English
După cum este cunoscut, Parlamentul României a validat - prin vot - Programul de guvernare care are, pe termen mediu, drept orizont anul 2020. Este vorba despre anul care va încheia un ciclu de dezvoltare la nivelul întregii Uniuni Europene și, deci, ne privește direct și pe noi, toți cetățenii României. Prin urmare, considerăm util și pentru comunitatea noastră profesională să se cunoască prevederile cele mai importante ale acestui document, cu accent pe domeniile în care lucrează și se afirmă o foarte mare parte a inginerilor români. În acest context, publicăm, în acest număr, fragmente cu principalele obiective și măsuri incluse în documentul guvernamental, subliniind, totodată, că este vorba despre un document oficial, publicat exclusiv în scopul informării, direct de la sursă, a cititorilor noștri, și nu reprezintă punctele de vedere ale AGIR, ale redacției privind realismul obiectivelor stabilite. Așadar, fiecare cititor, dispunând de datele oficiale, are posibilitatea să se pronunțe în cunoștință de cauză asupra valabilității unor obiective, a modalităților de acțiune și a impactului posibil ori probabil al direcției de mișcare a realităților noastre economico-sociale.
O premieră absolută: Codul Economic al României
Un obiectiv de primă importanță vizează includerea tuturor legilor din domeniul economic într-un pachet normativ unitar ce va fi pus gratuit la dispoziția tuturor agenților economici și persoanelor fizice care desfășoară activități independente. Eliminarea din acest pachet legislativ a tuturor prevederilor contrare, contradictorii, precum și reducerea numărului de articole și capitole cu peste jumătate față de formula actuală sunt condiții obligatorii. Codul legislativ va purta numele Codul Economic al României și va cuprinde Codul fiscal, Codul de procedură fiscală, Legea de înființare a societăților comerciale, Legea privind combaterea evaziunii fiscale și toate celelalte legi cu caracter economic.
Codul Economic al României urmează să fie dezbătut cu patronatele, cu asociațiile oamenilor de afaceri și cu cei care desfășoară activități independente în toate ramurile economiei, cu sindicatele, precum și cu ONG-uri, autorități publice locale, cu alte autorități publice interesate, asociații ale cetățenilor, firme de consultanță interne și internaționale. Codul Economic al României, odată dezbătut și asumat de toți cei care vor participa la îmbunătățirea lui va intra în dezbatere parlamentară chiar în cursul acestui an. Odată aprobat de Parlamentul României, Guvernul va propune un moratoriu tuturor forțelor politice din Parlament, prin care nu se vor mai iniția propuneri privind modificarea noului Cod Economic al României, pentru cel puțin o perioadă de cinci ani.
Codul Economic al României se va adopta cu cel puțin 6 luni înainte de a intra în vigoare.
Modificările propuse în Codul Economic al României privesc, cu prioritate, creșterea respectului de care trebuie să se bucure din partea statului cei care desfășoară o activitate economică în țara noastră. De aceea, se va trece efectiv și la reducerea masivă a numărului de taxe. Începând cu 1 ianuarie 2019, numărul taxelor, tarifelor și comisioanelor (cu aplicare generală) în România nu va fi mai mare de 50. Astfel, pentru populație vor exista cel mult 10 taxe generale, dintre care CASS, CAS, impozitul pe venit, impozitul pe teren, impozitul pe bunuri imobile, impozitul pe mașină etc. Toate celelalte taxe, tarife și comisioane vor fi eliminate sau comasate.
Pentru agenții economici, numărul taxelor fiscale și nefiscale (cu aplicare generală) va fi de maximum 40. Una dintre taxele indirecte este TVA. Se cunoaște că în Uniunea Europeană este permisă folosirea a trei cote de TVA. În afara cotei generale, sunt permise alte două cote mai mici. Mai multe state dezvoltate din afara UE mizează foarte mult pe încurajarea economiilor lor prin aplicarea unor cote foarte mici de TVA: Elveția - 8%, Japonia - 5%, SUA - 0%. În UE, cota generală de TVA nu poate fi mai mică de 15%. Guvernul va propune modificarea cotei de TVA de la 19% la 18%, începând cu 1 ianuarie 2019. Astfel, se va ajunge la cea mai redusă cotă din UE, după Luxemburg (17%). Se va extinde cota de 5% de TVA pentru vânzarea de locuințe (cele cu o suprafață mai mică de 120 mp) și pentru input-uri în agricultură, cel târziu începând cu 1 ianuarie 2019.
