Femei în stiinta și tehnică. Inspirație, inovație, impact

Asociația Generală a Inginerilor din România (AGIR) s-a remarcat, în ultimii 35 de ani, și ca inițiatoare a numeroase acțiuni care au avut un efect benefic asupra întregului proces de tranziție spre economia de piață, spre construcția unui stat de drept și a unei democrații autentice. Evocând această caracteristică a celei mai importante și reprezentative organizații a comunității inginerești din țara noastră, relevăm cadrul în care s-a desfășurat și recenta reuniune dedicată evidențierii unor realizări incontestabile și, totodată, stimulării la nivel individual și la scara unor întregi colectivități a demersurilor de promovare a tot ceea ce este nou și avansat în domeniile tehnicii și tehnologiilor. Avem în vedere cea de-a treia ediție a reuniunii intitulate „Femei în știință și tehnică. Inspirație, Inovație, Impact", dedicată Zilei Internaționale a Femeilor și Fetelor cu activitate în domeniul științei. Atât prin participare, cât și prin referatele prezentate - pe care le redăm în sinteză în paginile de față - s-a relevat forța creativă a femeilor inginer, afirmarea lor în condițiile asigurării egalității de șanse și promovării de modele contemporane, demne de urmat pe întreaga arie a activităților științifico-tehnice.

O tradiție ridicată la nivelul timpurilor pe care le trăim

Evenimentul, găzduit de sediul central al AGIR din Calea Victoriei nr. 118, a fost moderat de Mihai Mihăiță, președintele Asociației Generale a Inginerilor din România și președinte de onoare al Academiei de Științe Tehnice din România. Buna organizare a manifestării a fost asigurată de dr. ing. Cristina Puican, secretar general al AGIR.

În cuvântul introductiv al președintelui AGIR s-a reamintit că sprijinul ONU pentru drepturile femeilor s-a manifestat cu putere odată cu adoptarea Cartei fondatoare a Organizației. În acest document, chiar de la primul articol se subliniază că „realizarea unei cooperări internaționale (...) în scopul promovării și încurajării respectului pentru drepturile omului și pentru libertățile fundamentale pentru toți, fără deosebire de rasă, sex, limbă sau religie" reprezintă un obiectiv primordial. Pe baza acestui obiectiv a fost constituit, în structura ONU, Consiliul Economic și Social, care, la rândul lui, a înființat Comisia pentru Statutul Femeii ca principal organism global de elaborare a politicilor dedicate exclusiv egalității de gen și promovării femeilor. Printre cele dintâi realizări ale acestei Comisii s-a înscris o terminologie pe deplin consonantă cu prevederile Declarației Universale a Drepturilor Omului. Pe baza a tot ceea ce s-a realizat într-o relativ lungă perioadă, în 2015, Adunarea Generală a ONU a declarat data de 11 februarie drept „Ziua Internațională a Femeilor și Fetelor în Știință". Referindu-se la aceste preocupări, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a afirmat recent: „La a zecea aniversare a acestei zile importante și la 30 de ani de la Declarația de la Beijing referitoare la drepturile femeilor, să contribuim la deschiderea unei căi către carierele STEM
(Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică - n.r.) pe care femeile și fetele le merită și de care lumea noastră are nevoie".

În lumina acestor considerente, au fost definite reperele efortului global îndreptat spre respectarea principiului egalității de gen și spre promovarea femeilor în special în domeniul științei.

Cea de-a zecea aniversare a Zilei Internaționale a Femeilor și Fetelor în Știință a avut ca temă „Trasează progresul pentru a modela viitorul; ceea ce este mai bun urmează!".

Această zi a prilejuit și prilejuiește relevarea necesității de a se reduce decalajul de gen în știință prin ruperea de stereotipii, prin susținerea modelelor demne de urmat, pentru a inspira femeile și fetele în activitățile lor creatoare, prin aplicarea unor programe specifice de constituire a unor medii incluzive prin politici și acțiuni desfășurate în lumina celor mai de seamă valori ale umanității. Egalitatea de gen a fost totdeauna o preocupare centrală a Organizației Națiunilor Unite, astfel încât a contribuit și contribuie (inclusiv în țara noastră) la creșterea contribuției femeilor la progresul economico-social mai ales prin aplicarea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă.

