English
geoecologie și geotehnologii
Autori: Iulian Offenberg, Nicolae Iliaș, Sorin Mihai Radu
Editura AGIR, București, 2019, 17×24 cm, legată, ISBN 978-973-720-779-1, 257 pag., 36,75 lei/ex.
„Geoecologie și geotehnologii" este o lucrare științifică editată sub înaltul patronaj al Academiei de Științe Tehnice din România, de către Editura AGIR, care a văzut lumina tiparului într-o ținută remarcabilă, cu o grafică deosebită și un conținut tematic pe măsura evenimentului la care a fost lansată - Conferința Zilele Academiei de Științe Tehnice din România, organizată recent la Chișinău.
Autorii lucrării sunt dr. ing. Iulian Offenberg - consilier al miniștrilor Economiei și Energiei (2017 - 2019), prof. univ. dr. ing. Nicolae Iliaș - președintele Secției de Ingineria petrolului, minelor și geonomie a ASTR, și prof. univ. dr. ing. Sorin Mihai Radu, rectorul Universității din Petroșani.
Meritul autorilor lucrării îl reprezintă faptul că sintetizează un ansamblu de cunoștințe teoretice și practice de bază, menite să contribuie la îmbunătățirea unor activități din industriile extractivă, energetică, metalurgică, a îmbunătățirilor funciare și construcțiilor, acolo unde întâlnim lucrări speciale de consolidare și punere în siguranță a haldelor sau iazurilor industriale. Cartea realizează o legătură teoretică între managementul mediului, geoecologie și geotehnologii, necesară implementării practice a fundamentelor tehnico-științifice, în care cititorul va putea regăsi o prezentare a principiilor domeniilor studiate așa cum sunt formulate în literatura de specialitate și cazuistica parcursă de autori. Trebuie subliniat, tot ca un merit al autorilor, faptul că evidențiază în lucrare contribuții remarcabile la progresul cunoașterii aduse domeniului de specialiști români, din învățământ, cercetare-dezvoltare și industrie, cât și unele elemente specifice de tehnică și tehnologie.
Lucrarea apare într-un moment în care se simte o nevoie acută de clarificare a aspectelor teoretice și de completare a literaturii tehnice privind impactul activităților industriale asupra mediului, fiind gândită ca material de documentare ce prezintă cercetări ale colectivului de autori. Totodată, este prima carte editată în România care conexează și tratează într-un mod unitar ecologia peisajului (geoecologia), geotehnologia și evaluarea de mediu cu aplicabilitate în domeniul general industrial și special minier. Lucrarea prezintă idei originale și propuneri rezultate din bogata și fructuoasa activitate de inovare în domeniu a autorilor, precum și abordări de ultimă oră privind identificarea, dezvoltarea și implementarea în practică a unor soluții conceptuale și tehnice noi. O altă valență a lucrării o constituie diseminarea către mediile decizionale și societate a unor importante și utile cunoștințe care pot conduce la creșterea gradului de cunoaștere teoretică și aplicativă (celor mai bune practici), atât în evaluarea de mediu, cât și în execuția lucrărilor de intervenție, ecologizare, îmbunătățire funciară și infrastructură, dar nu numai. În acest context, se pune în discuție noțiunea de „impact asupra mediului", asimilată unui „șoc antropic", considerându-se că acesta nu ia suficient în considerare capacitatea de naturalizare (recuperare) a peisajului geografic.
Noua abordare este coroborată cu dezvoltarea tehnologică și creșterea cererii de resurse minerale, ce stau la baza dezvoltării durabile a societății, obținute doar prin extragere și prelucrare, prin consolidarea unor noi elemente de analiză, cum ar fi „inabilitățile/abilitățile peisajului". Spre exemplu, peisajele din geosistemele Pârâului Puturosu, Pârâului Sărat, Pârâului Alb ori Pârâului Valea Roșiei se vor manifesta la fel și după ce mineritul în geofaciesurile lor hidrografice va fi de mult istorie și așa trebuie să rămână, pentru că peisajul industrial, fie el antic sau modern, aparține culturii și umanității.
Trebuie să avem grijă de mediu, este adevărat, dar la fel de adevărat este și faptul că societatea trebuie să se dezvolte durabil, iar progresul înseamnă industrie și materii prime minerale, pe lângă reciclare. Astfel, autorii îndeamnă mediul decizional și academic să accepte faptul că în natură nimic nu se pierde, nimic nu se câștigă, ci totul se transformă, iar dezavantajul vremelnic al unei inaptitudini va conduce la dezvoltarea unor aptitudini viitoare, uneori reieșite din evoluția către forme de organizare noi, chiar dacă pe alocuri fizionomia generală a unui peisaj poate fi diferită de cea inițială. Lucrarea arată că activitatea industrială trebuie pusă în legătură cu perturbarea unui sistem în funcție de necesitatea, oportunitatea și amploarea intervenției antropice, subliniind posibilitatea îmbunătățirii permanente a modelului geoecologic.
Volumul de față înglobează ani de experiență și foarte multe informații diseminate de autori în reviste românești și străine și, totodată, valorifică experiența științifică, didactică și practică a domnilor Nicolae Iliaș, Sorin Mihai Radu și Iulian Offenberg, precum și cunoștințele dobândite prin participarea la diferite manifestări și evenimente inginerești, tehnico-științifice, stagii de perfecționare și documentare efectuate în țară și străinătate. Demersul publicistic este realizat din interes pur științific pentru a determina factorii responsabili, mediul academic, cercetătorii și publicul larg să renunțe la modul eminamente critic asupra industriei, motor al civilizației, și să înțeleagă comportamentul și funcționarea sistemelor înainte, în timpul și după o activitate industrială, respectiv modificarea sistemelor naturale (locale/zonale/regionale etc.) și transformarea acestora din cauze natural-tehnice.
Lăsăm cititorilor plăcerea să descopere multiplele valențe ale acestei lucrări care clarifică aspecte teoretice fundamentale, face legătura între diversele cunoștințe și curente de opinie din domenii esențiale de cercetare ale ecologiei, îmbogățește cunoașterea științifică prin aspectele abordate și, poate cel mai important, propune modificarea paradigmei actuale aplicate în evaluările de mediu, învățându-ne să nu încercăm să schimbăm cu orice preț peisajul, ci să începem să îl privim cu alți ochi.
