English
Continuăm prezentarea proiectului Strategiei energetice a României 2022 - 2030, cu perspectiva anului 2050, document elaborat de Ministerul Energiei, care își propune reducerea emisiilor, creșterea ponderii resurselor regenerabile și scăderea consumului final de energie. În numărul precedent am prezentat cele opt obiective strategice fundamentale stabilite în document. În numărul de față am inclus alte elemente din Strategie de interes maxim pentru comunitatea inginerească, pentru întreaga populație a țării, cu accent pe programul de investiții prioritare pe care inițiatorii îl propun pentru acest sector, precum și pe unele măsuri și acțiuni prevăzute pentru atingerea obiectivelor strategice.
Programul de investiții prioritare
În contextul pachetului legislativ Energie curată pentru toți europenii și al Pactului Ecologic European care impune decarbonizarea sectorului energetic, transformarea acestuia, bazându-se pe tehnologii curate, inovatoare, care să facă față concurenței pe o piață de electricitate integrată, se impune adaptarea sectorului energetic din România la noile tendințe de dezvoltare. Aceasta presupune un volum investițional semnificativ pe întreg lanțul tehnologic, de la producerea de electricitate, la rețele inteligente de transport și distribuție gaze naturale și electricitate, precum și la reformarea pieței de electricitate și gaze naturale care să facă față unui model nou de piață, bazat pe capacități energetice eficiente, curate, flexibile și tehnologii inovatoare într-un mediu concurențial regional și european.
O caracteristică a sectorului de producere a energiei electrice din România este existența companiilor monocombustibil, în cadrul cărora generarea de energie electrică se face pe baza unui singur tip de resursă primară, companiile de producere având costuri diferite de producție și cote de piață relativ echilibrate, iar prețul stabilit pe baza cererii și ofertei având o puternică influență dată de prețul marginal (al producătorului cu costul cel mai mare, respectiv al producătorului pe bază de cărbune). De aceea, orientarea strategiei energetice și a Planului Național Integrat Energie Schimbări Climatice este către diversificarea mixului tehnologic al companiilor, astfel încât acestea să devină competitive și să asigure securitatea energetică la nivel național și regional. Conform viziunii și celor opt obiective fundamentale ale Strategiei Energetice, dezvoltarea sectorului energetic în noul context este direct proporțională cu realizarea unor proiecte de investiții prioritare, care să conducă la adaptarea acestuia la noile cerințe tehnologice și menținerea României ca furnizor de securitate energetică în zonă.
Aceste investiții vor produce modificări de substanță și vor dinamiza întregul sector. Investițiile prioritare sunt repere definitorii în programarea strategică; toate celelalte măsuri necesare pentru atingerea obiectivelor strategice vor fi operaționalizate plecând de la premisa realizării proiectelor de investiții prioritare.
Prin Strategia Energetică a României, sunt considerate investiții prioritare acele investiții necesare pe întreg lanțul sistemului energetic, care conduc la atingerea obiectivelor fundamentale:
1. Investiții pentru producerea de energie cu emisii scăzute de carbon, prin substituirea utilizării cărbunelui cu gazele naturale și surse regenerabile de energie, precum și construcția de centrale de cogenerare de înaltă eficiență și centrale electrice cu ciclu combinat cu funcționarea pe gaze naturale
Implementarea Planului de decarbonizare al Complexului Energetic Oltenia are un rol prioritar în trecerea de la combustibili fosili solizi către tehnologii cu emisii reduse de carbon.
Totodată, prin reorganizarea Complexului Energetic Hunedoara se au în vedere eficientizarea activității de producere a energiei pe bază de huilă până la dezvoltarea de noi capacități energetice cu emisii reduse de carbon și punerea în aplicare a Strategiei pentru dezvoltarea economică a Văii Jiului, precum și a Planurilor Teritoriale de Tranziție pentru zonele carbonifere impactate de tranziție. Astfel, prin reorganizarea Complexului Energetic Hunedoara, se constituie un nou operator economic, care va asigura continuarea activității energetice la Paroșeni și a minelor care asigură cărbunele necesar funcționării acesteia până în anul 2030, conform PNRR. Având în vedere decizia Adunării creditorilor societății Complexul Energetic Hunedoara, SE Mintia va fi vândută prin licitație publică unui investitor, acesta urmând să dezvolte o nouă capacitate energetică bazată pe tehnologii cu emisii reduse de carbon. Ambele entități vor fi supuse unui amplu proces investițional în vederea reducerii dependenței ridicate de exploatarea cărbunelui prin dezvoltarea de noi capacități energetice bazate pe gaze naturale și surse regenerabile de energie.