Drumul spre performanță include un proces investițional coerent
și de amploare
În prezent, economia României este a 16-a în UE. Produsul intern brut al țării noastre este estimat la 842,5 miliarde lei în 2017 și va ajunge, conform propunerilor și modelului economic prezentat în Programul de guvernare, la 1070 miliarde lei în 2020. Atingerea acestui nivel presupune o creștere economică medie, în următorii 3 ani, de peste 5,5% pe an. Pentru 2017, se estimează o creștere economică de circa 7%. Prin urmare, este de apreciat că un ritm de creștere economică de 5,5% va putea fi atins cu ușurință în următorii 3 ani. De aici rezultă necesitatea trecerii de la o economie bazată pe eficiență la o economie bazată pe inovație, precum și depășirea, în 2021, a pragului de 70% din media UE privind PIB-ul pe locuitor raportat la paritatea puterii de cumpărare.
Ca urmare a ieșirii Marii Britanii din UE, dar și a depășirii PIB-ului din Portugalia și Grecia, România va avea, în 2020, a 13-a cea mai mare economie din UE, intrând practic pentru prima dată, după 1990, între țările comunitare aflate în prima jumătate a clasamentului în ceea ce privește dimensiunile economiei naționale. În Programul de guvernare se precizează că toate acestea se vor face respectându-se criteriile din Tratatul de la Maastricht, și anume un deficit bugetar mai mic de 3% din PIB și o datorie publică mai mică de 60% din PIB.
Pe un plan mai larg, această viziune impune - în sfera mentalităților - să se renunțe la acel complex pe care multe guvernări în România l-au avut, și anume că sunt unele lucruri care nu se pot face în țara noastră, deși foarte multe state le-au făcut cu mult înainte și cu rezultate foarte bune.
Pornindu-se de la experiența unor state precum Norvegia, Franța, Italia sau Polonia, urmează să se înființeze un Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI). Fondul va fi constituit, în principal, din contribuțiile companiilor de stat profitabile, și va depăși suma de 10 miliarde euro. FSDI se va mai putea folosi de veniturile din privatizări, din dividende ale acestor companii, precum și din veniturile provenite din emisiuni de obligațiuni sau din vânzarea de active neperformante (case de odihnă, hoteluri - aparținând unor companii al căror obiect de activitate este cu totul altul). Scopul fondului va fi acela de a dezvolta sau construi de la zero afaceri în domenii prioritare pentru statul român, care să se susțină economic (deci, cu un anumit grad de profitabilitate), singur sau împreună cu alte fonduri de investiții sau cu investitori privați.
Se estimează că peste 8 miliarde euro vor intra în economia României în următorii 3 ani prin FSDI, anticipându-se că, astfel, se vor asigura, printre altele, premisa apariției a numeroase entități economico-sociale în agricultură și industrie, precum și capitalizarea unor firme precum Tarom, CFR, Șantierul Naval Constanța, CEC, Nuclearelectrica, astfel încât acestea să-și poată extinde activitatea sau, după caz, să achiziționeze noi capacități: flotă de avioane, nave, garnituri de tren.
Cele mai mari investiții ale FSDI în următorii 3 ani se vor realiza în sănătate, prin construcția unui spital republican și a 8 spitale regionale. Valoarea totală finanțată din FSDI pentru aceste obiective este estimată la 3,5 miliarde euro.
Alte 3 miliarde euro se vor aloca pentru construcția de autostrăzi și căi ferate rapide, având prioritate autostrăzile care nu pot fi finalizate sau demarate din fonduri europene până în 2020. FSDI, împreună cu bănci internaționale (BEI, BERD și Banca Mondială, care și-au exprimat deja interesul în discuțiile care au avut loc), va construi, în parteneriat public-privat, autostrăzi pe care le va deține pentru o perioadă de 30 ani și care vor fi cedate înapoi statului român, pe măsură ce bugetul public va avea disponibilități pentru a le răscumpăra.
