English
Continuăm, în numărul de față, publicarea unor date semnificative privind o serie de evenimente din sfera tehnico-economică, ce vor fi marcate, în acest an, cu prilejul unor aniversări „rotunde".
130 de ani de la:
▪ Montarea, de către inginerii Alexandru Cottescu și Mihail H. Romniceanu, în stația CFR Buftea, a primului aparat de telecomandă centralizată din țara noastră, pentru manevrarea mecanică a acelor și a semnalelor de cale ferată din stații;
▪ Înființarea fabricii de ciment de la Brașov, dotată cu cuptoare verticale, având o producție anuală inițială de 400 de vagoane;
▪ Înființarea, de către Regia Monopolurilor Statului, a Navigației Fluviale Române (N.F.R.), prima societate de navigație românească, pentru care achiziționează la început patru șlepuri și un remorcher, necesar transportului sării spre Serbia. În 1893, N.F.R. a organizat primele transporturi de călători și mărfuri între Brăila și Măcin, Brăila și Sulina, Călărași și Ostrov, Giurgiu și Rusciuk, Calafat și Vidin, iar în 1895 a cumpărat, de la societatea austriacă Donau Dampfschiffahrtgesellschaft, vasul Orient (mai târziu redenumit Ștefan cel Mare), la acea vreme cel mai mare vas de călători de pe Dunăre.
125 de ani de la:
▪ Punerea bazelor Societății Gazeta matematică și înființarea primei reviste de matematică din țara noastră, Gazeta matematică, de către inginerii Ion Ionescu, Andrei Ioachimescu, Vasile Cristescu, cărora li s-a alăturat matematicianul Gheorghe Țițeica;
▪ Apariția Legii minelor, care, prin separarea dreptului de proprietate asupra subsolului de dreptul de proprietate asupra solului se proclama dreptul de proprietate a statului asupra subsolului minier, cu excepția țițeiului, ozocheritei și asfaltului, lăsate proprietarilor solului;
▪ Construirea liniei de centură a orașului București, care lega forturile de apărare a Capitalei, declarată cetate ; avea un diametru de 22 km și era dublată de o șosea;
▪ Efectuarea, de către Dimitrie Negreanu, împreună cu Mihail Mureșanu, a primelor măsurători geofizice în țara noastră și întocmirea unei hărți a elementelor magnetice. În același timp, studiază conductivitatea izvoarelor minerale;
▪ Înființarea, la București, a unui observator astronomic militar și a Institutului Geografic al Armatei, în cadrul căruia au început ridicările geodezice pentru întocmirea unei hărți de detaliu a țării noastre, prin măsurarea lungimii a trei baze geodezice: una la Gârla Mare (jud. Mehedinți), pe malul Dunării, a doua în apropierea orașului București, între Ciorogârla și Militari, iar a treia la Roman. Totodată, au început lucrările de nivelment de precizie pentru București.
120 ani de la:
▪ Obținerea, de către chimistul Nicolae Teclu, a brevetului de invenție pentru realizarea becului cu reglare automată a curentului de aer și gaz, care-i poartă numele. Prin obținerea unei flăcări cu temperatură mai înaltă, becul Teclu era superior becului Bunsen. A fost introdus în aproape toate laboratoarele de chimie de pe glob;
▪ Darea în exploatare a primei linii electrice trifazate de 25 kV, Sinaia - Câmpina, lungă de 32 km, cu firele de cupru (25 mm2) susținute pe piloni metalici;
▪ Prezentarea, la Expoziția internațională de la Paris, a cimentului fabricat la Brăila. În același an, România a început să exporte ciment în Bulgaria, Turcia și Egipt;
▪ Înființarea Serviciului hidraulic al statului, încadrat numai cu ingineri români;
▪ Înregistrarea, sub nr. 1-B, la Serviciul de circulație al Capitalei, de către Bazil George Assan, a automobilului său Panhard, fabricat la Liège, având aspectul unei trăsuri fără cai, primul automobil închis care a circulat pe străzile Bucureștiului. Echipat cu un motor cu ardere internă de 15 CP, automobilul se deplasa cu o viteză de 7 - 8 km/h, având bandaje de cauciuc masiv la cele patru roți și două faruri luminate cu gaz sau cu lumânări. Deși patru ani mai târziu, în 1904, în țara noastră existau 51 de automobile, examenul pentru obținerea permisului auto a fost introdus abia în anul 1908.