a unor structuri, ci și crearea de condiții favorabile pentru o creștere economică neîntreruptă și sănătoasă. La fel ca în toate celelalte ramuri ale economiei, în energetică au loc transformări majore determinate de două fenomene care se manifestă simultan: ascensiunea excepțională a inteligenței artificiale și majorarea substanțială a consumului de energie determinată tocmai de cele mai avansate tehnici și tehnologii.
În aceste circumstanțe, ceea ce se impune a se conștientiza este faptul că procesul investițional va fi mai eficient dacă se va lua în considerare mixul de resurse, iar în funcție de potențialul existent să se elaboreze programe și planuri sectoriale care să țină seama, fără excepții, de interconexiunile obiective dintre surse și, pe această bază, între transport, distribuție, consum.
Puterea exemplului
În continuarea analizei privind procesul investițional, consemnăm punerea în funcțiune a celei mai mari instalații de stocare a energiei în baterii din România, realizată de Nova Power & Gas în județul Cluj, la Florești, precum și demararea lucrărilor la centrala pe gaz în ciclu combinat de 160 MW din Câmpia Turzii, investiții care depășesc 350 milioane de euro. Este de remarcat că Nova Power & Gas - companie privată - își desfășoară activitatea în condițiile pieței concurențiale, iar Ministerul Energiei încurajează orice tip de investiție, publică sau privată, care generează valoare pentru consumatorul final, sprijină echilibrarea SEN și contribuie la modernizarea infrastructurii energetice.
- Credit foto: Facebook Nova Power & Gas
În comentariul său privind această investiție, ministrul de resort Bogdan Ivan a subliniat următoarele: „Stocarea în baterii și noile capacități de producție sunt exact tipul de proiecte de care România are nevoie pentru a-și moderniza sistemul energetic și pentru a integra, în condiții de siguranță, tot mai multe surse regenerabile. România are nevoie de capital privat responsabil, de competiție corectă și de proiecte care livrează rezultate reale pentru consumatori. Ministerul Energiei va continua să creeze cadrul necesar pentru astfel de investiții, respectând rolurile și limitele instituționale ale statului, dar fiind și un partener deschis pentru toți cei care creează valoare în România".
Specialiști în domeniu apreciază că instalația de la Florești, cu o putere instalată de 200 MW și o capacitate de stocare de 400 MWh, reprezintă un pas important înainte în realizarea flexibilității SEN, într-un context în care proiectele de stocare devin critice pentru integrarea producției din surse regenerabile. Totodată, lucrările demarate pentru centrala de 160 MW de la Câmpia Turzii confirmă interesul mediului privat de a investi în noi capacități de producție, necesare pentru echilibrarea sistemului.
Ministerul Energiei și-a reafirmat angajamentul de a susține investițiile competitive care consolidează securitatea energetică, întăresc economia națională și pun România pe direcția corectă a tranziției energetice, temă asupra căreia ne vom concentra atenția în cele ce urmează.
Ce tip de „tranziție verde" este dezirabil?
Una dintre sursele dificultăților cu care se confruntă domeniul energetic național o constituie programele UE adoptate în ultimii ani în legătură cu „tranziția verde". Această realitate este conștientizată doar într-o anumită măsură, de autoritățile de la Bruxelles. E drept, au mai „slăbit" presiunile, în special în ceea ce privește procesul de decarbonizare. Trecând la unele concretizări, tot ca punct de plecare în sfera realităților, reținem că Ministerul Energiei din țara noastră a elaborat un amplu document care „atacă frontal" tema respectivă, și, din acest motiv, ne interesează în mod deosebit pozițiile pe care se situează. Redăm câteva fragmente din documentul la care ne-am referit:
„Prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), încă din anul 2021, România s-a angajat să retragă definitiv din exploatare 1425 MW până la 1 ianuarie 2026, la care se adaugă 330 MW neînchiși din T115, în total 1755 MW, respectiv de la Complexul Energetic Oltenia - 1305 MW; Electrocentrale Craiova - 300 MW; CET Govora - 100 MW și UAT Iași - 50 MW.
În acest sens, Ministerul Energiei, în septembrie 2025, pe baza unui studiu de adecvanță realizat de un consultant independent la cererea Transelectrica SA, precum și cu contribuția Complexului Energetic Oltenia, a transmis Comisiei Europene în marja renegocierii cu SG Recover a PNRR propunerea de necesitate și oportunitate a menținerii în funcțiune, în regim comercial, a trei grupuri energetice, precum și păstrarea altor două grupuri în rezervă tehnică, pentru a garanta siguranța sistemului energetic în perioadele de vârf de consum sau în situații neprevăzute.
În paralel, planul de restructurare actualizat a fost transmis Direcției Competitivitate din cadrul Comisiei Europene, plan care prevede decalarea termenelor de închidere a unităților pe cărbune până la finalul anului 2029. Potrivit propunerilor înaintate, la nivelul Complexului Energetic Oltenia vor continua să funcționeze cinci exploatări miniere, în concordanță cu necesarul alimentării capacităților de producție a energiei electrice pe bază de lignit (inclusiv pentru Electrocentrale Craiova).
