English
Romfilatelia și Poșta Română au lansat o nouă colecție filatelică de excepție dedicată gărilor istorice românești. Emisiunea de mărci poștale combină armonios arhitectura monumentală și istoria transportului feroviar autohton. Aceasta cuprinde trei timbre și un plic „prima zi“, aducând în prim-plan clădiri emblematice, vechi bilete de tren și locomotive cu abur, propunând o călătorie vizuală prin istoria a patru dintre cele mai importante stații feroviare ale țării.
Gara Regală din Curtea de Argeș – eleganță monarhică
Ilustrată pe timbrul cu valoarea de 5,50 lei, Gara Regală din Curtea de Argeș este o veritabilă bijuterie arhitectonică. Monumentul istoric a fost inaugurat la 27 noiembrie 1898. Proiectul a fost semnat de arhitectul italian Giulio Magni, care a implementat elemente specifice vilelor italiene, clădirea fiind destinată și familiei regale.
Lucrările au fost coordonate de renumitul inginer Elie Radu pentru a deservi calea ferată Pitești – Curtea de Argeș (în lungime de 38,4 km). Gara reprezenta o oază de eleganță pentru trenurile regale ce transportau suveranii către Mănăstirea Curtea de Argeș. După o lungă perioadă de degradare de după 1990, edificiul a intrat recent în procese de reabilitare pentru a-și recăpăta strălucirea de altădată, rămânând un reper turistic important pe harta României.
Gara din Iași – „Palatul Dogilor“ din Moldova
Marca poștală cu valoarea de 6,50 lei este dedicată Gării din Iași, inaugurată parțial la 1 iunie 1870, fiind una dintre cele mai vechi și spectaculoase gări din România. Clădirea centrală a fost proiectată de arhitectul austriac Johan De Wachter. Ridicată în zona Bahluiului, edificiul se remarcă prin stilul venețian-gotic inspirat de Palatul Dogilor, motiv pentru care a primit și acest supranume.
La inaugurare, clădirea avea o lungime de 133,8 metri, adăpostea 113 camere și era văruită într-o nuanță de roz-bombon, cu o logie de un roșu aprins. Potrivit unui comunicat al Romfilatelia, scriitorul Ion Mitican o descria ca pe „o cetate de foc ridicată în mijlocul unei delte înverzite“. Însuși Principele Carol I a inspectat lucrările în 1869. Ulterior, între 1928 și 1930, gării i s-au adăugat simetric două aripi laterale.
Gara din Arad – arhitectură Secession la granița de vest
Gara din Arad este reprezentată pe timbrul cu valoarea nominală de 21 lei. Prima sa formă a fost deschisă la 25 octombrie 1858, odată cu linia feroviară Lőkösháza – Curtici – Arad. Devenită neîncăpătoare, clădirea a fost reconstruită între anii 1905 – 1911 după planurile arhitectului maghiar Ferenc Pfaff, în elegantul stil Secession (Art Nouveau). În octombrie 1944, clădirea a suferit distrugeri mari în urma bombardamentelor din Al Doilea Război Mondial, fiind restaurată ulterior. În anii 2010, gara a trecut prin ample procese de modernizare pentru a se alinia standardelor europene de trafic feroviar.
Gara de Nord din București – inima feroviară a țării
Plicul „prima zi“ al emisiunii filatelice ilustrează cea mai cunoscută poartă feroviară a țării: Gara de Nord din București. Piatra de temelie a fost pusă de Carol I în 1868 pe terenurile ce aparținuseră nepoatei boierului Dinicu Golescu.
Inaugurată în 1872, gara a deservit inițial transportul mixt pe linia Roman-Galați-București-Pitești. În 1883, stația intră în circuitul internațional odată cu primirea legendarului tren „Orient-Expres“. Denumirea oficială de Gara de Nord este adoptată unanim în 1888. Un an mai târziu, în 1889, aici a intrat în funcțiune prima instalație telefonică a CFR, urmată de inaugurarea unei centrale cu 25 de linii și finalizarea aripii ce adăpostea Salonul Regal în anul 1894.
Această nouă emisiune filatelică reprezintă un omagiu adus istoriei feroviare naționale, transformând scrisorile și albumele colecționarilor în veritabile ferestre către trecutul României.