English
Numeroase informații din actualitatea nemijlocită oferă o imagine cuprinzătoare a modului în care se concep și se aplică rezultate semnificative ale creației științifico-tehnice. În toate se regăsesc, în prim-plan, contribuții valoroase ale comunității inginerești din țara noastră. Se relevă, astfel, nu numai capacitatea de adaptare la schimbări, ci și forța anticipativă care pregătește viitorul mai apropiat sau mai îndepărtat. Sub semnul acestor preocupări, includem, în paginile de față, câteva exemple concludente.
Școala de Vară de Știință și Tehnologie de la Măgurele, o provocare în lumea virtuală pentru elevi și profesori
Școala de Vară de Știință și Tehnologie de la Măgurele, ajunsă la a treia ediție, își deschide din nou porțile, de data aceasta în mediul virtual, în perioada 23 august - 5 septembrie 2020, pentru elevii de liceu, profesori din aria STEM (fizică, chimie, biologie, matematică, informatică, geografie, tehnologii) și consilieri școlari din învățământul gimnazial și liceal. Evenimentul se desfășoară în cadrul parteneriatului dintre Universitatea din București, Institutul de Fizică și Inginerie Nucleară - Horia Hulubei (IFIN-HH) și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP).
În cadrul acestei ediții inedite, în format online, elevii interesați de știință și tehnologie vor beneficia de oportunități pentru a se familiariza cu domenii atractive și relevante prin intermediul experiențelor de învățare adaptate. Totodată, vor avea ocazia de a experimenta și a practica cercetarea științifică, lucrând la propriile proiecte de cercetare sub îndrumarea online a mentorilor-cercetători, participând la dezbateri, tururi virtuale ale laboratoarelor, proiecte și lucru colaborativ. Mai mult, elevii vor beneficia de un modul de consiliere și dezvoltarea carierelor, precum și de sesiuni de socializare cu studenții Universității din București.
Elevii vor primi din partea organizatorilor truse experimentale cu ajutorul cărora să realizeze montaje și măsurători și vor fi invitați să exploreze și să documenteze mediul natural și cultural din localitățile lor, din prisma activităților propuse în temele de cercetare.
Ca la fiecare ediție, elevii participanți vor vizita laboratoarele școlii, „virtual" în acest caz, având un scop educațional și de cercetare bine definit. Tema centrală a componentei elevi din acest an este „Contribuțiile științei și tehnologiei la cunoașterea și prezervarea patrimoniului natural și cultural", iar echipele de mentori îi vor însoți pe elevi în explorarea poveștilor Pământului și ale geoparcurilor din România, în dezvăluirea unor subiecte de (etno)-arheologie și arheologie digitală, în descoperirea unor modalități de conservare și restaurare, folosind metode fizico-chimice, materiale inteligente sau tehnologii nucleare, în dezvoltarea unor procese de înțelegere, monitorizare și prezervare a patrimoniului și, nu în ultimul rând, în valorizarea patrimoniului prin activități desfășurate online, dar și local, offline.
Profesorii STEM și consilierii școlari beneficiază în acest an de un program de învățare-dezvoltare profesională personalizat, adaptat realităților și nevoilor concrete din școlile lor cu titlul „Mai mult decât... ȘCOALĂ! Împreună în... COMUNITATE!", coordonat de profesorii Facultății de Psihologie și Științele Educației (FPSE).
Timp de o săptămână, susținuți de experți în educație și cercetători de pe platforma de la Măgurele, dar și de invitați internaționali, aceștia vor parcurge un set de module în ariile de dezvoltare: academică (învățare și predare eficiente), dezvoltarea comunității, dezvoltare personală și socială (explorarea sinelui), dezvoltarea carierei, planificarea și managementul carierei. Modulele oferă astfel cadrul pentru conectarea la concepte relevante pentru o școală racordată la realitățile și provocările actuale, cum ar fi: designul instrucțional online, abordările curriculare integrate, service-learning și citizen science, dezvoltarea alianțelor și a parteneriatelor locale, alegerile de carieră între premise biologice, evoluție neurocognitivă și achiziții psihologice, dezvoltarea identității vocaționale sau comunități de alumni și career talks, managementul visurilor (aspirațiilor) și al carierelor educaționale și profesionale la elevi.
