English
În ultima vreme, s-au intensificat nu numai dezbaterile, ci și acțiunile de ordin practic menite să identifice soluții în vederea accelerării lucrărilor de modernizare a rețelei de transport rutier, feroviar, fluvial și maritim, astfel încât să se elimine, în cel mai scurt timp posibil, serioasele rămâneri în urmă din aceste domenii.
Cel puțin două evenimente se cer menționate ca factori de stimulare a preocupărilor din domeniul pe care îl abordăm. Este vorba despre noua reuniune a Comisiei prezidențiale care elaborează Proiectul de Țară. Unul dintre documentele propuse spre dezbaterea finală vizează economia, iar unul dintre capitolele principale se referă la infrastructura de transport, sub toate aspectele. O concluzie care a întrunit consensul membrilor Comisiei privește necesitatea îmbunătățirii substanțiale a Master Planului General de Transport. Al doilea eveniment privește desfășurarea, la Varșovia, a Summit-ului „Inițiativa celor Trei Mări", reuniune la care a participat și președintele SUA, Donald Trump. Cu acest prilej, reprezentanții la nivelul cel mai înalt din 12 state situate în regiunile Mării Adriatice, Mării Negre și Mării Baltice au examinat și posibilitățile de construire a unui coridor rutier și feroviar care să pornească din Marea Baltică și, apoi, să se bifurce spre Marea Neagră și Marea Adriatică.
Este de la sine înțeles că aceste două evenimente, care fac legătura dintre obiectivele interne și cele externe, în context european, vor da un impuls puternic și preocupărilor factorilor decidenți din România în vederea îmbunătățirii radicale, într-un timp cât mai scurt, a întregii infrastructuri de transport din țara noastră.
Deblocarea unor proiecte majore
Cea mai recentă informație referitoare la deblocarea unor mari proiecte de infrastructură vizează deschiderea licitației pentru proiectarea și execuția tronsoanelor 1 și 5 ale Autostrăzii Sibiu - Pitești. Primul tronson are o lungime de 13 km și leagă Sibiul de comuna Boița. Tronsonul 5, cu o lungime de 30 km, va face legătura între Pitești și Curtea de Argeș. Se anticipează că ambele tronsoane vor fi finalizate într-o perioadă cuprinsă între 36 și 48 de luni. Pentru acest an, este prevăzută declanșarea de licitații pentru circa 800 km de autostradă. Este de subliniat că, la împlinirea a 100 de ani de la Marea Unire, vor fi asigurate premisele materiale, financiare și tehnice pentru traversarea Carpaților, atât a celor Meridionali (Pitești - Sibiu și Comarnic - Brașov), cât și a celor Orientali (Tîrgu Mureș - Iași).
În ceea ce privește calea ferată, pe ansamblul activității de modernizare a rețelei feroviare, sunt semnificative datele cuprinse într-un comunicat difuzat de CFR Infrastructură. Astfel, pe rețeaua feroviară, erau deschise în luna iulie 48 de șantiere feroviare pentru lucrări de întreținere, reparații curente și capitale la infrastructura feroviară, în vederea ridicării restricțiilor de viteză și pentru îmbunătățirea condițiilor de călătorie. Valoarea totală estimată a lucrărilor este de 141,6 milioane lei, sursa de finanțare fiind asigurată din fonduri proprii ale companiei și de la bugetul de stat.
■ În jumătatea de sud a țării, pe raza Regionalelor CF Galați, Constanța, București, Craiova și Timișoara sunt operaționale 17 șantiere pentru lucrări de reparații la linii, aparate de cale, poduri, podețe și clădiri de stații. Valoarea totală a contractelor aflate în derulare este de 35,5 milioane lei.
■ În centrul țării, pe raza Regionalei CF Brașov, sunt operaționale 12 șantiere pentru lucrări de reparații la linii, la instalațiile de dirijare a traficului (SCB/CED/BLA), aparate de cale, poduri, podețe și clădiri de stație. Valoarea totală a contractelor aflate în derulare este de 47,4 milioane lei.