2. Investiții pentru creșterea potențialului de producție a energiei din surse regenerabile, luând în calcul potențialul României pentru energia eoliană, onshore și offshore și fotovoltaică
Programele-cheie investiționale pentru dezvoltarea surselor regenerabile de energie în capacități eoliene, fotovoltaice, hidro, pe bază de biomasă și geotermale, precum și biocombustibili, incluse în PNRR, precum și în Fondul pentru Modernizare, vor conduce la atingerea obiectivelor și țintelor în domeniul decarbonizării și surselor regenerabile de energie pentru anul 2030.
3. Creșterea capacităților energetice nucleare, retehnologizarea Unității 1 și finalizarea proiectului Unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă, precum și pregătirea infrastructurii aferente dezvoltării de reactoare mici modulare, tip SMR
Energia nucleară, fiind sursă de energie cu emisii reduse de carbon, are o pondere semnificativă în totalul producției naționale de energie electrică - circa 18% și reprezintă o componentă de bază a mixului energetic din România. Energia nucleară din România este susținută de resurse și infrastructură internă ce acoperă întreg ciclul deschis de combustibil nuclear; practic, România are un grad ridicat de independență în producerea de energie nucleară. Analizele privind necesitatea îndeplinirii obiectivelor și țintelor de mediu și securitate energetică, siguranța în aprovizionare și diversificarea surselor pentru un mix energetic echilibrat, care să asigure tranziția către un sector energetic cu emisii reduse de gaze cu efect de seră și un preț al energiei suportabil pentru consumatori, relevă faptul că Proiectul Unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă reprezintă una dintre soluțiile optime de acoperire a deficitului de capacitate de producție de energie electrică previzionat pentru 2028 - 2035 ca urmare a atingerii duratei limită de operare a mai multor capacități existente bazate pe combustibili fosili. Dezvoltarea unor capacități energetice de tip SMR, bazate pe tehnologii cu zero emisii de dioxid de carbon, pe locul unei centrale pe cărbune în curs de dezafectare, cel mai devreme în 2028 - 2030, va contribui la eforturile României de a renunța treptat la producția de energie pe bază de cărbune până în 2032.
4. Investiții pentru retehnologizarea și modernizarea rețelelor de energie prin introducerea digitalizării și a rețelelor inteligente (smart grid), măsuri esențiale pentru susținerea procesului de integrare sectorială și tranziție energetică
Digitalizarea va contribui semnificativ la siguranța funcționării sistemului energetic, intensificând eforturile și capacitatea de răspuns în situația unor disfuncționalități ale sistemului. Totodată, este necesară gestionarea cu maximă celeritate a riscurilor privind atacurile cibernetice.
5. Investiții pentru realizarea și finalizarea, după caz, a interconectărilor transfrontaliere cu țările vecine (State Membre UE și state terțe), atât pentru gaze naturale, cât și pentru energia electrică
În vederea implementării priorităților referitoare la infrastructura energetică europeană, Comisia Europeană a inclus anumite proiecte de dezvoltare a Rețelei Electrice de Transport - RET (incluse în Planul Național de dezvoltare a RET) în cea de-a cincea Listă de proiecte de interes comun a Uniunii (PCI), Coridorul Prioritar Nord-Sud de interconexiuni electrice din Europa Centrală, de Est și de Sud (NSI East).