Programul webinariilor va fi completat de sesiuni de lucru online, în echipaje interdisciplinare - profesori STEM și consilieri școlari, împreună cu mentorii școlii, care vor avea ca finalitate dezvoltarea de programe de intervenție adaptate pentru clasele și școlile lor.
Participarea la Școala de vară MSciTeh 2020 este gratuită. Cei intresați pot citi mai multe informații pe site-ul www.educatiepentrustiinta.ro/ro.
Deplasarea terenului din România din ultimii cinci ani, observată din satelit
O hartă realizată de compania Terrasigna pe baza datelor satelitare culese pe o perioadă de cinci ani dezvăluie o serie de zone din România care se scufundă cu câțiva centimetri pe an. Harta arată, cu acuratețe milimetrică, zonele stabile și instabile, fiind rezultatul prelucrării a peste 1500 de imagini radar, culese de satelitul european Sentinel-1 în perioada 2015 - 2019, precizează compania, într-un comunicat.
Pentru a facilita citirea și interpretarea hărților, au fost folosite coduri de culoare graduale, de la roșu - ce marchează zone cu o scufundare/tasare însemnată, între 10 și 25 mm/an, prin verde - ce marchează zonele cu o variație de sub 2 mm/an, spre albastru - ce marchează zone cu o ridicare/umflare însemnată, de peste 10 mm/an.
Câteva zone bine delimitate din zona centrală a Bucureștiului se scufundă cu până la 1 cm pe an. Este vorba despre clădiri din apropierea râului Colentina, care au fost construite pe un teren moale, stabilizat artificial. Acele zone sunt cunoscute pentru riscurile seismice încă din anii 1970 - 1980, dar studiile pe baza imaginilor din satelit pot confirma tasarea terenului. „Din cauza poziției sale pe râul Dâmbovița și a nivelurilor ridicate ale apelor subterane, riscul de tasare a terenului în Capitală este ridicat. În plus, apropierea sa de zona seismică Vrancea sporește riscul unor deformări cauzate de cutremure", a declarat Florin Șerban, directorul general al Terrasigna.
Clujul are, la rândul lui, câteva zone problematice. Cartierul Bună Ziua, în care s-au construit rapid foarte multe clădiri rezidențiale, se deplasează cu până la 12 mm/an. „De asemenea, zonele înclinate din apropierea străzii Republicii alunecă cu 6 - 8 mm/an", a menționat directorul Terrasigna.
Centrala Nucleară de la Cernavodă, o infrastructură critică pentru țara noastră, este stabilă, conform informațiilor obținute prin procesarea imaginilor din satelit. Potrivit cercetătorilor de la Terrasigna, la analiza datelor a apărut și o surpriză plăcută: „Studiul regiunii Cernavodă a relevat faptul că podul Anghel Saligny, mai vechi de 100 de ani, se dovedește în continuare solid și stabil", a evidențiat Florin Șerban. În vecinătatea imediată a Dunării, precum și în orașul Cernavodă, există însă câteva zone în care pământul se tasează cu 3 - 6 mm/an.
Pe harta orașului Constanța, majoritar marcată în culoarea verde, se pot observa și zone problematice, în special în apropierea țărmului la Marea Neagră. „Un nou district rezidențial din partea de nord a esplanadei se tasează cu 5 mm/an. De asemenea, sunt vizibile câteva instabilități în unele zone industriale și în zona portului", a menționat Florin Șerban.
Aceste măsurători de precizie ale stabilității terenului au fost înregistrate din spațiu, de la o înălțime de peste 600 km. Informațiile brute au fost prelucrate de Terrasigna, o companie românească specializată în procesarea datelor satelitare.