■ În partea de nord a țării, pe raza Regionalelor CF Cluj și Iași sunt operaționale 16 șantiere pentru lucrări de reparații la linii, aparate de cale, poduri și tuneluri. Valoarea totală a contractelor aflate în derulare este de 58,7 milioane lei.
„Menționăm că lucrările de reparații și consolidare a elementelor infrastructurii ferovare se vor executa în paralel cu asigurarea traficului în condiții optime pe toate segmentele de cale ferată menționate și au drept scop îmbunătățirea condițiilor de călătorie prin creșterea vitezei de circulație și a gradului de confort", precizează compania.
Mai menționăm faptul că, într-o convorbire cu omologul său bulgar, Boiko Borisov, premierul Mihai Tudose a propus conectarea capitalelor București - Sofia - Atena printr-o linie feroviară rapidă de persoane, aspect la care vor lucra miniștrii Transporturilor din cele trei țări. Tot pe partea de infrastructură, s-a agreat accelerarea proiectelor celor două poduri peste Dunăre, între Turnu Măgurele - Nicopole și Călărași - Silistra.
Reținem, de asemenea, declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată care se află pe coridorul Magistralei 6 de metrou 1 Mai - Otopeni, etapă necesară pentru începerea lucrărilor de realizare a obiectivului. Imobilele supuse exproprierii se află pe raza Municipiului București - Sectorul 1 și a județului Ilfov - orașul Otopeni.
Investiție în extinderea căii ferate din rafinăria Petrobrazi
OMV Petrom, cel mai mare producător de țiței și gaze din sud-estul Europei, a inaugurat un nou tronson de cale ferată în interiorul rafinăriei Petrobrazi. Acesta are o lungime de 1,4 km și a necesitat investiții de circa 1,7 milioane de euro.
Incluzând acest tronson, lungimea liniilor ferate în exploatare în interiorul rafinăriei a ajuns la aproape 50 km. Aproape trei sferturi din rețeaua de căi ferate din Petrobrazi a fost modernizată în ultimii 10 ani. Investițiile pentru aceste modernizări (incluzând lucrările de mentenanță) depășesc 50 milioane de euro.
„Folosim transportul pe calea ferată pentru o parte importantă a producției de carburanți de la Petrobrazi. Carburanții sunt încărcați în vagoane cisternă în interiorul rafinăriei, iar calea ferată de la Petrobrazi face legătura cu rețeaua publică. Apoi, carburanții sunt transportați la depozitele noastre din țară, de unde sunt distribuiți ulterior către benzinării. În ultimii ani am făcut eforturi importante pentru a optimiza din punct de vedere logistic acest traseu al carburanților. Inaugurarea noului segment de cale ferată ne va permite să reducem și mai mult costurile datorită reducerii timpilor de manevră și va contribui la creșterea siguranței operațiunilor", a declarat Neil Anthony Morgan, membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil pentru activitatea Downstream Oil.
Noul tronson de cale ferată construit în zona instalației de cocsare are rolul de a interconecta alte patru linii existente, ușurând astfel modul de manevră al garniturilor de tren. Prin fluidizarea traficului din zonă și prin creșterea siguranței operațiunilor, se estimează că acest proiect va avea un impact pozitiv la nivelul comunității locale. Anual, în rafinăria Petrobrazi sunt încărcate peste 50 000 de vagoane cu produse petroliere.
BEI cofinanțează proiecte de infrastructură de transport în România cu subvenții europene
Banca Europeană de Investiții (BEI) acordă un împrumut de un miliard de euro pentru cofinanțarea proiectelor prioritare de infrastructură de transport cu Fonduri Structurale și de Investiții (EFSI) în valoare totală de 6,8 miliarde de euro. Aceste proiecte urmează să fie implementate pe întreg teritoriul României în perioada de programare UE 2014 - 2020.
Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, fondurile BEI vor acoperi contribuția bugetului de stat care cofinanțează investițiile prioritare în domeniul transportului în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare 2014 - 2020 (POIM). Locația proiectelor va varia, dar majoritatea va fi implementată în regiunile mai puțin dezvoltate din România și/sau pe axele prioritare din rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T). Investițiile vor beneficia de subvenții europene și se vor concentra pe promovarea transportului sustenabil și pe eliminarea blocajelor din infrastructurile-cheie din rețea. Se va pune accent și pe dezvoltarea sistemelor de transport multiple și pe reducerea impactului nociv al transportului asupra mediului înconjurător.
„Împrumutul BEI va sprijini investițiile strategice de infrastructură de transport care sunt importante pentru creșterea mobilității, siguranței și interconectivității în România și pentru consolidarea competitivității țării", a declarat Andrew McDowell, vicepreședinte al BEI. La rândul său, comisarul european pentru politica regională, Corina Crețu, a subliniat: „Dezvoltarea rețelei strategice de transport din România va fi benefică turismului și comerțului și va alimenta direct economia reală, dar, la fel de important este și impactul pozitiv al conexiunilor mai rapide, drumurilor mai sigure și sistemelor de transport mai sustenabile în viața de zi cu zi a cetățenilor".
Finanțarea BEI se acordă sub forma unui împrumut pentru programe structurale (SPL), care permite atât finanțarea proiectelor mari de infrastructură, cât și a unor scheme mai mici, care, din cauza dimensiunilor lor limitate, nu ar putea beneficia de finanțare directă de către BEI.
PwC: Statele din Europa Centrală și de Est au nevoie de 615 miliarde de euro, până în 2025, pentru a-și finanța proiectele de infrastructură
Țările din Europa Centrală și de Est reprezintă 28% din teritoriul Uniunii Europene, 22% din populația acesteia, dar numai 10% din PIB-ul UE. Iar una dintre principalele provocări cu care se confruntă regiunea în prezent este să găsească surse de finanțare pentru proiectele de infrastructură de transport. Mai mult de 80 de miliarde de euro au fost investite în regiune în exercițiul financiar european 2007 - 2013 din fonduri structurale și de coeziune. Însă necesarul de finanțare a investițiilor în infrastructură rămâne foarte ridicat, regiunea având nevoie de 615 miliarde de euro până în 2025. Modalitățile de impulsionare a investițiilor în infrastructură în Europa Centrală și de Est (ECE) sunt prezentate pe larg într-un nou raport realizat de PwC și de Atlantic Council, intitulat The road ahead - CEE transport infrastructure dynamics. Documentul prezintă starea actuală a infrastructurii în regiunea ECE și detaliază care sunt acum principalele obstacole pentru îmbunătățirea infrastructurii în regiune - analizând politicile sectoriale, dificultățile de reglementare și de finanțare, înaintând totodată o serie de recomandări pentru accelerarea investițiilor.
„În ciuda progresului înregistrat în ultimii ani, la nivelul țărilor din regiune există în continuare un deficit de investiții în infrastructura de transport. Este clar însă că necesarul de finanțare a acestor lucrări de infrastructură depășește posibilitățile actuale ale bugetelor naționale ale țărilor din regiune, implicit și pe cel al României. Tocmai de aceea trebuie căutate resurse financiare suplimentare în sectorul privat, prin punerea în aplicare a unei legislații viabile privind parteneriatele public-privat. Din păcate, deși în România avem bazele unei astfel de legislații, acesteia îi lipsesc normele de aplicare, nefiind funcțională la acest moment", a declarat Ionuț Simion, Country Managing Partner, PwC România.
„Având în vedere această nevoie de investiții în infrastructură, ne așteptăm ca sectorul construcțiilor din ECE să crească într-un ritm anual de 3,1%, depășind astfel ritmul de creștere din țările din Europa Occidentală în următorii 5 ani", a precizat, la rândul său, Sorin Petre, Partener, Servicii de Evaluare și Analiză Economică la PwC România, care este specializat, printre altele, în analiza economică a marilor proiecte de investiții.
