Întreprinderile mici și mijlocii, vectori ai inovării în economia românească

Lansarea Cartei Albe a IMM-urilor, ediția 2017, ne prilejuiește aprofundarea unei teme pe care Univers ingineresc a abordat-o și în urmă cu un an, la prezentarea ediției anterioare a acestei lucrări de o incontestabilă valoare documentară. Așa cum am enunțat în titlul acestor pagini, ne vom referi la procesul inovării în IMM-uri. Un an nu reprezintă, desigur, o perioadă îndelungată; în teoria și practica economico-tehnică este chiar una dintre definițiile sintagmei „pe termen scurt". Dar tocmai faptul că în acest segment de timp au avut loc schimbări importante, pe fondul unor procese și fenomene de mai lungă durată, îndreptățește spațiul pe care-l acordăm amintitei lucrări, elaborată sub egida Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), componentă a societății civile creată în urmă cu un sfert de secol.

 IMM-urile în „cursa competitivității"

Un element esențial - subliniat și în prezentarea publicată anul trecut - vizează conștientizarea, într-o măsură mai mare sau mai mică, a faptului că menținerea pe piață a oricărei firme, indiferent de mărimea ei, este condiționată, uneori decisiv, de orientarea spre inovare. În acest sens, sunt concludente datele rezultate din răspunsurile la o întrebare-cheie adresată participanților la investigația sociologică, sintetizată de Carta Albă a IMM-urilor. Răspunsurile au vizat anul precedent, comparativ cu 2015.

Dacă, în 2015, 23,19% dintre respondenți precizau că IMM-urile pe care le conduc nu aveau preocupări de ordin inovator, în 2016, ponderea acestora a crescut la 24,58%. Una dintre explicațiile acestei modificări în sens negativ constă în dificultățile de ordin financiar și în gradul încă redus de predictibilitate în privința politicilor publice, cu precădere a celor fiscal-bugetare.

Cu toate acestea, este de remarcat ponderea în creștere a preocupărilor pentru promovarea noilor produse performante din toate punctele de vedere. Astfel, în 2015, ponderea acestei preocupări în totalul activităților inovaționale a fost de 33,30%, pentru ca în 2016 să ajungă la 39,47%.

În cazul noilor abordări manageriale și de marketing, ponderea în totalul activităților creative a IMM-urilor intervievate a scăzut de la 24,73% în 2015, la 12,71% în 2016. Tendința este de natură a provoca îngrijorări serioase, care impun reevaluarea acestui tip de activitate, pornindu-se de la constatarea că încă nu s-a înțeles în suficientă măsură că este vorba despre o activitate de primă importanță în asigurarea performanțelor fiecărei întreprinderi mici și mijlocii.

În schimb, s-a înregistrat o creștere semnificativă în promovarea noilor tehnologii, în special a celor care definesc era digitală. Astfel, asemenea direcții de acțiune s-au consemnat în 2015 în 22,17% din totalul IMM-urilor și au ajuns la 24,58% în 2016. Este de remarcat că nu s-a atins nici în acest domeniu un nivel satisfăcător deoarece preocupările îndreptate spre modernizarea sistemului informatic au, încă, o pondere mică în activitățile inovaționale ale IMM-urilor. În 2015, au avut o pondere de 7,85%, iar în 2016 au ajuns la 10,41%.

Un alt domeniu în care este evidentă o anumită rămânere în urmă este cel al pregătirii resurselor umane pentru activități inovative. Astfel, în 2015 doar 7,03% din totalul IMM-urilor aveau ca preocupare pregătirea resurselor umane în sensul menționat, iar în 2016 s-a ajuns la 10,05%. Dinamica este semnificativă, însă respectiva pondere oferă suficiente temeiuri pentru a considera că nu se acordă atenția cuvenită, de fapt, principalului factor capabil să genereze soluții și practici manageriale avansate - factorul uman.

Capacitatea de a rezista pe piața liberă

Cum am relevat și în prezentarea Cartei Albe - ediția 2016, „vârsta" IMM-urilor a contat și contează foarte mult în procesele de asimilare a noilor produse, a noilor tehnologii, în practicile manageriale și de marketing, în modernizarea sistemului informatic și în pregătirea resurselor umane. Este vorba despre acumularea unor experiențe inovative, despre creșterea potențialului IMM-urilor care au rezistat pe piață vreme mai îndelungată, întrucât atu-urile lor principale au constat tocmai în performanțele tehnico-economice inovative. Investigația reflectată de Carta Albă a IMM-urilor din România - ediția 2017 aduce probe de necontestat în sensul importanței factorului timp în obținerea unor rezultate mai bune în bilanțul firmelor.