În avangarda progresului științifico-tehnic

Prima expunere a aparținut dr. ing. Raluca Maier, cercetător științific gradul I, șefa Departamentului de Cercetare-Dezvoltare Materiale Compozite pentru Aviație din Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Turbomotoare COMOTI, laureată a Premiului „Elisa Leonida Zamfirescu", acordat, pentru prima dată, în anul 2023. Reamintim că instituirea acestui premiu, la inițiativa președintelui AGIR, a reprezentat un moment deosebit în demersurile consecvente îndreptate spre promovarea modelelor în materie de creație științifică și tehnică drept pârghii importante pentru continuarea și îmbogățirea unor valoroase tradiții.

Dr. ing. Raluca Maier este directorul unui proiect de anvergură europeană care are drept obiectiv reducerea consumului de carburanți și a emisiilor poluante în materie de aviație. Este vorba despre un răspuns la cerințele impuse transportului aerian din perspectiva anilor viitori, potrivit orientărilor spre creșterea eficienței, a fiabilității în exploatare, a siguranței în zbor în condițiile respectării riguroase a normelor de protecție a mediului. Proiectul se integrează în strategia privind cercetarea și politicile de dezvoltare a sectorului aeronautic într-o viziune programatică, subordonată conceptului de dezvoltare durabilă. Țintele clar definite vizează dezvoltarea și aplicarea de noi tehnologii, măsuri și proceduri menite să determine reducerea cu 75% a emisiilor de CO₂/pa-
sager×km și, respectiv, cu 90% a emisiilor de NO_X în timp ce emisiile de zgomot perceput pentru avioanele civile trebuie să se diminueze cu 65%, având ca reper valorile definite în anul 2000 de documentele Uniunii Europene. Parteneri la realizarea acestui proiect sunt École Centrale de Lyon - Franța, INDT-COMOTI - România, Münich
Aeroacoustics - Germania, University of Bristol - Marea Britanie, CERFACS - Franța. Beneficiară este marea companie „Safran Aircraft Engine". Bugetul este de aproximativ 2,8 milioane de euro.

Obiectivul general al proiectului este îmbunătățirea viitoarelor motoare pentru turboreactoare cu dublu flux, cu grad foarte mare de diluție (UHBR), prevăzute să echipeze noile avioane civile în 2030, prin reducerea nivelului de zgomot cu 2,5dB.

Noua generație de turbomotoare de aviație va permite reducerea consumului de combustibil cu 8% - 10%; diminuarea emisiilor CO₂ cu 20% în 2025 față de anul 2000 și cu 25% în 2035, față de același referențial; reducerea emisiilor NO_X față de anul 2000 cu 55% în 2025 și cu 65%, așa cum am precizat, în 2035. Nivelul de zgomot perceput (propulsie/ reducere cumulativă) se va reduce cu 30 EPNdB în 2025 și 36 EPNdB în 2035. Toate aceste obiective se realizează în condițiile promovării unui design avansat și optimizării proceselor de fabricație prin utilizarea celor mai noi tehnologii.

Rezultatele obținute au validat integral, la scară reală, noile tehnologii și procedurile de fabricație a unor materiale compozite cu fibre de carbon, ceea ce asigură o greutate scăzută la jumătate și o creștere considerabilă a rezistenței mecanice a aeronavelor. În acest fel, prin aplicarea proiectului, se vor aduce îmbunătățiri substanțiale transportului aerian pe continentul european, inclusiv în ceea ce privește protecția mediului înconjurător.

Asemenea obiective sunt incluse în programele de cercetare ale activității de ansamblu a Institutului Național de Cercetare Dezvoltare Turbomotoare COMOTI, care au, între alte obiective, cerințele de eficientizare a surselor de energie, în special a centralelor cogenerative. Toate soluțiile propuse au fost testate cu echipamente de ultimă generație, ceea ce le-a conferit calitățile strict necesare conform celor mai exigente standarde internaționale.