„România îndeosebi are nevoie de investiții masive pentru îmbunătățirea infrastructurii de transport. Potrivit Indexului Competitivității Globale publicat de Forumul Economic Mondial, România înregistrează unul dintre cele mai scăzute scoruri din Uniunea Europeană în ceea ce privește calitatea infrastructurii, de 3,61, în vreme ce media țărilor UE 15 este de 5,65, iar media statelor din ECE este de 4,02. În exercițiul financiar european 2007 - 2013, din totalul de 82 miliarde de euro fonduri structurale și de coeziune investite în regiune în proiectele de infrastructură de transport, România a atras mai puțin de 7%, în vreme ce Polonia a folosit peste 30% din această sumă", a adăugat Ruxandra Chiriță, director, Servicii de Consultanță pentru Sectorul Public, implicată de-a lungul timpului în numeroase proiecte ample de investiții din sectorul public.
După decenii de lipsă de investiții, regiunea Europei Centrale și de Est a făcut progrese fără precedent în îmbunătățirea investructurii în ultimii ani: peste 5600 km de autostradă au fost construiți în ultimii 20 de ani. Acest lucru s-a datorat în bună măsură finanțărilor europene: peste 150 miliarde euro din fondurile structurale au fost utilizate în această perioadă în regiune, la care s-au adăugat facilități adiționale precum Connecting Europe sau finanțările oferite de Banca Europeană de Investiții. În plus, investitorii privați au alocat miliarde de euro în proiecte de transport cheie în Polonia, Slovacia, Ungaria și Croația. Autorii raportului PwC și Atlantic Council subliniază faptul că, deși investitorii rămân interesați de astfel de oportunități în regiune, aceștia se așteaptă la proiecte bine documentate și cu un profil echilibrat de risc și profitabilitate. Atingerea acestui echilibru între risc și rentabilitate va fi esențială pentru a menține fluxul de investiții private în regiune.
Raportul analizează în detaliu cele cinci coridoare de transport care se așteaptă să joace un rol esențial în conectarea regiunii Europei Centrale și de Est de restul țărilor UE (Marea Nordului - Baltică, Marea Baltică - Marea Adriatică, coridorul Rin - Dunăre, coridorul Orient-Est Med și coridorul Mediteranean). Este nevoie de cel puțin 384 miliarde euro pentru finanțarea a peste 2000 de proiecte pentru finalizarea acestor cinci coridoare de transport.
Potrivit raportului, una dintre provocările cruciale în regiunea ECE este aceea de a construi un proces eficient de finanțare a proiectelor de infrastructură de transport care să reducă decalajul de dezvoltare între estul și vestul Uniunii Europene. Cetățeanul mediu din vechile state membre ale UE are la dispoziție de două ori mai mulți kilometri de autostradă per capita decât cel din noile state membre.
Pe baza experienței PwC în gestionarea unor astfel de proiecte în ECE, dar și a discuțiilor cu diferiți actori relevanți din domeniu, raportul propune șase recomandări pentru a aduce infrastructura de transport din regiune la nivelul necesar pentru a susține ambițiile de creștere ale țărilor din ECE: ▪ consens politic; ▪ coordonare la nivel regional; ▪ prioritizarea proiectelor; ▪ mobilizarea resurselor financiare din sectorul privat pentru a depăși dificultățile de finanțare; ▪ îmbunătățirea eficienței proiectelor de investiții existente; ▪ monitorizarea constantă a lecțiilor învățate.
Cum va arăta infrastructura de transport din regiune în viitor? Raportul afirmă că 75% din infrastructura din 2050 nu există în prezent în țările din regiune - noile tehnologii vor avea un impact nu doar asupra modului în care este proiectată, construită și operată infrastructura de transport, ci și asupra cererii privind serviciile de transport. Acest lucru sugerează că o abordare regională a problemelor dezvoltării infrastructurii de transport ar fi mult mai eficientă și ar maximiza șansele de succes, tocmai de aceea inițiative regionale, așa cum este nou lansata Inițiativă a celor Trei Mări, pot juca un rol-cheie.