Entitățile care au o existență de sub cinci ani și-au concentrat atenția pe asimilarea de noi produse (39,66%), întrucât acestea au constituit și constituie cel mai important semnal al intrării pe piață, cu șanse de „supraviețuire". Este de remarcat că o pondere mai mare în această sferă de preocupări o au firmele cu o existență de peste 15 ani (42,75% din totalul acestei categorii).

În ceea ce privește asimilarea noilor tehnologii, este de reținut că firmele „tinere" (sub cinci ani) sunt cel mai puțin interesate de acest aspect (20,11%), nivelul de preocupare crescând, la acest capitol, odată cu „vârsta" companiei: 23,50% din totalul firmelor cu o „vechime" între 5 - 10 ani, 26,04% din cele înființate în urmă cu 10 - 15 ani și 27,45% din rândul firmelor cu vechime de peste 15 ani.

Este, de asemenea, de relevat că avem de-a face cu o tendință de descreștere, tot în funcție de vechimea firmelor, în privința ponderii noilor abordări manageriale și de marketing. IMM-urile constituite recent sunt preocupate, într-o foarte mare măsură, să adopte metode de conducere cât mai performante, în caz contrar riscând să dispară rapid de pe piață. Astfel, în cazul IMM-urilor cu „vârsta" sub cinci ani și al celor între cinci și zece ani, există o preocupare semnificativă (16,20% și, respectiv, 12,50%) pentru promovarea noilor abordări manageriale și de marketing. Ponderea respectivă este de doar 9,41% în cazul firmelor cu „vârsta" de peste 15 ani.

Dinamica este, în mare măsură, cu semn schimbat în cazul preocupărilor pentru modernizarea sistemului informatic. Resursele de care dispun firmele înființate de mai puțin timp nu permit acțiuni de amploare în acest domeniu, astfel încât ponderea, în rândul celor cu „vârste" sub cinci ani, ajunge la 9,50%. Interesant de remarcat este că proporția cea mai mare se consemnează în cazul firmelor cu „vârste" peste 15 ani, adică 13,33%. În privința restului de firme, se înregistrează o relativă stabilitate. Astfel, firmele cu „vârsta" între 5 și 10 ani se preocupă de modernizarea sistemului informatic în proporție de 9,00%, iar cele care funcționează de 10 - 15 ani, de 8,85%. Practic, avem de-a face cu un nivel aproximativ egal, care sugerează o anumită saturație determinată în special de volumul resurselor. Este posibil ca tendința de a crește gradul de preocupare față de modernizarea sistemului informatic să se accentueze în perioada următoare tocmai ca efect al rezultatelor înregistrate de firmele cele mai performante.

Mai remarcăm că, în ceea ce privește preocuparea pentru pregătirea resurselor umane se înregistrează procentaje mai ridicate în rândul IMM-urilor de 5 - 10 ani (11,50%) și mai reduse în cazul celor între 10 - 15 ani (7,29%).

Cu toate că principalul criteriu de clasificare a IMM-urilor (microîntreprinderi, întreprinderi mici și întreprinderi mijlocii) îl constituie numărul personalului, apare cât se poate de clar că efectele economice sunt determinate, în special, de calitatea resurselor umane. Datele prezentate reflectă o percepție în mare parte eronată asupra factorilor care asigură măcar „supraviețuirea" IMM-urilor. Aici identificăm și o temă legată de costuri. Antreprenorii și managerii sunt deseori confruntați cu situații în care trebuie să recurgă la opțiuni radicale, nu de puține ori dureroase. Dacă nu se înregistrează profituri mai ales pe termen scurt, apar provocări și riscuri numeroase, inclusiv în ceea ce privește însăși existența acestor entități economice. Dar, chiar și așa, aici avem de-a face cu un deficit de viziune antreprenorială care poate să ducă și la intrarea companiei în insolvență și, apoi, în faliment. Este un fenomen pe care l-am semnalat și anul trecut. Oricum, tema merită să fie analizată cu toată seriozitatea, întrucât este vitală pentru procesul inovativ fără de care nu poate fi vorba despre consolidarea IMM-urilor, atât în fiecare caz în parte, cât și la nivel regional și național.

