English
Este perfect explicabil interesul deosebit al colegilor ingineri care își desfășoară activitatea în cele mai diverse ramuri ale economiei față de evoluțiile la nivel macro și, nu rareori, în ultimul timp, față de procesele și fenomenele la scară globală. Deciziile pe care le adoptă nu pot fi fundamentate dacă nu se iau în considerare, cu toată determinarea specific inginerească, factorii obiectivi interni și externi care domină realitățile actuale, în curs neîntrerupt de schimbare, nu întotdeauna în bine.
În această sferă largă de preocupări se înscrie, neîndoios, la loc central, evaluarea efectuată de două dintre cele mai mari agenții internaționale de rating. Astfel, Agenția Fitch a menținut ratingul României la „BBB minus", cu perspectivă negativă, iar Agenția Moodys a menținut ratingul la „Baa3", tot cu perspectivă negativă.
- Credit foto: www.magnific.com
Fitch, probe severe de anduranță
Considerăm că nu sunt necesare multe argumente în susținerea ideii că „verdictele" agențiilor internaționale de rating au o importanță capitală pentru orice economie națională. Este vorba - cum bine se știe - despre evaluări de care depinde locul unei țări la scară mondială în condițiile în care interdependențele devin tot mai strânse și tot mai ramificate. În acest sens, reamintim că majoritatea metodelor la care recurg aceste agenții se bazează pe două categorii de criterii: economice și politice. Principalele variabile macroeconomice vizează PIB pe locuitor, ritmul creșterii economice, rata inflației, balanța de plăți, dependența de export, gradul de acoperire a importului cu exporturi, rezervele valutare stabilite pe perioade de o lună în funcție de importuri, datoria externă pe termen scurt, serviciul datoriei externe, raportul dintre datoria externă și PIB, precum și raportul dintre serviciul datoriei externe și exporturi. Criteriile politice se referă la structura socială, funcționarea instituțiilor, stabilitatea politică, măsurile de ordin economico-social, relațiile cu alte state și cu organismele financiare internaționale. În aprecierea riscului de țară, un rol important revine evaluatorilor care decid importanța și, în consecință, ponderea și scorul atribuite fiecărui factor de risc, toate îngemănate într-un indice agregat. În funcție de valoarea acestui indice, statele sunt grupate pe categorii sau clase, cărora le corespunde un anumit calificativ. De aici și cele menționate în cazul Fitch și Moody s, respectiv „BBB minus", cu perspectivă negativă, și „Baa3", cu perspectivă negativă.
- Credit foto: www.magnific.com
Menținerea ratingurilor de țară, avertisment și stimulent
Chiar dacă avem de-a face cu rapoarte diferite, atât în cazul Fitch, cât și în cel al Moody s, aceste documente au conținut multe elemente comune, ceea ce indică, pe de-o parte, o viziune unitară asupra realităților economico-sociale din România și, pe de altă parte, concluzii aproape identice, fapt care subliniază, din nou, importanța specială a ambelor evaluări.
Este, însă, dificil de relevat ceea ce este comun și ceea ce diferențiază cele două rapoarte. De aceea, le vom lua pe rând pe fiecare dintre ele, cu principalele lor prevederi, iar punctele de vedere concordante vor fi subliniate. Ca o idee generală, se cere remarcat că mesajele transmise se cer examinate cu cea mai mare atenție și desprinse concluzii de ordin practic, care privesc direct și pe inginerii deținători de funcții manageriale la toate nivelurile și din toate domeniile. Așadar, ce spune, în esență, raportul Fitch?
Principialitate și consecvență
Cităm din raportul Agenției internaționale de rating Fitch: „Calificativul acordat României este susținut de apartenența la UE și este asociat cu intrările de capital care sprijină convergența veniturilor și accesul la finanțarea externă. PIB-ul per capita și calitatea guvernanței sunt peste ale altor țări cu rating «BBB». Aceste puncte tari sunt puse în balanță de deficitele bugetare și de cont curent, mari și persistente, de creșterea ponderii datoriei guvernamentale și a datoriei externe nete în PIB, a inflației ridicate și a politicii interne din ce în ce mai fragmentată și polarizată".