Proiectele principale asupra cărora finanțatorii și-au arătat interesul sunt acelea care se susțin economic. Spre exemplu, cele care au un trafic care să releve necesitatea unei autostrăzi, pentru a concura cu proiecte propuse de state vecine. Sunt trei autostrăzi care se vor putea construi prin FSDI: o autostradă care să străbată munții între Transilvania și Moldova (Tîrgu Mureș - Iași), o a doua autostradă prin sudul României, care să unească Transilvania cu Oltenia și Țara Românească (Timișoara - București) și o a treia care să unească Moldova cu Țara Românească (Iași - București).
În ceea ce privește calea ferată rapidă, finanțarea prioritară se va face pentru refacerea liniilor și modernizarea acestora, astfel încât să avem în România trenuri care circulă cu viteze de peste 100 km/h, din direcția Vest - București, Chișinău - Iași - București, București - Constanța, București - Brașov.
O altă industrie dezvoltată prin FSDI va fi cea de armament, prin modernizarea și extinderea capacităților fabricilor existente.
Deși bugetul de stat se va diminua inițial cu 2,6 miliarde lei - bani care nu se vor mai încasa din dividendele companiilor de stat - datorită activității economice puternice a FSDI, se vor încasa la buget sume din taxe și impozite de aproximativ 9 miliarde lei. În acest fel, în 2020, surplusul anual adus la bugetul de stat de către FSDI va fi de cel puțin 6 miliarde lei.
În Programul de guvernare se apreciază că, prin operaționalizarea FSDI și prin alte măsuri se vor crea premisele pentru înființarea a 640 000 locuri de muncă, pornindu-se de la faptul că, în 2017, s-au înregistrat progrese în acest domeniu, respectiv peste 210 000 noi locuri de muncă. În detaliu, se mizează pe 50 000 de noi locuri de muncă în construcții și ca urmare a propunerii de reducere a TVA pentru vânzarea de locuințe (5% pentru locuințele cu o suprafață mai mică de 120 mp). Alte 30 000 - 40 000 de noi locuri de muncă se vor înființa în industria IT. De asemenea, peste 50 000 de noi locuri de muncă vor fi create în domeniul sănătății, prin cele 9 mari spitale care urmează să fie construite până în 2020, precum și prin deblocarea tuturor posturilor de medici din toată țara și scoaterea lor la concurs.
În mod deosebit, reține atenția prevederea din Program privind creșterea substanțială a numărului de angajați în industriile extractivă, prelucrătoare, auto, a procesării agroalimentare, siderurgică, de armament și de apărare.
Măsurile de încurajare a industriei includ atât reducerea TVA, cât și alocarea resurselor din FSDI pentru acest tip de companii, concomitent cu creșterea salariului minim pe țară. O altă sursă bugetară foarte importantă, care, împreună cu FSDI, va genera peste 300 000 de locuri de muncă în economie, o reprezintă fondurile europene. Se estimează că, până în 2020, vor fi absorbite în proporție de peste 72,5% (restul până la 100% va fi absorbit până la 31 decembrie 2023).
Un nou model de politică industrială
O deosebită importanță are definirea obiectivului strategic al întregului proces de dezvoltare economico-socială a țării noastre prin relevarea necesității de a se concepe și pune în practică un nou model de politică industrială a țării, și anume cel menit să genereze o creștere economică inteligentă. Se apreciază că este prioritar să se treacă de la modelul bazat pe industrii intensive cu forță de muncă slab calificată și industrii cu grad redus de prelucrare, către industrii inovative, energie și industrii ecologice. Politica industrială activă va fi bazată pe subvenții condiționate, pe o abordare policentrică și pe concentrarea pe clusterele de competitivitate. Specializarea producției pe industrii cu intensitate tehnologică ridicată va fi de natură să genereze câștiguri de competitivitate și să reducă dependența exporturilor românești de un număr restrâns de ramuri industriale.