Întrucât o condiție esențială pentru continuarea activității oricărei firme, dar mai ales a IMM-urilor, constă în asigurarea unei piețe de desfacere stabile și de dimensiuni cât mai mari, devine obligatorie realizarea de produse care să fie competitive și la export. În consecință, ponderile celor cinci preocupări vizate de investigația CNIPMMR (noile produse, noile tehnologii, noile abordări manageriale și de marketing, modernizarea sistemului informatic și pregătirea resurselor umane) trebuie să se alinieze, în timpul cel mai scurt posibil, la realitățile din alte țări, în primul rând din Uniunea Europeană, principala zonă a exporturilor românești (circa trei sferturi).

Regiunile de dezvoltare, barometrul unor disparități care se cer diminuate

Cum se știe și cum am dovedit la prezentarea Cartei Albe - ediția din anul trecut, evoluția IMM-urilor este strâns legată și de fenomenele determinate de disparitățile teritoriale. Se știe că, între cele opt regiuni de dezvoltare, există mari decalaje la aproape toate capitolele activităților economico-sociale. Din acest motiv, locul și rolul IMM-urilor inovative în structura fiecărei regiuni de dezvoltare prezintă un interes deosebit.

Potrivit criteriilor economice de clasificare (produsul intern brut, productivitatea muncii, nivelul șomajului, puterea de cumpărare etc.), în frunte se situează Regiunea de Dezvoltare București - Ilfov. Paradoxal, la numeroase capitole privind inovarea, această regiune de dezvoltare nu se află pe primul loc. Firmele care au menționat că se axează pe realizarea de produse noi se regăsesc mai frecvent printre entitățile din Regiunea de Dezvoltare Centru (46,94%) și mai rar printre cele din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est (25,49%). Regiunea de Dezvoltare București - Ilfov înregistrează o cotă de 31,25%.

Entitățile economice care au indicat concentrarea eforturilor de inovare asupra asimilării și promovării de noi tehnologii dețin ponderi, de asemenea, mult diferențiate la scara regiunilor de dezvoltare. Un alt fapt paradoxal este acela că, în acest domeniu, se află în frunte Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest (42,35% din IMM-urile care funcționează aici). Regiunea de Dezvoltare Sud se află pe ultimul loc la acest capitol (16,33%). Aceste decalaje între asimilarea noilor produse și a noilor tehnologii sunt dificil de explicat, dar, din răspunsurile întreprinzătorilor, rezultă că un factor important îl constituie specificul de ramură al IMM-urilor din fiecare regiune.

O a treia zonă în care se identifică spiritul novator este - cum s-a mai subliniat - abordarea managerială și de marketing sub semnul noului, al metodelor cu adevărat performante de conducere a IMM-urilor. De data aceasta, primul loc, cu 18,37% din firmele care au sediul în zona respectivă, îl deține Regiunea de Dezvoltare Centru. Pe locul secund se află Regiunea de Dezvoltare Vest, cu 18,18%. Regiunea de Dezvoltare București - Ilfov are o cotă de 14,38%. Pe ultimul loc se află Regiunea de Dezvoltare Sud-Est, cu 5,05%. Și în acest caz, se constată că nu există o legătură directă între direcțiile de acțiune inovative, un cuvânt greu de spus în această privință avându-l tot structurile de ramură ale IMM-urilor.

În ceea ce privește modernizarea sistemului informatic, IMM-urile care evidențiază potențialul inovativ la acest capitol consemnează frecvențe superioare în cazul entităților din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est (23,53%) și mult inferioare în ceea ce privește firmele din Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest (6,47%). Din nou, o situație aparent de neînțeles se înregistrează în Regiunea de Dezvoltare București - Ilfov, situată pe penultimul loc (6,88%). Și aceasta, în condițiile în care cele mai multe firme din domeniul ITC se concentrează tocmai în această regiune.

Întreprinderile mici și mijlocii care au menționat ca priorități măsurile de pregătire a resurselor umane dețin cele mai înalte valori în Regiunea de Dezvoltare Vest (18,18%). Nivelul cel mai coborât se înregistrează în Regiunea de Dezvoltare Sud, respectiv 6,63%.