„Sateliții Copernicus Sentinel-1 A/B trec o dată la șase zile peste aceeași zonă de 150 km x 250 km și realizează imagini satelitare ale zonei respective, acoperind astfel întreaga Europă. Pentru a obține deplasarea terenului, se apelează la o tehnică avansată de procesare a imaginilor radar, cunoscută sub numele de Persistent Scatterer Interferometry (PSI). Practic, senzorul montat la bordul satelitului trimite microunde electromagnetice spre suprafața terestră și, în funcție de reflexia sa pe așa-numitele ținte radar (care pot fi clădiri, stânci, diverse infrastructuri) și timpul în care unda se întoarce la senzor, se poate determina, cu o precizie extraordinară, distanța lor față de senzor. Mai departe, prin procesarea datelor culese de satelit pentru aceeași porțiune de teren, pe o perioadă de cinci ani, am putut estima, în milimetri/an, deplasarea medie anuală", a explicat Valentin Poncos, responsabil de prelucrarea datelor satelitare în cadrul Terrasigna.
Cauzele instabilității terenului pot fi diverse, în funcție de aria geografică studiată, dar monitorizarea acestor deplasări, chiar și de ordin milimetric, este esențială în mai multe domenii. Lucrările de construcție de amploare au nevoie de studii ale mișcărilor de teren, pentru a evita greșeli majore de planificare, iar orice lucrări subterane - cum ar fi tuneluri sau linii de metrou - trebuie monitorizate constant, pentru a putea interveni rapid cu măsuri de remediere.
„Cele mai importante obiective de monitorizare ar fi zonele unde sunt elemente de infrastructură importante - autostrăzi, drumuri și poduri, printre altele. În cazul acestora, instabilitățile, fie ele tasări sau alunecări de teren, care nu sunt remediate la timp, ar putea avea consecințe foarte serioase", a precizat Delia Teleagă, coordonatorul departamentului tehnic al Terrasigna.
Măsurătorile au fost realizate pe o suprafață de aproximativ 250 000 km2, ce acoperă toată suprafața României, părți din Bulgaria, Moldova și Ucraina. Pentru realizarea hărților de deplasare a terenului, au fost analizate peste 21 milioane de măsurători. Hărțile au o rezoluție de 10 m x 10 m, ceea ce înseamnă că fiecare punct colorat din ilustrație reprezintă o suprafață de 100 de metri pătrați.
Evaluarea pe baza informațiilor din satelit a infrastructurii României este publicată într-o colecție de hărți ce poate fi descărcată gratuit de la adresa: http://www.terrasigna.com/uploads/downloads/TERRASIGNA_Ground_Motion_Romania.pdf. Lucrarea conține analize și imagini amănunțite cu toate orașele României cu o populație de peste 100 000 de locuitori, dar și studii ale unor puncte cheie pentru economie, cum ar fi regiunile miniere, zonele de extracție de petrol și gaze, zonele în pericol de alunecare etc.
Terrasigna este unul dintre puținii furnizori validați de Agenția Spațială Europeană pentru oferirea serviciilor de PSI. Acreditarea a fost primită în anul 2014, în cadrul unui proiect european dedicat încurajării dezvoltării serviciilor comerciale de prelucrare a datelor satelitare. Rezultatele obținute constituie o primă evaluare precisă a stabilității infrastructurilor din România obținută pe baza datelor Copernicus.
Studiu: Sute de mii de locuri de muncă vor necesita abilități digitale în doi-trei ani
Criza pandemică accelerează schimbarea pentru angajați, iar, în doi-trei ani, sute de mii de locuri de muncă vor necesita abilități digitale, potrivit unui comunicat al companiei de consultanță PwC. Dacă, în urmă cu un an, studiul PwC România Workforce Disruption Index arăta că, în următorul deceniu, 275 000 angajați români ar trebui să învețe abilități digitale noi ori superioare (upskilling) pentru a-și menține sau găsi locuri de muncă, estimările în contextul pandemiei - care a accelerat digitalizarea - devansează termenul cu cel puțin cinci ani.