În acest context, este reafirmată, ca element central, necesitatea reindustrializării României, în cadrul căreia statul să acționeze ca un manager performant - producător și furnizor de servicii - și ca un investitor în economie, respectând regulile și principiile pieței libere, simultan cu gestionarea responsabilă și inteligentă a resurselor naturale, umane și financiare. Se precizează că, între altele, companiile aflate în situații financiare precare (insolvență, datorii etc.), precum CN Hunedoara, nu se vor închide. Ele vor intra într-un proces de reorganizare pe modelul Hidroelectrica, având drept scop readucerea acestora în parametrii de profitabilitate, inclusiv prin cooptarea unor investitori privați, acolo unde este posibil. De asemenea, se va finaliza transferul acțiunilor deținute de statul român la ELCEN în patrimoniul Municipiului București.
Se asumă obligația statului de a se implica activ, în principal prin instituirea pârghiilor necesare de dezvoltare, inclusiv constituirea de fonduri de investiții și prin demararea de proiecte de investiții publice cu impact semnificativ în regim greenfield sau brownfield, acordarea de facilități pentru investiții private, indiferent de natura capitalului social (autohton sau străin), prin facilități fiscale.
Se mai precizează că, în vederea îndeplinirii acestor obiective, în coordonarea ministerelor economice va funcționa un Comitet Interministerial care va viza eficientizarea reprezentanțelor economice ale României în străinătate. De asemenea, se va lărgi componența Consiliului de Export, care va selecta târgurile și expozițiile internaționale, precum și firmele din România care vor participa la manifestările respective, asigurându-se, totodată, finanțarea integrală a costurilor de transport și de expoziție. Consiliul de Export va desemna Camera de Comerț si Industrie a României drept instituția prin care se vor derula toate operațiunile menționate, astfel încât să nu mai existe sincope în reprezentarea firmelor românești la târgurile și expozițiile internaționale.
În continuare, Programul de guvernare include mai multe măsuri concrete, pe care le redăm în forma din respectivul document:
1. Economie. Politici industriale
♦ Înființarea Casei de Comerț a României;
♦ Program național de specializare inteligentă prin identificarea avantajelor competitive ale fiecărei regiuni din România și a posibilităților de generare de clustere competitive/ inovative specifice;
♦ Îmbunătățirea legislației privind redevențele și adoptarea cadrului juridic privind exploatările offshore, în scopul creșterii veniturilor bugetare și atragerii de noi investiții la Marea Neagră;
♦ Crearea unor noi instrumente de investiții publice - Constituirea unui fond suveran de investiții în vederea administrării și valorificării eficiente a participațiilor minoritare ale statului. Obiectivul FSDI - dezvoltarea economică prin investiții în infrastructură și companii strategice, întărirea rolului activ al statului prin administrarea adecvată a participațiilor minoritare și obținerea de lichidități din emisiunea de obligațiuni, valorificarea anumitor active, dividende și alte surse atrase în proiectele de investiții;
♦ Alături de FSDI, se va crea un Fond Național de Dezvoltare (FND), care va cuprinde companii unde statul deține participații și care în prezent sunt administrate de AVAS, dar și companii de stat care nu vor putea fi incluse în FSDI din cauza interdicției europene, care stipulează faptul că, în unele cazuri, companiile de producție și distribuție nu pot fi administrate de aceeași enitate, evitându-se în acest fel comportamentul de monopol. Ca urmare a acestor reglementări, Transelectrica și Transgaz vor fi administrate și deținute de FND, iar Hidroelectrica și Romgaz, de FSDI. AVAS se va desființa. Ca și FSDI, FND va rămâne pe toată perioada de funcționare în proprietatea exclusivă a statului român;
♦ Program de diminuare a blocajului financiar în economie. Diminuarea blocajului financiar și a pierderilor în economie prin flexibilizarea mecanismului de compensare a datoriilor nerambursate la scadență ale operatorilor economici;