Discrepanțele evidențiate de toate aceste procentaje sunt de natură a impune analize mai aprofundate, astfel încât și structurile IMM-urilor la nivel regional să acționeze în vederea însușirii și dezvoltării celor mai avansate experiențe.

Cuvântul de ordine: modernizarea

Ierarhizările prezentate de Carta Albă a IMM-urilor sunt stabilite - cum s-a văzut - după principii multifactoriale. În rândul acestora, un loc important îl ocupă diferențierea preocupărilor în materie de inovare în raport cu dimensiunile firmelor. Resursele microîntreprinderilor, în special cele financiare, sunt mult mai reduse decât cele ale întreprinderilor mijlocii, dar ca ponderi, la capitolul respectiv, sunt relativ apropiate. Bunăoară, noile produse sunt realizate în 39,17% din totalul microîntreprinderilor. În cazul întreprinderilor mici, ponderea este de 41,60%, iar al celor mijlocii de 38,46%. Nu același lucru se petrece în privința asimilării noilor tehnologii. Microîntreprinderile au cele mai slabe rezultate în acest domeniu, numai o cincime dintre acestea (19,74%) fiind implicate în promovarea noilor tehnologii. Trendul este crescător, astfel încât, pe ansamblul întreprinderilor mici, 36,00% din total au preocupări în domeniul menționat, iar întreprinderile mijlocii ating nivelul de 44,87%. Se vede clar că dimensiunea firmei determină în mod decisiv capacitatea de inovare. Faptul este evident și atunci când se prezintă rezultatele investigației referitoare la abordările manageriale și de marketing în spirit novator, deși ecartul este mai mic: 10,75% în cazul microîntreprinderilor și 21,79% în cel al întreprinderilor mijlocii.

Trendul crescător se regăsește și în numărul IMM-urilor care acționează în direcția modernizării sistemului informatic. Ponderea în totalul celor trei categorii este următoarea: 8,35% în microîntreprinderi, 14,40% în întreprinderi mici și 20,51% în întreprinderi mijlocii.

Potențialul firmelor determinat de dimensiunile lor este ușor diferențiat la capitolul pregătirea resurselor umane. Din totalul microîntreprinderilor, 9,79% au preocupări în acest domeniu, în cel al întreprinderilor mici nivelul este de 12,00%, iar în întreprinderile mijlocii, de 8,97%.

Varietate în diversitate

În datele anterioare, s-a făcut trimitere și la specificul ramurilor de activitate, ca factor important de influență asupra dimensiunilor efortului inovativ în IMM-uri. Investigația pe care o prezentăm se ocupă și de acest aspect important.

IMM-urile care au indicat concentrarea eforturilor de inovare asupra realizării de produse noi au cea mai mare pondere în organizațiile din comerț (48,11% din totalul firmelor din acest segment al economiei) și cele mai reduse în rândul celor din transporturi (31,82%). Este, totuși, de semnalat că IMM-urile care activează în domeniul industriei au preocupări sistematice de asimilare a produselor noi în proporție de 37,47%.

La capitolul noi tehnologii, avem de-a face cu alte rezultate demne de reținut. Pe primul loc se situează entitățile din construcții, cu o pondere de 52,38% a firmelor care au astfel de preocupări, urmate de cele din industrie (32,19%) și transporturi (31,82%). Pe ultimul loc se află sectorul de comerț, cu 11,32%.

Firmele care și-au înscris ca preocupări prioritare însușirea și promovarea noilor abordări manageriale și de marketing înregistrează cele mai ridicate procentaje în turism (33,63% din totalul IMM-urilor care activează în această ramură), sector urmat, la distanță destul de mare, de industrie (15,57%), iar cele mai scăzute în transporturi (4,55%). Și acest aspect impune desfășurarea de analize mai aprofundate, deoarece experiența demonstrează că cel mai puternic efect de antrenare în domeniul conducerii activităților economice îl au metodele avansate aplicate în industrie, ramură care dispune - în mod obiectiv - de cele mai avansate mijloace de producție.