Când se trece la detalieri se constată că perspectiva negativă reflectă deteriorarea finanțelor publice, ca urmare a deficitelor fiscale ridicate, deși în declin, și creșterea rapidă a raportului dintre datoria guvernamentală și PIB. Măsurile de consolidare au îmbunătățit perspectiva fiscală, dar riscurile semnificative pe termen mediu rămân, ca urmare a dificultăților provocate de implementarea unor măsuri, de costurile socio-politice semnificative.
Fitch estimează că deficitul general guvernamental al României se va reduce la 5,9% din PIB în 2026, sub ținta oficială (6%), reflectând execuția mai bună de la începutul anului până în prezent și așteptata creștere a cheltuielilor de capital, adică a investițiilor, în semestrul doi. Este mult sub nivelul de 9,3% din 2024, dar deficitul fiscal rămâne printre cele mai ridicate în rândul țărilor cu rating „BBB".
Agenția se așteaptă ca reducerea deficitului să fie mai lentă după 2026, cu numeroase riscuri de deteriorare înaintea alegerilor parlamentare din 2028. Creșterea slabă a economiei românești determină un spațiu limitat pentru măsuri suplimentare de consolidare fiscală, din cauza costurilor ridicate socio-economice și a incertitudinilor politice. Se estimează că deficitul fiscal se va atenua gradual la 5% din PIB în 2028.
În continuare, se prognozează că raportul dintre datoria guvernamentală și PIB va crește la 64,5% până în 2028, de la 59,3% la finalul lui 2025, peste media proiectată de 57,9%, și va continua să se majoreze, deși într-un ritm mai lent.
Totodată se prognozează că acoperirea plăților externe curente prin rezerve va scădea la 4,6 luni în 2028, de la 5,2 luni în 2025. Datoria externă netă va crește gradual spre 32% din PIB până în 2028, de la 22,5% din PIB în 2025.
Cităm din nou:
„Deficitele gemene mari ale României o fac puternic dependentă de finanțarea externă, lăsând-o expusă modificărilor în încrederea piețelor. Intrările semnificative de fonduri europene au redus necesarul de finanțare externă în 2026. Împrumuturile de pe piață vor rămâne probabil ridicate, deoarece deficitul fiscal mai scăzut este contrabalansat de scadențele în creștere ale datoriei externe și intrările proiectate mai reduse de fonduri europene".
Fitch se așteaptă ca economia României să se contracte cu 0,6% în 2026 (după o creștere medie de 0,3% în
2024 - 2026), în pofida finanțărilor mai ridicate din fonduri europene, deoarece scăderea veniturilor reale disponibile și încrederea slabă a consumatorilor reduc cheltuielile gospodăriilor, în timp ce conflictul din Orientul Mijlociu afectează cererea externă. Agenția prognozează o redresare a PIB-ului spre potențialul său de 2,3% în 2028, sprijinit de îmbunătățirea dinamicilor salariale și o majorare a investițiilor din sectorul privat. Astfel, se va compensa parțial reducerea cheltuielilor publice de capital.
Inflația ridicată reprezintă o altă slăbiciune pentru ratingul României, consideră Fitch, rata anuală medie a inflației fiind în ultimii ani peste cea a țărilor cu rating „BBB" și mult peste ținta BNR de 2,5% +/-1pp. Se estimează o rată medie a inflației de 7,6% în 2026, de la 6,8% în 2025, înainte de a se modera la 3,8% în 2028.
În opinia Fitch, factorii care ar putea duce, individual sau colectiv, la o apreciere negativă de rating ar fi eșecul implementării măsurilor suplimentare de consolidare fiscală, care, pe termen mediu, au ca efect stabilizarea datoriei publice, în urma tensiunilor politice prelungite care împiedică implementarea unor măsuri adecvate stărilor de fapt reale din economia României. Pe plan extern, efectele negative la adresa finanțării și lichidității sau asupra stabilității macroeconomice, provocate de tensiunile politice sporite sau de deficitele gemene persistent ridicate, ar putea duce la retrogradarea ratingului.