Pentru creșterea integrării de surse regenerabile și creșterea capacităților transfrontaliere, se au în vedere proiectele de investiții pentru dezvoltarea RET: ▪ LEA 400 kV dublu circuit Cernavodă - Stâlpu, cu un circuit intrare/ieșire în stația Gura Ialomiței cu termen de finalizare în anul 2023. Linia este realizată în proporție de 80%. Proiectul trebuie corelat cu trecerea la 400 kV a axului Brazi Vest - Teleajen - Stâlpu, care are termen de finalizare în anul 2025; ▪ LEA 400 kV dublu circuit (un circuit echipat) Smârdan - Gutinaș, cu termen de finalizare în anul 2024. Lucrările de execuție sunt în curs de derulare; ▪ LEA 400 kV Porțile de Fier - Reșița, cu punere în funcțiune în anul 2024. Tronsonul LEA 400 kV Porțile de Fier - Anina (linie nouă) este în execuție, iar tronsonul LEA 400 kV Anina - Reșița necesar a fi reabilitat este realizat în proporție de 90%; ▪ LEA 400 kV dublu circuit Reșița - Timișoara - Săcălaz, cu termen de finalizare în anul 2025. Procedura de achiziție a lucrărilor de execuție va fi inițiată în trimestrul 3 din anul 2022; ▪ LEA 400 kV dublu circuit Timișoara - Săcălaz - Arad, cu termen de finalizare în anul 2027. Proiectul tehnic și Caietul de sarcini pentru lucrările de execuție sunt în curs de elaborare; ▪ Racordarea LEA 400 kV Stupina - Varna și LEA 400 kV Rahman - Dobrudja în stația 400 kV Medgidia Sud, cu termen de finalizare în anul 2022; ▪ Mărirea capacității de transport a LEA 220 kV Stejaru - Gheorgheni și LEA 220 kV Gheorgheni - Fântânele, cu termen de finalizare în anul 2024; ▪ LEA 400 kV dublu circuit (un circuit echipat) Constanța Nord - Medgidia Sud cu termen de finalizare în anul 2028; ▪ LEA 400 kV Tulcea Vest - Isaccea circ. 2 cu termen de finalizare în anul 2030; ▪ LEA 400 kV Gădălin - Suceava, cu termen de finalizare în anul 2030; ▪ Reconductorarea LEA 220 kV din axul Urechești - Târgu Jiu Nord - Paroșeni - Baru Mare - Hășdat, cu termen de finalizare în anul 2030.
Se are în vedere și implementarea de capacități de stocare a energiei, pentru creșterea flexibilității sistemului. În acest sens, Operatorul de Transport și Sistem (OTS) a elaborat o normă tehnică dedicată instalațiilor de stocare formate din baterii de acumulatoare. Implementarea proiectelor de investiții în infrastructura de energie electrică, în vederea creșterii integrării surselor regenerabile și capacităților transfrontaliere, va necesita măsuri la nivelul UE și la nivel național în ceea ce privește facilitarea obținerii avizelor și autorizațiilor necesare, simplificarea legislației europene și naționale din domeniul achizițiilor publice sau dezvoltarea unei legislații dedicate sectorului energiei.
Totodată, în ceea ce privește infrastructura gazelor naturale, obiectivul principal îl reprezintă consolidarea SNT (Sistemul Național de Transport), prin realizarea interconectărilor cu statele vecine în condiții tehnice optime, implementarea celei de-a doua faze a Proiectului BRUA și dezvoltarea pe teritoriul României a Coridorului Sudic de Transport pentru preluarea gazelor naturale de la țărmul Mării Negre. Diversificarea surselor și rutelor de aprovizionare cu gaze este cheia pentru a asigura securitatea aprovizionării pentru iernile viitoare și pentru a elimina treptat dependența UE de importurile de gaze rusești. Asigurarea accesului pentru Europa de Sud-Est, inclusiv pentru România, la noi surse de gaze (GNL și/sau importuri de conducte), de exemplu, cele din Marea Caspică (AZ), poate fi asigurată prin Coridorul Vertical de Gaze (Grecia - Bulgaria - România) și Coridorul de flux invers transbalcanic (Turcia - Bulgaria - România - Ucraina - Republica Moldova). Acestea sunt două coridoare foarte importante și este esențial ca funcționarea lor să fie disponibilă la capacitate maximă. Punctele de interconectare dintre România și statele vecine, precum și capacitățile de transport asigurate în flux bidirecțional prin aceste puncte, pot crește relevanța lor la nivel regional, cu condiția ca și statele vecine să depună eforturile necesare pentru optimizarea utilizării infrastructurii de gaze la nivel regional.
