English
Am avut deseori prilejul să ne referim la controversele pe tema raportului dintre investiții și consum, în strânsă legătură cu ceea ce se consideră că ar fi modelul optim de dezvoltare economico-socială a țării. Nu numai din punct de vedere teoretic, ci mai ales din perspectiva practicii nemijlocite, a fost, este și va fi evident că o creștere economică sănătoasă și de durată reprezintă un deziderat de neatins dacă dinamica procesului investițional nu depășește semnificativ sporul înregistrat în sfera consumului. Acum, când cunoaștem estimările referitoare la anul 2017 și după publicarea prognozei oficiale de iarnă, avem un plus de temeiuri pentru a aborda mai aplicat realitățile noastre în mișcare, atât pe baza bilanțului, cât și prin fundamentarea științifică a direcțiilor de mișcare a economiei pe termen scurt și mediu.
Produsul intern brut al României a sporit, în anul precedent, cu peste 7 procente, sferele producției și consumului având contribuții aproximativ egale la această creștere. Din păcate, însă, formarea brută de capital fix (cu alte cuvinte, investițiile) înregistrează rămâneri în urmă, deși un anumit reviriment a fost consemnat spre finalul lui 2017. Sigur, marea problemă a fost și continuă să fie alocările bugetare și din fonduri europene pentru investițiile publice, respectiv cele care au un puternic efect de antrenare, de multiplicare la scara întregii economii. Pentru 2018, sunt alocate, la acest capitol, aproape 40 miliarde lei. Îndeplinirea acestui obiectiv va avea un rol esențial mai ales în ceea ce privește schimbarea ponderii factorilor de creștere economică. De aici, ritmul avansat de Comisia Națională de Prognoză (CNP) în privința produsului intern brut, cât și a raportului dintre investiții și consum, cu toate numeroasele consecințe pozitive care decurg de aici.
Așadar, pentru 2018 se prognozează un spor al PIB de 6,1% și unul de 7,9% pentru investiții. Totodată, ritmul de creștere a consumului se va diminua de la 11% în 2017 la 6,3% în acest an.
O trecere în revistă - fie și sumară - a programului de investiții publice pentru anul în curs atestă accentul pus pe demararea și finalizarea proiectelor din sfera infrastructurii, ceea ce arată că vor avea de lucru importante sectoare industriale, inclusiv cele care produc utilaje și materiale pentru construcții. De altfel, comenzile noi pentru industrie confirmă tendința evocată, adăugându-se, astfel, un element important în fundamentarea prognozei pe ansamblul economiei românești.
Bineînțeles, procesul investițional implică și o dezvoltare adecvată a comerțului internațional al României. În context, se justifică întrebarea: oare importul de tehnologie avansată nu va determina o deteriorare a balanței de plăți? Pentru a da un răspuns corect, este obligatoriu să se țină seama și de o altă tendință evidentă, și anume că deficitul la comerțul de bunuri a fost compensat, în foarte mare măsură, de exportul la capitolul servicii, export care s-a ridicat, în 2017, la aproape 20 miliarde de euro. S-au exportat servicii consistente în domeniul transportului (peste 5,6 miliarde euro) și servicii pentru afaceri, respectiv cercetare-dezvoltare-inovare, servicii juridice, contabile și de consultanță (aproape 4 miliarde euro) și, foarte important, a existat un spor de 11 procente la exportul de servicii IT&C (3,5 miliarde euro).
Aici nu este vorba numai despre elemente de ordin conjunctural, ci în special despre o tendință de durată, care prefigurează schimbări importante în domeniul exportului de servicii cu valoare adăugată mai consistentă. Se poate, deci, conchide că axarea, într-o măsură tot mai mare, a exportului pe servicii implică și o reorientare a procesului investițional exact într-o asemenea direcție. Punerea laolaltă a resurselor publice și a celor private confirmă că avem de-a face cu o abordare realistă. Este premisa sigură a unor rezultate pe măsură.