Deja considerată de mai mulți ani un fenomen disruptiv pentru forța de muncă, transformarea digitală a fost grăbită în ultimele luni odată ce multe activități s-au mutat în mediul virtual mai rapid decât se anticipa, arată analiza realizată de Ionuț Sas, Partener People & Organisation Leader, și Oana Munteanu, Senior Manager People & Organisation, PwC România. În aceste condiții, adaptarea competențelor trebuie să aibă loc mai repede atât pentru că tot mai multe activități economice și sociale se desfășoară online, cât și pentru că automatizarea va înlocui mai curând decât se prognoza unele locuri de muncă. Aceasta nu este o amenințare, este un îndemn pentru angajați și angajatori să fie pregătiți pentru realitatea pe care trebuie să o gestionăm.
„Nevoia de abilități digitale tot mai sofisticate crește rapid și schimbă cererea pe piața muncii. În ultimele luni, am fost toți obligați să evoluăm în lumea online - unii fiind abia în faza de «alfabetizare» digitală, în timp ce alții au adăugat noi competențe sau le-au dezvoltat pe cele existente. Au apărut instrumente noi de comunicare, s-au sofisticat cele existente și s-au accentuat cerințele de securitate cibernetică. Și lucrurile nu se opresc aici. Trebuie să analizăm mai cu atenție ceea ce știm să facem efectiv și cum ar putea să arate în viitor profesia pentru care suntem pregătiți în acest moment", se menționează în studiu.
Analiza semnalează că, dacă ne uităm la industriile puternic afectate de criza pandemică, putem anticipa că multe activități se vor face diferit. HoReCa sau transporturile care, până de curând, necesitau într-o măsură insignifiantă competențe digitale încep să adopte treptat digitalizarea. Sunt domenii despre care s-a vorbit mai puțin până acum ca fiind „țintele" digitalizării sau automatizării, însă tot mai multe companii au început să exploreze interacțiunea virtuală acolo unde e posibil, chiar și în acest domenii. În același timp, angajații aflați în pericol să-și piardă locurile de muncă sau care și le-au pierdut deja, trebuie să se reorienteze, fie să transpună în online o parte a activității, în măsura în care este posibil, fie să învețe altceva.
Un impact mare au resimțit și vor resimți tot mai puternic industriile unde digitalizarea și automatizarea preiau treptat din locurile de muncă. În industria manufacturieră, de exemplu, roboții sunt tot mai prezenți. Presiunea asupra costurilor, mai ales ca urmare a crizei, va grăbi acest proces. Chiar și în serviciile publice, se vede o tendință de digitalizare, mai ales după ce perioada de lockdown a pus autoritățile în situația de a găsi soluții pentru a derula activități și a oferi servicii publice fundamentale.
Alte servicii, cum este telemedicina, au fost utilizate mai ales de către entități private, iar acum au început să fie familiare spitalelor și clinicilor de stat. Școala online, un experiment cu totul nou pentru România, deși a funcționat cu sincope, este începutul unui proiect care, cu siguranță, va continua.
Preocuparea pentru educație și recalificare poate să atenueze presiunea asupra persoanelor „vulnerabile" pe piața muncii în viitor. România are nevoie de investiții în educație atât pentru copii, cât și pentru adulți, cu accent pe digitalizare, dar și pe acele competențe încă neînlocuibile de tehnologie: capacitatea de a lua decizii, de a-și exersa creativitatea, de a lucra bine în echipă, să își dezvolte inteligența emoțională și abilitatea de a învăța și a se reinventa, aptitudini care vor fi esențiale pentru adaptarea la ceea ce se va cere pe piața muncii, spun autorii studiului.
