English
În prezent, în centrul preocupărilor comunității noastre inginerești și al societății în ansamblu se află perspectivele proceselor de digitalizare, de extindere și aprofundare a inteligenței artificiale. Faptul este confirmat de tot mai numeroasele informații de la nivelurile mondo, mezzo, macro și microeconomice prin care se menționează inițiative, acțiuni și rezultate care prezintă un interes major atât pentru prezent, cât mai ales pentru perioada următoare. Numai racordarea la tendințele care se afirmă în lumea în care trăim asigură succesul tuturor tipurilor de activități care determină progresul întregii societăți. Pe baza acestor considerente, am selectat pentru paginile de față patru informații care alcătuiesc un tablou unitar al interdependențelor dintre formarea profesională, concepte și bune practici.
- Credit foto: www.freepik.com
O viziune globală asupra principalelor tendințe ale progresului științifico-tehnic
Departamentele financiare ale companiilor globale adoptă noi tehnologii într-un ritm rapid și văd deja beneficii clare din utilizarea automatizării inteligente, a inteligenței artificiale (AI) și agenților AI în activitatea lor, potrivit studiului Deloitte Finance Trends 2026, realizat la nivel global în rândul companiilor cu venituri anuale ce depășesc 1 miliard de dolari. Mai mult de șase din zece (63%) lideri financiari chestionați au implementat integral și folosesc soluții AI în mod activ în departamentele lor, iar 21% dintre ei raportează deja un randament clar și măsurabil al acestei investiții.
În contextul în care majoritatea liderilor financiari sunt nevoiți să se concentreze simultan pe mai multe priorități în 2026, studiul a constatat că adoptarea de noi soluții tehnologice, inclusiv AI, este prioritatea cel mai frecvent menționată de către aproape jumătate dintre respondenți (48%), la egalitate cu planificarea pentru provocările externe (cum ar fi inflația, taxele vamale, reglementările etc.). Pentru a-și crește capacitatea de anticipare și de reacție rapidă, companiile folosesc AI pentru planificarea avansată pe baza scenariilor (30%) și pentru a lua decizii financiare mai bune pe baza informațiilor extrase cu ajutorul AI (25%). În ceea ce privește planificarea pe baza scenariilor, studiul explică faptul că organizațiile au crescut nivelul de sofisticare și frecvența prognozelor pe care le fac, în unele cazuri chiar trecând de la frecvență lunară la cea zilnică. Pentru a răspunde acestor nevoi, directorii financiari (Chief Financial Officers - CFOs) participanți la studiu folosesc AI, care le permite să analizeze o varietate de surse de date, inclusiv informații despre concurenți, despre prețuri, despre nivelurile stocurilor și preferințele clienților.
Potrivit autorilor analizei, extinderea rolului CFO-ului, care a devenit un lider strategic în companie, a creat necesitatea folosirii unor soluții tehnologice și a inteligenței artificiale. Aproape jumătate (48%) dintre directorii financiari ale căror roluri au evoluat în lideri strategici au integrat complet agenți AI în funcția financiară. Ariile din cadrul departamentelor financiare care ar putea beneficia cel mai mult de pe urma agenților AI sunt planificarea și analiza financiară (52%), managementul vânzărilor și profitabilității (48%), optimizarea capitalului de lucru (46%) și managementul cheltuielilor (44%).
Inteligența artificială este, de asemenea, una dintre soluțiile preferate de management al costurilor. Aproape jumătate dintre directorii financiari (49%) folosesc AI pentru a identifica oportunități de reducere a costurilor și 43% dintre ei, pentru a automatiza procese repetitive sau a elimina verificarea manuală pentru anumite tranzacții. De exemplu, unii dintre liderii financiari chestionați folosesc AI pentru a scana documentele privind creanțele de încasat și pentru a analiza proactiv tranzacțiile, pentru a identifica potențialele erori și conturile cu un risc mai mare de neplată.
Companiile aflate în stadiu avansat de implementare a soluțiilor AI în funcția financiară spun că principalele bariere în adopția AI sunt problemele legate de securitatea datelor (57%), urmate de expertiza limitată (47%), complexitatea reglementărilor (44%) și infrastructura tehnologică existentă (31%). Ca soluție la expertiza limitată, directorii financiari se concentrează pe dezvoltarea competențelor legate de AI și de automatizare (28%) și pe abilitățile de analiză și integrare a datelor (27%) ale echipelor lor. O altă soluție la acest nou set de competențe cerut în departamentele financiare este extinderea strategiilor de atragere a angajaților, 35% dintre directorii financiari chestionați luând în considerare recrutarea de candidați din medii netradiționale pentru funcția financiară, precum analiza datelor, specialiști AI etc., iar 28%, atragerea de angajați din alte departamente. Noile departamente financiare combină experți și ingineri în analiza datelor cu contabili și profesioniști financiari pentru a combina cunoștințele de business cu competențele tehnice.
