English
Pe măsură ce se înmulțesc informațiile și analizele referitoare la demarajul economiei în anul în curs, se conturează tot mai clar dimensiunile și importanța relației dintre stările de fapt și stările de spirit din întreaga noastră societate. Când o agenție de consultanță de prestigiu, precum CFA România, difuzează un comunicat privind Indicatorul de Încredere Macroeconomică avem suficiente motive să constatăm consolidarea opiniilor ca surse de reflecție pe teme esențiale ale agendei publice actuale. Și aceasta, în condițiile în care rezultatele investigației CFA România sunt confirmate și de alte sondaje de opinie cum este, bunăoară, cel al Institutului Național de Statistică. Avem astfel temeiuri suplimentare pentru aprofundarea respectivelor reflecții.
- Credit foto: www.freepik.com
În esență, punctele de vedere majoritare care fundamentează Indicatorul de Încredere Macroeconomică indică, în prima lună din 2026, o creștere de 10,4 puncte, în contextul îmbunătățirii anticipațiilor, de fapt a percepțiilor unui reprezentativ eșantion de respondenți, determinate de o serie de procese pozitive, în primul rând, fiscal-bugetare. Aici se face, cum nu se poate mai concludent, joncțiunea cu datele obiective privind execuția bugetară aferentă lunii ianuarie 2026, exact intervalul care a stat la baza investigației CFA România.
Merită toată atenția faptul că, în prima lună a acestui an, după multă vreme de declin, s-a consemnat un exces bugetar. Sigur, nu este vorba despre o spectaculoasă schimbare de tendință, întrucât încasările au fost de 850 de miliarde de lei, respectiv 1,04% din PIB. Însă, în conjunctura actuală - când măsurile care au drept scop reducerea deficitului bugetar se află în centrul preocupărilor - fie și numai într-o manieră oricât de modestă, creșterea veniturilor și reducerea cheltuielilor nu pot fi ignorate sub niciun motiv. În același timp, este tot mai bine conștientizat faptul că rezultatele dintr-o singură lună nu pot să anticipeze, cu precizie, bilanțul care se va încheia la finalul acestui an.
Fără să subapreciem și fără să supraapreciem ceea ce s-a realizat inclusiv în exercițiul bugetar corespunzător lunii ianuarie 2026 observăm lesne că a fost posibil, și sperăm să fie și în continuare, să se atingă un deficit al bugetului general consolidat în 2026 de 6% din PIB, exact cât anticipează opinia majoritară din cercetarea sociologică a CFA România.
S-a demonstrat că este posibil ca veniturile bugetare să crească în ianuarie cu 17,9%, comparativ cu perioada similară din 2025, în special pe seama majorării încasărilor din TVA și din impozitul pe profit. Sunt aceleași domenii în care s-au constatat cele mai mari dificultăți în ultima perioadă. Nu mai puțin importantă este reducerea cheltuielilor, tot la scara întregului buget consolidat, respectiv 6 procente față de ianuarie 2025. Scăderile s-au înregistrat mai ales în domeniile care au ponderile cele mai mari în totalul cheltuielilor, la anvelopa salarială și la capitolul bunuri și servicii.
Revenind la sondajul CFA România, remarcăm că și la alți indicatori ai încrederii macroeconomice, anticipările sunt predominant pozitive. Ele se pliază cu obiectivele care se propun în dezbaterea proiectelor de buget pentru anul 2026. Produsul Intern Brut ar urma să se majoreze cu 1,1%, cursul de schimb s-ar stabiliza în jur de 5,2 lei/euro, rata inflației ar fi de 5,8%, datoria publică ar atinge 63% din PIB. Nu ne mai referim la ceilalți indicatori, deoarece - și aceștia - confirmă opiniile majoritare consemnate până acum.
Se poate, deci, conchide că - fie și numai la dimensiunile lunii de debut în noul an - predomină un spirit, dacă nu optimist, cel puțin realist, deoarece s-au luat în considerare în special tendințele care s-au afirmat și au cele mai mari șanse să se consolideze în perioada următoare. Tocmai în acest fapt rezidă realismul pe care îl subliniem, întrucât adevăratele expectații sunt un „combustibil" de neînlocuit în desfășurarea întregii activități economico-sociale. (T.B.)