Responsabilitatea educației, în mod realist pentru a atinge rezultate, trebuie împărțită între guvern, prin educația formală, angajatori, prin programele de formare la locul de muncă și, nu în ultimul rând, fiecare individ în parte. Cei care sunt pro-activi și investesc în propria educație, vor avea beneficii reale în următorii ani, restul, rămân la discreția sistemelor de ajutoare sociale sau primesc locuri de muncă prost plătite.
În opinia experților PwC, investiția este de timp și energie, mult mai mult decât de bani, avându-se în vedere multitudinea de instrumente accesibile mai ales online.
Înainte de criza generată de pandemia COVID-19, directorii generali intervievați de PwC România în cadrul CEO Survey 2020 arătau că una dintre cele mai mari preocupări ale lor este disponibilitatea competențelor în cadrul organizației, indiferent că era vorba despre abilități interpersonale, de lucrul cu volume mari de date sau competențe digitale.
Totodată, cei mai avansați respondenți în adoptarea unor programe de upskilling au arătat că principala provocare este păstrarea angajaților, în timp ce companiile la început de drum invocau motivația și lipsa de resurse drept cele mai mari obstacole. Întrebați despre zonele în care companiile pe care le conduc derulează cele mai eficiente programe de upskilling, liderii au menționat: creșterea productivității muncii (72%), creșterea afacerii (70%), respectiv reducerea lacunelor și nepotrivirilor de competențe (67%).
La UPT s-au pus bazele unui Centru de Excelență în Hidroagregate
Universitatea Politehnica Timișoara (UPT) a încheiat un parteneriat cu Hidroelectrica SA, ca o recunoaștere a calității cercetării științifice și dezvoltării tehnologice în acest domeniu derulată în cadrul Centrului de Cercetări în Ingineria Sistemelor cu Fluide Complexe, a anunțat UPT, într-un comunicat. Cei doi parteneri au decis dezvoltarea unei infrastructuri strategice de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică, inclusă, de altfel, și în Strategia Investițională a Hidroelectrica S.A. aprobată la mijlocul lunii iunie a.c.
Proiectul constă în realizarea unui stand experimental pentru investigarea complexă a caracteristicilor energetice și cavitaționale ale turbinelor hidraulice, respectiv a regimurilor tranzitorii rapide și a secvențelor de pornire/oprire pentru obținerea de know-how în vederea fundamentării deciziilor de retehnologizare a turbinelor existente sau de realizare a noilor turbine, respectiv pentru validarea soluțiilor tehnice în conformitate cu condițiile reale de exploatare a hidroagregatelor.
Prin această investiție majoră se pun bazele unui Centru de Excelență în Hidroagregate în cadrul Universității Politehnica Timișoara - Centrul de Cercetări în Ingineria Sistemelor cu Fluide Complexe, coordonat de prof. dr. ing. Romeo Susan-Resiga, cu următoarele obiective principale:
▪ construirea, punerea în funcțiune și exploatarea în comun a infrastructurii de cercetare-dezvoltare pentru turbomașini hidraulice și hidroagregrate;
▪ asigurarea și identificarea de know-how pentru retehnologizare a hidroagregatelor existente și de construire de noi capacități hidroenergetice;
▪ realizarea de teste standard de performanță energetică și cavitațională (conform standardului IEC60193) pe modele de turbine și turbine-pompă pentru mașini existente sau pentru validarea proiectelor/soluțiilor propuse de furnizorii de turbine;
▪ realizarea de teste speciale pentru evaluarea comportării hidroagregatelor în regimuri tranzitorii rapide și în secvențele de pornire/oprire repetată, cu evaluarea duratei de viață și a intervalelor de mentenanță;
▪ investigarea experimentală a comportării turbomașinilor hidraulice în regimuri departe de punctul optim de funcționare, identificarea cauzelor instabilității curgerii și evaluarea fluctuațiilor de presiune, debit și putere;
▪ dezvoltarea, testarea și validarea de noi soluții tehnice pentru asigurarea flexibilității în funcționare a hidroagregatelor pe o plajă largă de regimuri, în condiții de siguranță, stabilitate și eficiență.