„Liderii financiari iau tot mai mult în considerare sau folosesc deja soluții de automatizare și de inteligență artificială pentru a eficientiza modul în care sunt îndeplinite sarcinile lor tradiționale, pentru a optimiza costurile și, în același timp, pentru a răspunde așteptărilor tot mai mari legate de rolul și aria de responsabilitate extinse ale acestora și pentru a avea o contribuție relevantă la definirea strategiei de business. Construirea abilităților necesare și asigurarea nivelului potrivit de agilitate organizațională implică mai mult decât găsirea combinației potrivite de infrastructură tehnologică, necesită oameni potriviți, cu un simț al curiozității și abilități de rezolvare a problemelor, precum și cu experiență în tehnologie, coroborate cu învățarea continuă pentru dezvoltarea de noi competențe. Măsura în care liderii financiari vor reuși să creeze o infrastructură de date conectată, să își extindă valoarea lor ca lideri dincolo de funcția financiară și să stimuleze agilitatea organizației prin prioritizarea unei guvernanțe eficiente și a planificării pe baza scenariilor va avea implicații majore asupra rolului lor tot mai amplu în întreaga organizație pe viitor", a declarat Zeno Căprariu, Partener Audit, Deloitte România, și Lider al CFO Program în România.
Studiul Deloitte Finance Trends 2026 a fost realizat la nivel global în rândul a peste 1300 de lideri financiari din diverse industrii. Respondenții sunt directori financiari sau adjuncți ai acestora.
De la scară planetară la IMM-urile din România: drumul cel mai scurt spre performanțe economico-sociale
România antreprenorială traversează o criză de maturitate digitală: deși 61% dintre IMM-urile autohtone au un site propriu și aproape 77% sunt prezente pe rețelele sociale, transformarea digitală rămâne, pentru majoritatea, un demers limitat la marketing. Astfel, doar 1 din 5 IMM-uri vând online (21,64%). Investițiile companiilor în instruirea angajaților sunt aproape inexistente (3% din cifra de afaceri anuală merge către programe de training), la fel ca și sumele alocate, în medie, pentru cercetare și dezvoltare (2,84% din cifra de afaceri anuală), ceea ce indică un angajament modest față de activitățile de inovare.
- Credit foto: www.freepik.com
Aceste concluzii fac parte din prima ediție a studiului IMM Digital Index realizat de IMM România, o analiză amplă a nivelului de digitalizare a mediului antreprenorial românesc și a percepțiilor antreprenorilor asupra principalelor tendințe digitale. Ca element de noutate, studiul (realizat pe un eșantion de 1464 IMM-uri, membre ale IMM România) include și anticipări, bazate pe opiniile experților și pe predicții realizate cu ajutorul Inteligenței Artificiale.
„Transformarea digitală nu mai este o opțiune, ci un element esențial al competitivității economice și al capacității României de a se integra în Uniunea Europeană. Deși avem o infrastructură de conectivitate solidă și un sector IT competitiv, datele arată clar că IMM-urile întâmpină dificultăți reale în adoptarea tehnologiilor digitale și în integrarea acestora în modele de business funcționale. IMM Digital Index a fost conceput tocmai pentru a oferi o imagine realistă și detaliată asupra nivelului de digitalizare, astfel încât politicile publice, investițiile și deciziile de business să fie fundamentate pe date, nu pe percepții", a afirmat Florin Jianu, președintele IMM România, citat într-un comunicat al organizației.
IMM-urile românești: prezență digitală ridicată, conversie scăzută în vânzări online
Lucrarea relevă că digitalizarea IMM-urilor românești este în plină desfășurare, 3 din 5 companii având deja un site web (61%) și 3 din 4 fiind prezente în social media (77%), însă impactul comercial rămâne limitat, întrucât doar 1 din 5 IMM-uri (21,64%) vând efectiv bunuri sau servicii online, ceea ce evidențiază un decalaj major între vizibilitatea digitală și integrarea reală a modelelor de business digitale. În social media, IMM-urile preferă Facebook (80%), urmat de Instagram (47%) și WhatsApp (41%), utilizate pentru conținut vizual și comunicare directă, în timp ce LinkedIn și TikTok sunt folosite fiecare de 25% dintre companii într-o manieră mai selectivă, iar YouTube (12%) și X (9%) rămân canale de nișă, limitate de costurile, complexitatea producției de conținut și randamentul neclar al investițiilor.