Elementele de ordin tehnic pe care le prezentăm relevă și importanța întregii activități desfășurate la Institutul Național de Cercetare Dezvoltare Turbomotoare COMOTI. Modele experimentale, prototipurile, precum și seriile mici sunt realizate de colective profilate pe cercetarea și proiectarea de tehnologii avansate. Scopul principal îl constituie aplicarea în producție a rezultatelor cercetărilor privind mai ales tehnologiile de prelucrare pentru piese cu configurații complexe și rigiditate redusă (rotoare, statoare, carcase) urmărindu-se obținerea unor regimuri de așchiere menite să asigure o productivitate înaltă în condițiile unui consum minim de manoperă și material. Astfel, se acoperă o gamă largă de necesități ale industriei, începând cu aliajele de aluminiu, continuând cu oțelurile de construcție, aliate și înalt aliate și terminând cu aliajele de titan.

Prezentând asemenea rezultate, dr. ing. Raluca Maier s-a referit la contribuția colectivului pe care îl conduce la soluționarea unor cerințe de prim ordin nu numai ale economiei românești, ci și ale Uniunii Europene în ansamblu, în eforturile de creștere a competitivității pe piețele de profil. În acest fel, participanții la reuniune au avut posibilitatea să cunoască, uneori chiar în detaliu, potențialul științific al unui emblematic institut de cercetare și proiectare, fapt deosebit de semnificativ pentru ansamblul creației științifico-tehnice din țara noastră. Generalizarea unor asemenea experiențe reprezintă, incontestabil, o cale principală de ridicare a nivelului calitativ al cercetării din țara noastră, ca o componentă organică a întregului progres științifico-tehnic la scară națională, regională și europeană.

De la vis la realitate: cercetarea științifică face să rodească nisipurile din România

Cea de-a doua expunere a fost susținută de dr. ing. Aurelia Diaconu, directorul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni, județul Dolj, laureată a Premiului „Elisa Leonida Zamfirescu" pe anul 2024.

Pentru publicul larg, comuna Dăbuleni înseamnă, în primul rând, celebrul soi de pepeni care poartă numele acestei localități, dar, pentru cei prezenți la reuniune, a fost un prilej de a cunoaște și a aprecia adevărata valoare a unui segment reprezentativ al cercetării științifice din agricultură.

Ofensiva pentru fertilizarea pământurilor nisipoase a început în anul 1965. În acest scop, s-au efectuat ample lucrări de defrișare a arboretului, de îndepărtare a buturugilor și a rădăcinilor de salcâm, de nivelare a terenurilor cu utilaje de mare capacitate (buldozere și autoscrepere), de desfundare adâncă a solului și fertilizare de bază, concomitent cu lucrarea de desfundat. Apoi, a urmat construirea sistemului de irigații Sadova - Corabia.

Dr. ing. Aurelia Diaconu s-a referit, cum este firesc, la numeroase aspecte tehnico-științifice de specialitate, din care s-a desprins foarte clar ideea că, și în domeniul agriculturii, este nu numai necesar, ci și posibil să se găsească mijloacele adecvate de ordin științific pentru valorificarea potențialului agricol și arabil al țării la cote greu de imaginat înainte de desfășurarea lucrărilor menționate.

Între altele, s-au plantat perdele de arbori în calea vânturilor din sudul teritoriului țării, s-au „fixat" și s-au „modelat" „dunele de nisip mișcător", s-au captat izvoare, revărsate apoi în canale de irigații, s-au experimentat diverse soiuri de vegetale, aclimatizabile pe nisipuri, s-au elaborat și experimentat cu succes noi tehnologii și s-au diseminat soluții cu o arie tot mai largă de entități agricole.

Toți cei care au vizitat alte zone de pe planetă în care s-au operat acțiuni de fertilizare a terenurilor nisipoase au apreciat că, prin amploare, complexitate și mai ales prin caracterul ei unitar, Stațiunea de la Dăbuleni ocupă un loc de frunte.