Ca urmare a acestui demers, planul de restructurare al companiei a fost revizuit, implicând actualizarea jalonului 119 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), într-o manieră care să permită adaptarea treptată. Soluțiile propuse de Complexul Energetic Oltenia vizează asigurarea viabilității economice, continuarea investițiilor în noi capacități de producție (CCGT și fotovoltaice) și modernizarea infrastructurii energetice, contribuind astfel la menținerea competitivității României în contextul tranziției energetice la nivel european."
- Credit foto: www.freepik.com
Guvernul a modificat, prin ordonanță de urgență, legislația decarbonării producției de energie a României, după negocierile cu Comisia Europeană privind amânarea închiderii unor termocentrale pe cărbune.
Pentru a încheia acest capitol de preocupări, redăm încă o scurtă declarație a ministrului Bogdan Ivan:
„România și-a asumat în trecut cea mai ambițioasă țintă de decarbonizare, dar nu putem să punem în pericol lumina din casele oamenilor. De aceea, amânarea închiderii centralelor pe cărbune este necesară: nu putem opri niciun grup până când noi capacități de producție a energiei electrice în bandă nu vor fi 100% operaționale, gata să le înlocuiască."
Mai precizăm că la 1 ianuarie 2021, România avea 4920 MW instalați în centrale pe cărbune. La 31 decembrie 2021, au fost retrași definitiv din exploatare 1695 MW, iar în anul 2023 - încă 330 MW (jumătate din ținta T115 care presupunea închiderea a 660 MW).
Cum s-a văzut, tema pe care am abordat-o se integrează în principalele curente de gândire și acțiune care vizează ansamblul de materii și de domenii critice. Fie că este vorba despre rarități, fie că la mijloc se află promovarea noilor tehnologii, fie că sunt luate în calcul ambele cerințe, apare cât se poate de limpede că țara noastră nu se poate sustrage de la aceste preocupări majore. Exemplul la care vom recurge în continuare ni se relevă atât ca viziune corectă, cât și ca o opțiune eficientă pentru modalitățile prin care dezideratul amintit poate să fie realizat în condiții bune și foarte bune.
Astfel, Ministerul Energiei sprijină dezvoltarea, în România, a unui proiect crucial pentru stabilizarea producției mondiale de materiale critice, printr-un parteneriat tip Joint Venture între Fabrica de Prelucrare a Concentratelor de Uraniu SRL (FPCU) de la Feldioara și compania americană Critical Metals Corp. Proiectul va constitui primul lanț de aprovizionare complet integrat pentru materiale critice din lumea occidentală. De asemenea, va putea fi finanțat prin planul european RESourceEU Action Plan, cu fonduri de până la 3 miliarde de euro.
„Este pentru prima oară când România devine o verigă esențială în producția occidentală de materiale critice, pentru că fabrica de procesare va funcționa la noi în țară, la Feldioara. Avem o oportunitate excelentă de a accesa finanțări europene care totalizează 3 miliarde de euro. Astfel, devenim un jucător-cheie în industria globală a pământurilor rare. Acest proiect schimbă jocul, pentru că pământurile rare sunt esențiale pentru lumea de mâine, fiind folosite în producerea sateliților, stocarea energiei și dezvoltarea inteligenței artificiale", a subliniat ministrul Energiei.
Proiectul asigură accesul României la procesarea a 50% din pământurile rare extrase din cel mai mare zăcământ de acest tip din lume, situat în Groenlanda. Prin procesarea în fabrica de la Feldioara, cu tehnologie de ultimă generație, România poate deveni un furnizor constant de materiale indispensabile pentru industrii-cheie cum ar fi cea de microprocesoare, aerospațială sau de apărare.
Ulterior etapei inițiale de evaluare, care stabilește fezabilitatea înființării parteneriatului de tip Joint Venture, vor fi clarificate detalii despre etapele proiectului, mecanismul de finanțare, precum și strategia de dezvoltare în direcția consolidării României ca un pilon esențial în industria euro-atlantică de procesare a pământurilor rare.
Evoluția prețurilor și protejarea consumatorilor
Este de domeniul evidenței că pe întreaga arie a activităților economico-sociale, tema prețurilor reprezintă un punct nodal al politicii energetice la nivel național.
În acest context, ca urmare a încetării, la 31 martie a.c., a valabilității măsurilor adoptate prin OUG nr. 6/2025, Guvernul a aprobat zilele trecute instituirea temporară, pentru o perioadă de un an, a unui mecanism tranzitoriu care să protejeze consumatorii casnici de gaze naturale, prin asigurarea stabilității și predictibilității prețului, și trecerea treptată la o piață liberalizată de gaze naturale pentru consumatorii casnici. Potrivit unui comunicat al Executivului, noul mecanism introduce obligativitatea, pentru producătorii de gaze naturale, de a comercializa cantitățile destinate consumului populației și producătorilor de energie termică (pentru consumul populației) la prețul de 110 lei/MWh. Alocarea acestor cantități va fi prioritară pentru segmentul protejat, iar respectarea acestei măsuri va fi monitorizată.