„Existența unui Index Digital fundamentat pe date concrete este util pentru IMM-uri dar și pentru stat, deoarece permite cunoașterea realității factuale din teren. Îmi doresc ca, gradual, statul să devină un facilitator pe subiectul digitalizării, deoarece digitalizarea reală înseamnă productivitate, eficiență dar și competitivitate inclusiv în relația cu statul", a declarat, la lansarea studiului, Irineu Darău, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului.
Companiile românești adoptă tehnologia într-un mod pragmatic, concentrându-se pe domeniile impuse de reglementări sau pe cele cu rezultate imediate, în timp ce infrastructura digitală strategică rămâne insuficient dezvoltată, relevă studiul IMM România. Cel mai ridicat nivel de adopție se regăsește în contabilitatea și facturarea online (93,72%), urmate de marketingul online (76,01%), iar soluțiile cu impact structural - precum ERP (65,02%), automatizarea proceselor (63,00%), stocarea în cloud (62,78%) și sistemele CRM (62,56%) - înregistrează rate de utilizare moderate, indicând că o parte semnificativă a companiilor au început să investească în soluții integrate pentru coordonare internă, gestionarea datelor și relația cu clienții.
Digitalizarea, între obstacole și nevoia de investiții
Lucrarea arată că antreprenorii români identifică patru mari bariere în calea digitalizării: costurile ridicate de achiziție hardware și software (68%), lipsa accesului la finanțare adecvată (40%), lipsa personalului instruit și a competențelor digitale (30%) și temerile privind securitatea cibernetică (28%). Pentru a depăși aceste blocaje, 72% dintre antreprenori consideră granturile și subvențiile ca fiind cea mai importantă formă de sprijin, urmate de nevoia de formare profesională (44%).
În mod alarmant, datele indică un nivelul de competențe digitale mediu pentru mai mult de jumătate dintre angajați (58,35%), în timp ce doar 3,38% sunt evaluați ca având competențe digitale de nivel expert. Totuși, IMM-urile alocă, în medie, doar 3,01% din cifra de afaceri pentru training și doar 1 din 10 IMM-uri (10,15%) raportează că investește peste 5% din cifra de afaceri anuală în dezvoltarea resurselor umane, ceea ce sugerează că investițiile susținute și strategice în competențe sunt limitate la un segment mic al sectorului de afaceri.
Relația IMM-urilor cu statul: notă de trecere, la limită
Interacțiunea digitală cu instituțiile publice primește o notă de trecere, dar la limită, din partea antreprenorilor,
respectiv 5,54 din 10. Digitalizarea în raport cu statul pare a fi dictată de obligativitate: 91% din IMM-uri utilizează SPV (ANAF) și 78% folosesc Revisal, mai mult sub presiunea constrângerilor legale.
Ghișeul.ro (54%), serviciile online ONRC (53%) și SEAP/SICAP (50%) prezintă un grad de adoptare moderat, în timp ce la nivel local se înregistrează un nivel mai scăzut de utilizare a serviciilor online ale Direcțiilor de Impozite și Taxe Locale (47%), ale Trezoreriei Statului (33%) și ale site-urilor web ale autorităților locale (30%).
Ce reclamă IMM-urile în relația digitală cu statul? În primul rând, 51% spun că platformele sunt greu de utilizat, 50% dintre antreprenori reclamă erori și instabilitate tehnică, iar 47% se plâng de lipsa de interoperabilitate, companiile fiind adesea obligate să transmită aceleași informații în mod repetat pe mai multe platforme, deoarece datele nu sunt partajate automat între autoritățile publice.
Cercetarea evidențiază că prognozele specialiștilor pentru următorii 3 - 5 ani sunt optimiste, aceștia anticipând o prezență online mai diversificată, interactivă și orientată spre tehnologie, cu un rol tot mai important al rețelelor sociale în ansamblul business-ului. Experții estimează consolidarea site-ului web ca principal canal de prezentare, integrarea chatbot-urilor și a asistenților AI, precum și o extindere semnificativă a vânzărilor online, susținută de inteligența artificială pentru personalizare. Totodată, este așteptată o tranziție accelerată către soluții SaaS și instrumente digitale de colaborare, iar în relația IMM - stat, specialiștii subliniază necesitatea investițiilor în competențe digitale și a parteneriatelor public-private pentru susținerea transformării digitale.
Ghid privind utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale
Specialiști în securitate cibernetică, educație digitală și prevenirea criminalității informatice au elaborat un ghid privind utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale.