Investiții în infrastructura de transport a UE: 2,7 miliarde euro pentru 152 de obiective
Comisia Europeană (CE) a propus recent investiții de 2,7 miliarde euro în 152 de proiecte-cheie în domeniul transporturilor care sprijină mobilitatea competitivă, ecologică și interconectată în Europa. Prin acest demers, CE pune în practică angajamentele asumate în Planul de investiții pentru Europa și cele în domeniul conectivității la nivel continental, incluzând recenta agendă Europa în mișcare, despre care Univers ingineresc a informat în unul dintre numerele anterioare. Proiectele selectate vor contribui la modernizarea liniilor feroviare, la eliminarea blocajelor și la îmbunătățirea conexiunilor transfrontaliere, la instalarea unor puncte de alimentare cu combustibili alternativi și la implementarea unor soluții inovatoare de gestionare a traficului. Investiția este realizată în cadrul Mecanismului pentru interconectarea Europei, mecanismul financiar al UE de sprijinire a rețelelor de infrastructură, și va debloca 4,7 miliarde euro sub formă de cofinanțări publice și private. Astfel de investiții nu doar că vor moderniza rețeaua de transport a Europei, dar vor stimula, de asemenea, activitatea economică și crearea de locuri de muncă. În acest an, din suma totală de 2,7 miliarde euro, CE alocă 1,8 miliarde euro celor 15 state membre eligibile pentru sprijin din Fondul de coeziune (între care și România), în scopul de a reduce disparitățile în ceea ce privește infrastructura.
„Cererea de investiții în infrastructura de transport este enormă. Acest nou val de investiții se concentrează asupra unor proiecte ecologice, inovatoare și digitale, pentru a moderniza rețeaua de transport a Europei. Ne aflăm astăzi cu un pas mai aproape de o veritabilă uniune a transporturilor care deservește interesele cetățenilor, stimulează economia și creează locuri de muncă", a declarat comisarul UE pentru transporturi, Violeta Bulc.
Proiectele selectate se concentrează în principal pe sectoarele strategice ale rețelei europene de transport („rețeaua centrală"), pentru a maximiza valoarea adăugată și impactul la nivelul UE. Cea mai mare parte a finanțării va fi dedicată dezvoltării rețelei feroviare europene (1,8 miliarde euro), decarbonizării și modernizării transportului rutier și dezvoltării sistemelor de transport inteligente (359,2 milioane euro), precum și punerii în aplicare a sistemelor de management al traficului aerian (ATM) (311,3 milioane euro).
Șase dintre cele opt propuneri eligibile în care este implicată România au fost selectate pentru finanțare, urmând să primească 10,6 milioane de euro prin Mecanismul pentru interconectarea Europei. Printre acțiunile selectate se mai numără inițiative emblematice precum modernizarea secțiunii feroviare Białystok-Ełk din Polonia, cu o lungime de peste 100 km; modernizarea sistemelor ATM în statele membre ale UE; finalizarea tunelului feroviar Karawanken, care leagă Slovenia și Austria; dezvoltarea unei rețele de încărcare rapidă a vehiculelor electrice în Suedia, Danemarca, Germania, Franța, Regatul Unit și Italia. Toate proiectele au fost selectate pentru finanțare prin intermediul unor cereri de propuneri competitive lansate la 13 octombrie 2016. Au fost primite 349 de cereri, solicitând în total o cofinanțare de aproape 7,5 miliarde euro.
Acest lucru a permis Comisiei să selecteze proiectele cele mai bune și să garanteze, în același timp, o distribuție echilibrată din punct de vedere geografic și între modurile de transport. Contribuția financiară a UE se acordă sub formă de granturi, rata de cofinanțare fiind între 10% și 50% din costurile eligibile ale proiectului, în funcție de tipul acestuia și de cererea de propuneri (până la 85% în cadrul pachetului de coeziune).