Din cercetări a rezultat că, în condiții naturale, apa provenită din precipitații nu permite într-o manieră optimă dezvoltarea niciunei specii de plante care se cultivă pe terenuri nisipoase. Apa necesară irigației a fost asigurată de Stațiunea din Dăbuleni, prin trei bazine de acumulare, în care s-au captat apele unui izvor de terasă din zona denumită Ascunsa și, de aici, a fost refulată cu presiune prin conducte metalice în alte bazine mai mici, confecționate din beton, de unde se prelua pentru irigarea terenurilor experimentale. Tocmai în urma rezultatelor obținute la experiențele în condiții de irigare s-a hotărât să se înființeze sistemul de irigații Sadova - Corabia cu alimentare din Dunăre.

Sistemul antideflațional proiectat și realizat la amenajarea sistemului de irigații Sadova - Corabia a ținut seama de rezultatele cercetărilor, atât la realizarea sistemului de perdele forestiere, cât și la amenajarea restului de teritoriu. În sistemul de agricultură specific solurilor nisipoase a fost necesar să se elaboreze tehnologii de cultivare a plantelor care au prevăzut, între altele, metode de combatere a eroziunii eoliene. În vederea amenajării sistemului de irigații s-au defrișat pădurile din zona respectivă, aproximativ 9000 de hectare, și s-au amenajat perdele de protecție pe o suprafață de 1400 ha și o lungime de 2000 de kilometri.

Pe solurile nisipoase cu grad ridicat de expunere la intemperii au fost amplasate perdele forestiere din salcâm cu lățimea de 10 metri, distanțate la 288 de metri pe terenurile cele mai expuse și la 560 de metri pe terenurile cu grad mai redus de expunere.

Amplasarea acestor perdele perpendicular pe direcția vântului dominant a dat cele mai bune rezultate. Totodată, ca măsură agrofitotehnică specifică, s-a trecut la practicarea culturilor în fâșii care au contribuit, la rândul lor, la prevenirea și combaterea deflației pe solurile nisipoase, prin protejarea reciprocă a culturilor păioase și prășitoare. Pe suprafețe mici, izolate, unde pericolul deflației este deosebit de mare, s-au utilizat metode chimice și mecanice, care au asigurat o protecție adecvată. Pe suprafețele ocupate cu plante legumicole sau plantații vitipomicole s-a recurs la benzile din secară, care, alături de efectul antideflațional, constituie și sursă de materie organică prin încorporarea lor în sol în faza de burduf a secarei.

Plantațiile de pomi fructiferi și de viță-de-vie au constituit, și ele, obstacole în calea vântului, ceea ce, evident, a favorizat dezvoltarea culturilor.

Toate amenajările menționate au fost posibile și prin buna gestionare a unui substanțial împrumut acordat de Banca Mondială. Președintele din acea vreme al acestei importante instituții financiare internaționale, fostul ministru al Apărării al SUA, Robert McNamara, a vizitat în 1979 Stațiunea de la Dăbuleni și a apreciat în cel mai înalt grad rezultatele obținute. În Cartea de onoare a Stațiunii a scris: „Aveți toate motivele să fiți mândri de o asemenea realizare, crearea unui paradis agricol dintr-un deșert. Felicitări!".

Este de remarcat că stațiunea de la Dăbuleni, spre deosebire de alte centre de cercetare din agricultură, a reușit să se mențină la standarde ridicate și în condițiile tranziției spre economia de piață. Activitatea a fost reorganizată prin înființarea Centrului de Cercetare-Dezvoltare pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri Dăbuleni, constituit prin fuzionarea cu alte stațiuni de cercetare și producție, toate funcționând sub egida Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești", a întregului sistem național de cercetare-dezvoltare din agricultură, silvicultură și industrie alimentară. Stațiunea este o instituție publică, beneficiind de statutul de personalitate juridică, fapt care îi permite să desfășoare o activitate bine definită conform profilului ei.

