English
Un barometru de opinie dat recent publicității relevă că un eșantion reprezentativ de oameni de afaceri - în rândurile cărora se află numeroși ingineri - apreciază că, în anul în care am pășit de curând, produsul intern brut al României va continua să crească peste media europeană, respectiv cu circa 4,5 procente. Acest ritm este anticipat de 54% din totalul respondenților. Avem, deci, de-a face cu o majoritate semnificativă, dar lucrurile se cer examinate nuanțat. Bunăoară, 16% din eșantion a considerat că nu este în măsură să ofere prognoze, mai ales în ceea ce privește amintitul ritm. Adică, se confirmă o anumită stare de incertitudine, după cum scala proiecției începe cu avansarea unui spor de PIB de sub 4% și se termină cu unul de 7 procente. O asemenea diversitate este cât se poate de firească, în condițiile în care respondenții își desfășoară activitatea în medii foarte diferite și dispun, de asemenea, de informații la fel de diferite. Ceea ce este, însă, esențial vizează tendințele dominante, iar identificarea și consolidarea acestora la nivel de firme au fost și sunt posibile, în foarte mare măsură, pe baza studiilor și propunerilor formulate de un mare număr de ingineri din toate domeniile de activitate.
Cititorii noștri au avut, au și vor avea permanent posibilitatea să cunoască o mare varietate de date, în special statistice, referitoare la evoluția economiei românești în context regional, european și mondial, date indispensabile unei analize serioase, de tipul cercetărilor științifice. Astfel, capacitatea de argumentare este esențială în acest proces, ceea ce impune luarea în considerare a unui mare număr de variabile. Dat fiind faptul că evoluția economiei românești este condiționată, într-o foarte mare măsură, de ceea ce se întâmplă la scara UE, în special în Zona Euro, apare limpede că dimensiunile și calitatea exportului depind, în special în sectorul industrial, de măsurile care trebuie luate pentru diminuarea deficitului comercial.
De aici, apar o serie de corelații reflectate mai ales de volumul bunurilor și serviciilor cu valoare adăugată mai mare, livrate la export. La fel, același deficit comercial pune cu acuitate în fața decidenților la mai toate nivelurile, cerința de a se fructifica mai eficient potențialul productiv intern în domenii în care importul, mai ales la bunurile de consum alimentar, este nejustificat de mare și de costisitor. Aici este vorba și despre competitivitate, dar și despre respectarea legilor concurenței. Iată, cum - din aproape în aproape - ținându-se seama de amintitele conexiuni, se pot găsi explicații realmente științifice pentru procese și fenomene care, pe de-o parte, au un caracter predominant pozitiv, iar, pe de altă parte, ajută la stabilirea de ținte și de modalități de acțiune îndreptate spre diminuarea factorilor predominant negativi.
La rândul lor, teme care provoacă preocupări deosebite și chiar îngrijorări, cum sunt cele legate de inflație, de volumul nesatisfăcător al investițiilor, în special al celor publice, nu pot fi excluse din analize, însă - și în această privință - sunt necesare nuanțări. Rezultatele pozitive ale unor entități economico-sociale, ale unor subramuri și ramuri ale economiei sunt efectul direct al unui proces investițional de lungă durată, iar acest fapt oferă numeroase alte teme de meditație, de analiză dintre cele mai interesante. Poate că, la prima vedere, astfel de subiecte nu asigură nici măcar un minimum de șanse pentru sporirea ratingului, însă chiar dacă unele emisiuni TV sunt veritabile spectacole de divertisment, niciodată nu este de neglijat argumentul percutant. Or, acesta nu se poate găsi decât în sfera cercetării științifice autentice. Atunci când interesul este real, maniera interesantă de prezentare vine de la sine. Fondul are, astfel, forma adecvată, iar forma corespunde fondului. Este una dintre „rețetele succesului".