♦ Program de investiții publice de tip greenfield (exemple: construirea/modernizarea uzinei metalurgice de la Zlatna; crearea unor platforme de preluare, sortare, condiționare, păstrare, ambalare și analiză a legumelor și fructelor; dezvoltarea sectorului zootehnic prin construirea de abatoare, centre de depozitare pentru produse necesare etc.);
♦ Program de utilizare a siturilor contaminate pentru dezvoltarea de investiții brownfield (finanțare din fonduri europene POIM 2014 - 2020, Fondul de Mediu și surse private atrase);
♦ Program de dezvoltare a rețelei de energie. Finalizarea investiției CNTEE Transelectrica SA, respectiv închiderea inelului energetic național de 400 kV; modernizarea/retehnologizarea Rețelei Energetice de Transport (RET); operaționalizarea în parametri normali de funcționare a Sistemului de Management Energetic/Supraveghere - Control și Achiziții de Date (EMS/ SCADA);
♦ Implementarea programului național „Promovarea proprietății intelectuale românești" - program care presupune organizarea la nivelul administrației centrale a unui sistem integrat de sprijin al cercetătorilor/ inventatorilor români, în vederea obținerii de către aceștia a drepturilor de proprietate intelectuală aferente propriilor descoperiri/ inovații. Rezultatul este accesul oricărui cercetător/ inovator român la o platformă economică prin care să poată obține, cu un efort minim, ca rezultat al serviciului public, protecția la nivel internațional a dreptului de proprietate intelectuală concretă, aferent propriei descoperiri /invenții;
♦ Program privind atragerea de investiții străine cu valoare adăugată ridicată, inclusiv prin consolidarea diplomației economice. Stimularea investițiilor cu efecte de multiplicare, reducerea barierelor economice, tehnice și administrative la intrarea pe piață, scheme de ajutor de stat și facilități punctuale locale pentru ISD (investiții străine directe - n.r.) în domeniile considerate strategice.
2. Economie. Politici în domeniul resurselor minerale neenergetice
♦ Modificarea Legii minelor nr. 85/2003 - are în vedere adoptarea de măsuri clare și concrete de transparență și responsabilitate în exploatarea resurselor naturale și crearea premiselor valorificării deșeurilor din industria minieră, cantonate sub formă de depozite în halde de steril sau iazuri de decantare, care în prezent pot fi procesate. Beneficii directe: exploatarea rațională a resurselor, cu luarea în considerare a caracterului neregenerabil/regenerabil al acestora. Beneficii indirecte: reintegrarea în circuitul economic a forței de muncă disponibile pe plan local, regional și poate național. Programul va fi coroborat cu politici de stimulare, dezvoltarea industriei orizontale în jurul activității de exploatare, dezvoltarea altor segmente ale economiei care pot utiliza materiile prime extrase, obligația reabilitării mediului, care trec parțial/total de la statul român la noul concesionar;
♦ Program privind valorificarea durabilă a resurselor minerale prin diversificarea produselor finite (exemplu: diversificarea producției finite obținute din același minereu - concentratul de cupru, prin separarea concentratului de fier și diversificarea gamei de produse prin includerea varului industrial în sortimentele valorificate; instalație de producere a varului din piatra provenită din cariera Pârâul Românesc la S.C. Cuprumin SA Abrud: impact bugetar 4,5 milioane euro, perioada de recuperare a investiției 5 ani; realizarea unei instalații de recuperare a metalelor din apele acide provenite din haldele de steril la Societatea Cuprumin SA Abrud: impact bugetar 25 milioane euro);
♦ Program privind domeniul apelor minerale. Elaborarea Legii apelor minerale, în vederea reglementării clare a modului de valorificare a apelor minerale naturale, a apelor minerale terapeutice, a apelor geotermale și a apelor de izvor (exemple: achiziția de fabrici de îmbuteliere de apă minerală de către Societatea Națională a Apelor Minerale de pe piața internă, în vederea creării unui brand național, cu respectarea legislației în vigoare; utilizarea surplusului de apă minerală de la sursele administrate de Societatea Națională a Apelor Minerale S.A. în cadrul unor programe cu caracter social și de export; transferul Complexului Astoria din Snagov de la Ministerul Transporturilor - în administrarea Societății Naționale Feroviare - la Ministerul Economiei - în administrarea Societății Naționale a Apelor Minerale).