Când s-a referit la obiective concrete ale stațiunii, dr. ing. Aurelia Diaconu a pus accentul pe câteva elemente, între care specificitatea cercetării în anumite domenii. Așa, de exemplu, în viticultură, s-au amenajat terenuri speciale care au pus în valoare caracteristicile solului prin măsuri de ordin tehnologic adecvate câmpurilor experimentale. S-au cultivat soiurile cele mai apreciate, ceea ce a permis obținerea unor vinuri de bună calitate, cinci dintre acestea fiind distinse cu prestigioase premii la concursurile internaționale de profil. În mod deosebit s-a insistat asupra cultivării cartofului pe solurile nisipoase, sortimentul de cartof dulce, o premieră în materie, remarcându-se prin rezultate excepționale. Cercetarea a avut și are ca obiective cuantificarea factorilor de mediu și antropici care induc vulnerabilitate cantitativă și calitativă a producției de cartof dulce și măsuri de intervenție pentru diminuarea efectelor negative. Se testează ecologic unele genotipuri de cartof dulce identificate în diferite areale de cultură, în vederea cultivării în zonele afectate de secetă. În acest fel, se asigură producții mari și constante, în condiții de eficiență economică. Fundamentarea tehnico-științifică asigură trasabilitatea și siguranța alimentară, acest nou produs dovedindu-se a fi deosebit de profitabil. În stațiune, s-a demonstrat că un număr considerabil de preparate culinare din cartoful dulce se bucură de aprecierea unanimă a consumatorilor.

O parte a rezultatelor prezentate a fost obținută printr-o fructuoasă colaborare internațională, în special cu institute de profil din China și Coreea de Sud.

De o foarte bună apreciere s-au bucurat rezultatele stațiunii cu prilejul reuniunii care a avut loc în toamna anului trecut în cadrul proiectului „Climate Paths: Innovative Methods For Mitigating Climate And Environmental Impact", eveniment dedicat transferului tehnologic de soluții novatoare în condițiile schimbărilor climatice. Manifestarea a fost organizată în colaborare cu institutele de profil din Norvegia.

Un punct esențial în activitatea stațiunii îl constituie diseminarea rezultatelor, obiectiv realizat, în principal, prin vizitele numeroase ale fermierilor și ale studenților de la facultățile cu profil agricol în câmpurile experimentale ale stațiunii.

Prezentul, rampă de lansare spre viitor

Reuniunea despre care relatăm a mai inclus în program câteva puncte de mare interes subsumate, la rândul lor, ideii sub semnul căreia este marcată, în fiecare an, Ziua Internațională a Femeilor și Fetelor cu activitate în domeniul științei. A fost urmărită cu multă atenție și cu un justificat interes expunerea asist. univ. drd. Adriana Valentina Radu, de la Departamentul Transporturi, Trafic și Logistică din Facultatea de Transporturi a Universității Naționale de Știință și Tehnologie Politehnica București. În calitate de vicepreședinte al Societății Tinerilor Ingineri din AGIR, a pledat convingător, pe baza propriei experiențe, în susținerea proiectelor care asigură antrenarea largă a femeilor și fetelor în efectuarea unor cercetări din cele mai diverse domenii de activitate. În privința transporturilor, în care se specializează, vorbitoarea a pus accentul pe realizarea unei rețele bazate pe noile tehnologii în condițiile respectării riguroase a cerințelor de ordin ecologic.

A mai luat cuvântul reprezentanta Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, Anca Roxana Constantin, expert al Subcomisiei Programe Interdisciplinare, care s-a referit în special la modalitățile de promovare a științei și culturii de către una dintre cele mai reprezentative structuri ale ONU. Se acționează, astfel, în vederea asigurării condițiilor de manifestare tot mai eficientă a femeilor și fetelor în activitățile cu caracter științific.

*

Pe întreaga ei desfășurare, reuniunea de la sediul central al AGIR s-a constituit într-un eveniment de prim-plan al vieții noastre publice, reconfirmând valabilitatea metodelor prin care se asigură o mai bună cunoaștere a rezultatelor din sferele științelor tehnice în vederea fructificării lor pe scară tot mai largă, astfel încât să aducă o contribuție tot mai consistentă la progresul întregii societăți românești.

Participanții au propus organizarea unor asemenea manifestări care să abordeze și alte aspecte ale activității comunității inginerești din țara noastră, în pas cu cerințele prezentului și viitorului.