Importante momente aniversare tehnico-economice în 2018 (II)

Continuăm, în numărul de față, publicarea unor date semnificative privind o serie de evenimente din sfera tehnico-economică (și nu numai), ce vor fi marcate, în 2018, cu prilejul unor aniversări „rotunde".

160 de ani de la:

▪ Punerea în circulație, în Moldova, a timbrelor poștale cu cap de bour, vechea stemă a principatului, care au constituit prima serie de mărci poștale românești, având valorile de 27, 54, 81 și 108 parale;

▪ Introducerea, la Iași, a iluminatului public cu lămpi de petrol, furnizat de rafinăria din Solonț (județul Bacău), înființată în același an (1858) de Johan Lewandowski și Gh. Miller. Începând cu această dată, pentru iluminatul străzilor petrolul înlocuiește treptat uleiul vegetal, folosirea lui extinzându-se și la Craiova (1859), Poiești (1860) etc.

▪ Începerea construcției liniei de cale ferată Cernavodă port - Constanța, pe o lungime de 63 km, pentru a lega Valea Dunării cu Marea Neagră. Lucrarea, terminată la 4 octombrie 1860, a fost executată prin concesiune de englezii John Trevor Barkley și John Stanisforth. În 1879, după Războiul de Independență, linia a fost cumpărată de statul român și racordată la rețeaua de cale ferată din țară.

155 de ani de la:

▪ Înființarea Imprimeriei Statului;

▪ Înregistrarea, în Principatele Unite, ca urmare a recensământului din anul respectiv (1863), a 12 867 stabilimente industriale, dintre care numai 171 (1,32%) foloseau forța aburilor, 5126 (40,3%) utilizau energia apelor, 2105 (16,3%) puterea vântului, iar restul forța animală. Din totalul stabilimentelor, 80,3% erau situate în mediul rural și 19,4% la orașe. La aceeași dată, în Transilvania, forța mașinilor cu aburi reprezenta 2720 CP, din care 2040 reveneau industriei miniere și siderurgiei, 560 industriei morăritului și alcoolului și doar 121 altor ramuri industriale.

150 de ani de la:

▪ Propunerea, de către Ion Ionescu de la Brad, în studiul monografic privind agricultura județului Mehedinți, a valorificării prin irigare a nisipurilor din sud-estul Olteniei, proiect care se va realiza abia după 1950;

▪ Introducerea, în programul Școlii de poduri, șosele și mine din București, a unui curs de metalurgie;

▪ Promulgarea primei Legi a drumurilor, potrivit căreia acestea erau clasificate în următoarele categorii: drumuri sau căi naționale; drumuri județene; drumuri vicinale și comunale; străzi în orașe. Această lege, modificată și completată  în 1882, 1886 și 1901, a rămas în vigoare până în 1906, când a fost abrogată;

▪ Adoptarea legii pentru construirea unei rețele de căi ferate pe teritoriul țării noastre. Pe această bază, s-a concesionat unui consorțiu anglo-austriac construcția liniei ferate Suceava - Roman, cu o derivație la Botoșani și alta la Iași, și unui consorțiu din Prusia executarea liniilor ferate Roman - Galați, cu o ramură Tecuci - Bârlad, Galați - Brăila - Buzău - Ploiești - București și Pitești - Slatina - Craiova - Turnu Severin - Vârciorova. În ceea ce privește prima concesiune, linia Suceava - Roman a fost terminată în decembrie 1869, iar în cazul celei de-a doua s-a dat în funcțiune, la 27 decembrie 1870, în mod provizoriu, numai linia Roman - Galați - București, care, la 13 septembrie 1872, când a fost inaugurată oficial, era prelungită până la Pitești.

145 de ani de la:

▪ Înființarea, la Reșița, a atelierelor pentru repararea și fabricarea locomotivelor cu aburi;

▪ Expoziția Universală de la Viena, la care a participat și România. Cu această ocazie, 71 de agricultori, comercianți și meseriași români au fost distinși cu medalii și diplome de onoare;

▪ Intrarea în vigoare a Legii pentru încurajarea dezvoltării industriei zahărului în țara noastră, prin care se acordau fabricilor nou înființate scutiri de impozite și de taxe comunale pe 20 de ani, precum și scutiri vamale pentru mașinile importate. Ca urmare a acestei legi, au apărut primele fabrici de zahăr mecanizate;

▪ Construirea, la București, a primei societăți române pentru fabricarea de cărămidă și teracotă.

140 de ani de la:

▪ Punerea în circulație a primului tren accelerat pe linia București - Viena, prin Orșova. Pe porțiunea Vârciorova - Orșova se călătorea cu trăsura, joncțiunea cu calea ferată nefiind terminată;

▪ Construirea primelor tuneluri din țara noastră pe Valea Prahovei: unul mare, lângă Bușteni, și două, mai mici, între Comarnic și Valea Largă, toate abandonate ulterior prin schimbarea traseului căii ferate.