IMM-urile care pun în centrul activității lor modernizarea sistemului informatic se află, cele mai multe, în transporturi (13,64%). Pe locul al doilea se află sectorul de servicii (12,78%), iar pe ultimul comerțul (4,25%).

În sfera pregătirii resurselor umane, ponderea cea mai mare în totalul IMM-urilor o au cele din transporturi (27,27% din totalitatea firmelor din acest domeniu sunt receptive la aspectul respectiv). Pe locurile următoare se află industria (11,87%), serviciile (11,11%), iar pe ultimul loc comerțul (4,72%).

Viziune și abordări strategice

Ceea ce, în ultimă instanță, contează în privința performanțelor IMM-urilor ca efect al orientării activităților inovative este calea principală prin care se obțin. Investigația pe care o prezentăm stabilește performanțele firmelor în 2016 comparativ cu anul precedent, astfel încât precizează ponderile în funcție de performanțe „mult mai bune", „mai bune". „identice", „mai slabe", „mult mai slabe".

Pe domenii ale inovării, IMM-urile cu performanțe „mult mai bune" au ponderea cea mai mare la capitolul noilor tehnologii (41,46%). Pe locul al doilea se află asimilarea noilor produse (36,59%). O pondere semnificativă o au și IMM-urile care promovează noile abordări manageriale și de marketing (26,83%) și modernizarea sistemului informatic (tot 26,83%). Entitățile care au înregistrat rezultate „mai slabe" se evidențiază prin frecvențe crescute în rândul întreprinderilor care vizează noile produse (43,80%). Companiile cu rezultate „mult mai slabe" comparativ cu anul precedent se evidențiază prin frecvențe crescute în rândul firmelor care nu desfășoară activități de inovare și mai scăzute printre cele care pun accentul pe noile produse (25,49%), noile tehnologii (9,80%), noile abordări manageriale și de marketing (3,92%) și modernizarea sistemului informatic (5,88%). Carta Albă relevă existența unei corelații negative între performanțele IMM-urilor și frecvența cu care acestea indică absența abordărilor inovatoare, înregistrându-se o frecvență de 9,76% în cazul întreprinderilor cu rezultate mult mai bune, cu 15,36 puncte procentuale mai puțin față de cele care au stagnat (25,12%) și cu 52,99 p.p. față de firmele cu performanțe mult mai slabe (62,75%).

Tabloul general oferit de Carta Albă a IMM-urilor la capitolul dedicat inovării oferă numeroase teme de reflecție, ca punct de pornire în conceperea și aplicarea acțiunilor viitoare menite să determine creșterea continuă a ponderii entităților care aduc contribuții semnificative la înnoirea principalelor domenii de activitate în pas cu cerințele actuale și de perspectivă ale întregii noastre economii naționale. (T.B.)

*

Potrivit Cartei Albe a IMM-urilor 2017, principalele surse de informații pentru procesele inovaționale din cadrul IMM-urilor sunt: clienții și consumatorii (43,34%), propria organizație (39,71%), revistele și publicațiile de specialitate (34,75%), furnizorii de echipamente și materiale (29,66%), competitorii direcți și/sau indirecți (26,15%), consultanții și organizațiile private de cercetare (18,28%), expozițiile, târgurile și conferințele (17,80%), guvernul și institutele publice de cercetare (11,50%), patronatele și alte asociații profesionale (7,38%) și universitățile (7,26%). Fiecare dintre respondenți a indicat mai multe surse de informare.

*

Principalele bariere în derularea activităților de cercetare-dezvoltare și inovare indicate de IMM-uri în Carta Albă sunt: costul ridicat al activităților de cercetare-dezvoltare (47,58%), incertitudinea privind cererea pentru produse inovative (32,69%), insuficiența fondurilor proprii (30,75%), lipsa unor previziuni pe termen mediu și lung privind evoluția sectoarelor de activitate (17,19%), lipsa unor scheme publice de finanțare/cofinanțare a activităților de cercetare-dezvoltare și/sau rigiditatea criteriilor de eligibilitate (16,71%), lipsa unor resurse umane adecvate (15,25%), dificultatea de a găsi parteneri în vederea cooperării privind activitățile de cercetare-dezvoltare (12,71%), accesul dificil la informații relevante privind piețele (cercetări de marketing, statistici etc.) (7,75%) și accesul dificil la informații relevante privind noile tehnologii (6,66%).