3. Economie. Comerț și relații internaționale
♦ Program privind flexibilizarea sistemului de susținere și promovare a exportului cu finanțare de la bugetul de stat, prin definirea unor instrumente eficiente, cu impact economic major, definirea clară a obiectivelor și indicatorilor programelor administrate; instituirea unor norme mai clare și simplificarea accesului la instrumentele aflate în administrarea ministerului de resort; asigurarea complementarității cu finanțările europene; eliminarea paralelismelor în competențele de susținere a exportului (exemple: eficientizarea portalului de comerț exterior, în vederea transformării acestuia în instrument de promovare a ofertelor de export identificate de reprezentanții din rețeaua externă, diseminării de informații de piață și oportunități; măsuri privind internaționalizarea afacerilor cu capital privat: participare la târguri și misiuni economice, cunoașterea piețelor, adaptarea afacerilor la noile piețe de desfacere; dezvoltarea consultării și colaborării cu camerele de comerț și partenerii sociali, în vederea cunoașterii, promovării și susținerii unitare a ofertei de export a României și în crearea mecanismelor adecvate de atragere a investițiilor).
4. Economie. Protecția consumatorilor
♦ Program privind dezvoltarea și consolidarea drepturilor consumatorilor (exemplu: îmbunătățirea accesului la măsuri reparatorii simple, eficiente, rapide și necostisitoare, inclusiv prin soluționarea alternativă a litigiilor (SAL) ori soluționarea online a litigiilor (SOL));
♦ Program privind dezvoltarea instrumentelor de informare, educare și evaluare a gradului de satisfacție a consumatorilor (exemplu: furnizarea de informații online cu privire la măsurile de protecție a consumatorilor și drepturile acestora, utilizarea unor produse și servicii care le pot afecta viața, securitatea, sănătatea sau interesele economice).
„România construiește!"
Esența obiectivelor menționate (inclusiv a celor care se referă la alte domenii de activitate) este sintetizată prin titlul unui capitol din Program: „România construiește!". Sub acest generic, se subliniază că un obiectiv major, care vizează toate domeniile în care își desfășoară activitatea și numeroși ingineri de toate specializările, îl constituie creșterea competitivității economice și îmbunătățirea condițiilor de viață ale comunităților locale și regionale prin sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, a infrastructurii, a serviciilor oferite cetățeanului.
Astfel, se precizează că se vor aloca 8,25 miliarde euro prin intermediul Programului Operațional Regional, pentru îndeplinirea următoarelor obiective:
▪ Dezvoltarea transportului urban (căi de rulare/piste bicicliști/mijloace de transport ecologice);
▪ 315 unități medicale care vor fi construite/reabilitate/modernizate/extinse/dotate, de care vor beneficia peste 500 000 de persoane;
▪ 2100 km de drumuri județene modernizate pentru 1 milion de cetățeni;
▪ Construcția/reabilitarea/modernizarea șoselelor de centură cu statut de drum județean aflate pe traseul drumului județean respectiv;
▪ Infrastructură de educație (creșe, grădinițe, licee tehnologice, școli profesionale și tehnice) pentru 115 000 beneficiari;
▪ Eficiența energetică a clădirilor publice, rezidențiale, investiții în iluminatul public;
▪ Reconversia și refuncționalizarea terenurilor și suprafețelor degradate, vacante sau neutilizate din orașele mici, mijlocii și Municipiul București în vederea creșterii spațiului verde;
▪ Clădiri pentru activități educative, culturale și recreative, precum și zone verzi de mici dimensiuni, piețe publice, parcuri;
▪ Regenerarea și revitalizarea zonelor urbane (modernizare spații publice, reabilitare clădiri/terenuri abandonate, centre istorice etc.);
▪ 793 de comune cu proprietăți imobiliare înregistrate, echivalentul unei suprafețe de 5 milioane de hectare;
▪ Investiții importante pentru 38 de unități administrativ teritoriale (ITI) din cadrul Rezervației Biosfera Delta Dunării, județele Tulcea și Constanța;
▪ 12 județe riverane Dunării vor beneficia de investiții în infrastructura de apă, transport, patrimoniu cultural, turism și eficiență energetică;
▪ Dezvoltarea turismului balnear prin investiții în infrastructura rutieră și crearea bazelor de tratament;
▪ 2500 de IMM-uri sprijinite pentru construcția/modernizarea și extinderea spațiului de producție/servicii IMM, inclusiv dotare cu instalații, echipamente (inclusiv sisteme IT), utilaje, mașini, inclusiv noi tehnologii;
▪ 60 de centre de transfer tehnologic care vor oferi servicii suport pentru IMM-uri, pe baza nevoilor identificate din mediul privat.