6. Investiții în capacitățile de stocare, luând în calcul și potențialul hidrogenului și al gazelor noi în procesul de integrare sectorială
Capacitățile de stocare vor facilita sinergia între diversele sectoare ale sistemului energetic, precum și echilibrarea acestuia. Modernizarea și optimizarea infrastructurii pentru a prelua noi purtători de energie, cum ar fi hidrogenul și gazele regenerabile, reprezintă o prioritate în tranziția energetică, acestea fiind susținute și de noile strategii ale Comisiei Europene privind hidrogenul și integrarea sectorială.
Investițiile necesare în perioada 2022 - 2030 (valori cumulative) necesare îndeplinirii obiectivelor propuse în contextul politicilor și măsurilor în sectorul energetic (producere, transport, distribuție energie electrică) vor fi în valoare de aproximativ 22,6 miliarde euro.
Totodată, conform Strategiei de renovare pe termen lung (SRTL), în scenariul optim de renovare, cantitatea de energie din SRE produsă in-situ sau în apropiere, pentru tipurile de clădiri care fac obiectul SRTL, va ajunge, până în anul 2030, la aproximativ 0,22 Mtep. Pentru stabilirea valorii, s-a utilizat analiza Deloitte, pe baza informațiilor transmise de Grupul de lucru interinstituțional PNIESC și a recomandărilor Comisiei Europene.
Prin realizarea investițiilor strategice necesare atingerii obiectivelor stabilite prin Strategie, se au în vedere asigurarea unei participări vizibile a industriei orizontale din România (inginerie, proiectare, fabricarea de echipamente, materiale etc.) și creșterea componentei locale (locuri de muncă) cu impact în creșterea economică.
Alternativa neimplementării programului de investiții prioritare
În abordarea Strategiei energetice s-a pornit de la necesitatea realizării unor proiecte de investiții prioritare pentru atingerea obiectivelor strategice în domeniul energiei și schimbărilor climatice. Investițiile prezentate sunt menite a dinamiza întregul sector energetic, fiind repere definitorii în programarea strategică pentru perioada 2021 - 2030. În cadrul proiectelor prioritare menționate, promovarea investițiilor în capacități noi de producție a energiei electrice, cu emisii reduse de carbon, reprezintă o componentă importantă în atingerea obiectivelor României pentru anul 2030, atât pe dimensiunea securitate energetică, cât și pe cea de decarbonizare. Dezvoltarea capacităților noi de producere a energiei electrice până în 2030 este importantă în special în contextul în care 80% din grupurile termoenergetice existente au durata de viață normală depășită, dar și al faptului că, în 2017, sectorul energetic genera peste 66% din emisiile GES (exclusiv LULUCF) contabilizate la nivel național.
Astfel, România își propune înlocuirea unei importante capacități energetice pe bază de surse cu emisii crescute, cu capacități noi, eficiente și cu emisii reduse, pe gaze, energie nucleară și surse regenerabile de energie. În contextul politicilor europene actuale de decarbonizare, care au drept rezultat utilizarea din ce în ce mai redusă a combustibililor fosili și mai ales a cărbunelui, implementarea Planului de dezvoltare și decarbonizare al CE Oltenia are un rol deosebit în direcțiile strategice de dezvoltare a sectorului energetic, în vederea realizării unei tranziții realiste și sustenabile către o producție de energie electrică cu emisii cât mai reduse de carbon, în speță, transferul de la capacitățile pe cărbune la cele pe gaze naturale și surse regenerabile de energie. Acesta reprezintă un proiect de investiții prioritar în strategia energetică, întrucât generează un impact pozitiv asupra emisiilor de CO2 în producerea de energie electrică și contribuie la asigurarea securității energetice și reducerea dependenței de resursele energetice externe.