- Credit foto: www.freepik.com
„Inteligența artificială face deja parte din viața noastră de zi cu zi. O folosim pentru a ne informa mai rapid, pentru a comunica mai ușor și pentru a ne organiza activitățile. Totuși, aceste tehnologii pot influența modul în care gândim, simțim și luăm decizii, uneori într-o manieră dificil de observat. Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC), alături de Poliția Română, Centrul Național Cyberint din cadrul Serviciului Român de Informații și Asociația de Securitate Cibernetică pentru Cloud - Cloud Security Alliance Romanian Chapter (CSA_RO), atrag atenția asupra importanței colaborării pentru prevenirea riscurilor din mediul digital. Într-un spațiu online dominat de conținut personalizat și algoritmi care ne influențează ce vedem și ce citim, protecția reală presupune implicarea tuturor: instituții, unități de învățământ, familie și comunitate", se menționează într-un comunicat al DNSC.
În acest context, la mijlocul lunii februarie a.c., în săptămâna marcată de activitățile de conștientizare „Safer Internet Day", care în acest an se concentrează pe tema „Tehnologie inteligentă, alegeri sigure - Explorarea utilizării responsabile a inteligenței artificiale", DNSC recomandă accesarea, descărcarea și distribuirea ghidului Inteligența artificială & manipularea percepției umane, elaborat ca parte a programului educațional „Analizează - Decide - Acționează". „Materialul a fost conceput de specialiști în securitate cibernetică, educație digitală și prevenirea criminalității informatice din cadrul instituțiilor partenere și este disponibil pe site-ul DNSC în limbile română, respectiv engleză", precizează reprezentanții DNSC.
Ghidul explică pe înțelesul tuturor cum pot fi identificate conținuturi false generate cu ajutorul AI (deepfake), mesaje automate sau tentative de manipulare care folosesc emoțiile. Totodată, documentul oferă recomandări practice și reguli simple de igienă digitală, menite să ajute utilizatorii să recunoască riscurile, să verifice informațiile și să își dezvolte gândirea critică. „Manipularea poate fi prevenită, iar reziliența digitală consolidată doar prin eforturi comune. Siguranța online începe cu informare, verificare și responsabilitate", subliniază DNSC.
Investiție în educația digitală: Universitatea Ovidius din Constanța
a inaugurat laboratorul SimProd
Universitatea Ovidius din Constanța (UOC) a inaugurat laboratorul SimProd, în cadrul Facultății de Inginerie Mecanică, Industrială și Maritimă (FIMIM), un spațiu educațional și de cercetare modern, realizat prin proiectul „EDUOC - Educație prin Digitalizare în Universitatea Ovidius din Constanța", finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Potrivit unui comunicat al instituției de învățământ superior, noul laborator reprezintă un pas important în modernizarea modului în care sunt pregătiți viitorii ingineri, prin introducerea unor tehnologii digitale avansate în activitățile de predare, cercetare și colaborare cu mediul economic.
- Credit foto: www.freepik.com
SimProd funcționează ca o mini-fabrică educațională, unde studenții FIMIM pot reproduce și testa procese industriale reale într-un mediu sigur, adaptat procesului de învățare. Laboratorul este dotat cu echipamente utilizate în prezent în unitățile de fabricație moderne: imprimare 3D pentru realizarea de prototipuri și componente funcționale, scanare 3D pentru aplicații de reverse engineering, celule robotizate educaționale cu roboți industriali și colaborativi, precum și sisteme de viziune artificială pentru identificarea și analizarea pieselor. Totodată, infrastructura permite colectarea și gestionarea datelor în timp real, prin platforme software dedicate managementului producției, produselor și logisticii.
Astfel, studenții de la licență, masterat și doctorat pot lucra direct cu tehnologii specifice Industriei 4.0 și pot participa la activități practice, proiecte de cercetare și inițiative de inovare. Laboratorul este deschis și colaborărilor cu mediul economic, pentru testarea și dezvoltarea unor soluții tehnice adaptate nevoilor companiilor. De asemenea, infrastructura poate susține dezvoltarea de inițiative antreprenoriale și start-up-uri tehnologice, contribuind la consolidarea ecosistemului regional de inovare.
„Prin inaugurarea laboratorului SimProd, universitatea noastră consolidează direcția strategică de digitalizare și racordare la standardele actuale ale mediului industrial. Ne dorim ca studenții noștri să beneficieze de condiții de formare comparabile cu cele din companiile performante, să experimenteze tehnologii reale și să dezvolte competențe care le vor permite o integrare rapidă și eficientă pe piața muncii. SimProd nu este doar un laborator, ci un spațiu de colaborare între universitate, industrie și societate, orientat spre inovare și dezvoltare durabilă", a afirmat conf. univ. dr. Dan-Marcel Iliescu, rectorul Universității Ovidius din Constanța, citat în comunicat.