- Credit foto: www.freepik.com
„Precizăm faptul că intervenția are loc la nivelul producătorilor, nu la nivelul facturării consumatorului final casnic", afirmă reprezentanții Guvernului.
Prin stabilirea prețului de 110 lei/MWh la nivelul producătorului, furnizorii achiziționează gaze naturale la un cost predictibil, este redusă expunerea la volatilitatea pieței regionale, este limitată transmiterea șocurilor externe către consumatorul casnic.
„Astfel, prețul final rămâne la un nivel redus printr-un mecanism economic, nu prin plafonare administrativă. De asemenea, în cadrul actului normativ, producătorii de gaze naturale sunt exceptați de la aplicarea prevederilor OG nr. 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare. Măsura va avea caracter temporar și se va aplica în perioada 1 aprilie 2026 - 31 martie 2027, este destinată exclusiv segmentului protejat - consumatori casnici și este justificată de riscuri externe și de necesitatea de a proteja populația de efectele încetării schemei anterioare de compensare a prețului la gaze naturale", se precizează în comunicat.
Tot ca urmare a încetării prevederilor incluse în OUG nr. 6/2025 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de gaze naturale în perioada 1 aprilie 2025 - 31 martie 2026, ministrul de resort, Bogdan Ivan, a declarat că s-a început o analiză pe piața liberă pentru identificarea de soluții în vederea protejării și a companiilor de creșterea prețurilor la gaze. „Ministerul Energiei a început o analiză pentru a vedea cum va putea proteja companiile din România de creșterea facturilor la gaze de la 1 aprilie, iar imediat ce vom avea forma finală a unei astfel de măsuri o vom prezenta într-o formă organizată, împreună cu Guvernul României", a declarat Bogdan Ivan.
Totodată, ministrul Energiei a afirmat că imediat ce s-a declanșat conflictul din Orientul Mijlociu au fost căutate rute de aprovizionare alternative pentru combustibili, petrol și gaze naturale, dar s-a și acționat pentru a preveni creșterea prețurilor la pompă în mod nejustificat.
În opinia ministrului, statul român a învățat să anticipeze situații neprevăzute, a acționat la timp și lucrează la o formă în care să limiteze la maximum efectele conflictului armat din Orientul Mijlociu.
Bogdan Ivan a dat asigurări că se lucrează la cinci scenarii pentru a se asigura că va exista pe piață suficient carburant la un preț cât mai bun: „În momentul de față lucrăm pe cel puțin cinci scenarii de lucru, de la fiscalitate până la noi rute de aprovizionare, până la modificări de contracte comerciale, până la redeschiderea unor noi capacități de rafinare și procesare a produselor petroliere, pentru a ne asigura că avem suficientă lichiditate în piață la un preț cât mai bun. Iar aceste scenarii, imediat ce vor fi finalizate și agreate conform cu tendințele internaționale care depind de evoluția militară din Orientul Mijlociu, o să le comunicăm imediat, într-un mod transparent".
- Credit foto: www.freepik.com
Identificarea și valorificarea surselor alternative
Conflictele geopolitice din perioada actuală au pus sub semnul întrebării posibilitățile reale de aprovizionare, fără sincope, a economiilor naționale cu diverse resurse energetice. Întrucât a intervenit și intervine un șir nesfârșit de incertitudini, s-a impus și se impune în continuare revizuirea strategiilor, începând chiar cu producătorii și transportatorii de șisturi și gaze naturale.
Țara noastră, așa cum am mai subliniat, este, deocamdată, dependentă de importuri într-o măsură deloc neglijabilă. Dacă ne referim, de pildă, la motorină (extrem de importantă, acum, în plină campanie agricolă de primăvară) constatăm că o treime vine din Turcia. Cea mai mare parte din celelalte două treimi provine exact din zonele de conflict din Orientul Mijlociu. O cincime este furnizată de Arabia Saudită, urmată de statele din Golful Persic.
O situație asemănătoare se înregistrează la benzină, la gazele naturale, la alte resurse din variatele segmente ale energeticii. Relativa diversificare din momentul de față nu oferă suficiente garanții că, măcar în viitorul previzibil, aprovizionarea va fi satisfăcătoare.
În conjunctura dată, mai ales ca efect al diminuării considerabile a livrărilor de gaze naturale, prosperă piața GPL. În special societățile americane furnizoare de gaze lichefiate au crescut exponențial exporturile. Să ne reamintim că, nu cu mulți ani în urmă, Statele Unite erau un importator net de gaze naturale. Tocmai necesitatea de a reduce semnificativ dependențele de anumiți furnizori care - la rândul lor - au suportat consecințele unor conflicte geopolitice - a determinat fructificarea avantajelor oferite de fracturarea hidraulică pe teritoriul american. Este un exemplu de adaptare la realitățile în schimbare din care s-ar cuveni să învețe și diriguitorii politicilor energetice din țara noastră. (T.B.)