Energia nucleară reprezintă un alt element important pentru securitatea energetică a României și reducerea emisiilor de GES în sectorul de producere a energiei. Astfel, retehnologizarea și construcția de unități noi nucleare, realizarea infrastructurii aferente pentru reactoarele modulare de tip SMR și reactorii rapizi răciți cu plumb, precum și realizarea unor proiecte strategice ale Hidroelectrica (modernizări, retehnologizări, respectiv finalizarea principalelor obiective de investiții aflate în execuție), la care se adaugă investiții offshore și centrale de acumulare prin pompaj, vor contribui, de asemenea, la înlocuirea capacităților poluante și flexibilizarea sistemului energetic național. Proiectele de investiții prioritare, necesare pe întreg lanțul sistemului energetic, fie că sunt investiții în producerea de energie cu emisii scăzute de carbon, prin substituirea utilizării cărbunelui cu gazele naturale și surse regenerabile de energie sau investiții în creșterea capacităților energetice nucleare, investiții în retehnologizarea, extinderea și modernizarea rețelelor de energie prin introducerea digitalizării și a rețelelor inteligente (smart grid) sau realizarea și finalizarea, după caz, a interconectărilor transfrontaliere cu țările vecine și investiții în capacitățile de stocare, toate au un aport decisiv la atingerea obiectivelor fundamentale ale României în domeniul energiei și climei, punctând în mod deosebit, asigurarea securității energetice la un preț sustenabil pentru consumatorii interni și conformarea cu cerințele în domeniul schimbărilor climatice.
Alternativa prezentată în SER, care prevede implementarea proiectelor de investiții prioritare, va asigura tranziția către decarbonizarea sistemului energetic și asigurarea securității energetice a României, cu îndeplinirea obiectivelor și țintelor naționale asumate pentru mediu, eficiență energetică, energie regenerabilă și emisii de GES.
Prin neîndeplinirea proiectelor de investiții prioritare, România nu-și va putea atinge obiectivele și țintele în domeniul energiei și climei pentru anul 2030, întrucât nerealizarea investițiilor prezentate va avea un impact negativ semnificativ asupra îndeplinirii obiectivelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, de creștere a ponderii surselor regenerabile de energie și asigurare a securității energetice a României pe perioada analizată.
Măsuri și acțiuni pentru atingerea obiectivelor strategice
Cele opt obiective strategice ale sectorului energetic românesc sunt exprimate concret printr-un set de obiective operaționale (OP). La rândul lor, obiectivele operaționale sunt urmărite prin intermediul unor acțiuni prioritare (AP). În corelație cu acțiunile prioritare și pe baza rezultatelor analizei cantitative, Strategia prezintă ținte cuantificabile, prin care sunt îndeplinite o parte a acțiunilor prioritare pentru orizontul anului 2030.
(OP1) Mix energetic diversificat și echilibrat
AP1a: Continuarea exploatării sustenabile a tuturor tipurilor de resurse energetice primare ale țării, care pot contribui la atingerea țintelor și obiectivelor stabilite prin PNIESC.
AP1b: Menținerea unui parc diversificat și flexibil al capacităților de producție de energie electrică, bazat pe tehnologii cu emisii reduse de carbon.
AP1c: Adoptarea de tehnologii avansate în sectorul energetic, prin atragerea de investiții private, prin susținerea cercetării științifice și prin dezvoltarea parteneriatelor strategice.
AP1d: Dezvoltarea de capacități de producție a energiei electrice cu emisii reduse de GES - nuclear, SRE, hidroenergie.
(OP2) Punerea în valoare de noi zăcăminte de resurse primare pentru menținerea unui nivel scăzut de dependență energetică și pentru siguranța în funcționare a SEN
AP2a: Un mediu investițional stimulativ pentru explorarea și dezvoltarea în condiții de eficiență tehnico-economică de zăcăminte de țiței, gaze naturale și lignit, precum și pentru creșterea gradului de recuperare din zăcămintele mature.
AP2b: Asigurarea la timp a infrastructurii necesare pentru accesul la piață al producției din noile zăcăminte de gaze naturale.
AP2c: Stabilirea zonelor de dezvoltare pentru capacități energetice care utilizează surse regenerabile de energie, inclusiv utilizarea potențialului offshore wind din Marea Neagră.
AP2d: Deblocarea investițiilor offshore de gaze naturale din Marea Neagră.
AP2e: Încurajarea utilizării gazului natural produs în România la producția de energie electrică și la crearea de produse petrochimice și chimice cu valoare adăugată mare.
(Va urma)