Dar există și „reversul medaliei". Printre factorii care ar putea duce, individual sau colectiv, la acțiuni pozitive de rating, se află încrederea în progresele solide înregistrate prin consolidarea fiscală. Acestea vor sprijini stabilizarea datoriei ca pondere în PIB pe termen mediu, ceea ce ar putea duce la o revizuire a perspectivei atribuite ratingului României, de la negativă la stabilă, și reducerea gradului de îndatorare externă și a riscurilor de finanțare din străinătate, în urma îmbunătățirii structurale a deficitului de cont curent.
- Credit foto: www.magnific.com
Concluzii pentru factorii decidenți la nivel micro și macroeconomic
În legătură cu aprecierea agenției Fitch, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a afirmat că „România rămâne în categoria recomandată investițiilor - un nou test trecut la limită. Autoritățile vor continua să fie atent monitorizate de agențiile de rating - orice derapaj poate să fie însoțit de sancțiuni severe în perioada următoare. Menținerea ratingului Fitch a venit într-un context foarte dificil și cu o marjă minimă de siguranță. Acest rezultat a fost efectul unui efort instituțional excepțional, dus până în ultimul moment, de echipa Ministerului Finanțelor, în coordonare cu Banca Națională a României, care au documentat și susținut cu date solide fiecare argument pentru menținerea calificativului de investiții".
Potrivit ministrului Finanțelor, România are argumente financiare solide: deficitul cash s-a redus la 42 de miliarde de lei în primul semestru, de la 70 de miliarde de lei în perioada similară din 2025, iar Fitch estimează pentru acest an un deficit de 5,9% din PIB, sub ținta de 6%.
În concluzie, demnitarul român a apreciat că „evaluările agențiilor de rating reprezintă un reper important pentru percepția investitorilor asupra economiei noastre naționale și pentru condițiile în care se finanțează statul, companiile și populația. Menținerea calificativului în categoria recomandată investițiilor contribuie la păstrarea accesului României la piețele financiare și la susținerea încrederii în perspectivele economice ale țării. Evoluția finanțelor publice, stabilitatea cadrului instituțional și continuitatea politicilor economice proactive vor rămâne elemente relevante în evaluările viitoare".
- Credit foto: www.magnific.com
Moody s evaluează situația economică a României tot pe baza obiectivă a realităților
Cum, desigur, s-a reținut, la rândul ei, Agenția Moody s a menținut ratingul atribuit României la nivelul „Baa3", cu perspectivă negativă. Potrivit acestei agenții, decizia reflectă riscurile semnificative de implementare legate de programul ambițios de consolidare fiscală al României, în pofida progreselor inițiale în ceea ce privește reducerea deficitului. Se apreciază că „următoarele luni vor fi importante în evaluarea capacității României de a menține sprijinul politic pentru o ajustare fiscală prelungită și pentru a implementa măsuri structurale care vor sprijini stabilizarea datoriei și îmbunătăți accesibilitatea datoriei în timp".
Confirmarea ratingului României „Baa3" reflectă progresele inițiale înregistrate conform programului de consolidare fiscală, care a încetinit majorarea datoriei guvernamentale și povara dobânzilor. De asemenea, confirmarea ratingurilor atestă aprofundarea procesului de integrare a țării în Uniunea Europeană (rating „Aaa", cu perspectivă stabilă), ceea ce constituie cadrul instituțional menit să sprijine credibilitatea politică și să furnizeze acces la finanțarea acordată de UE. De asemenea, atestă potențialul solid de creștere al României și nivelurile de avuție relativ ridicate comparativ cu cele ale țărilor din aceeași categorie. Totodată, reconfirmă profilul de credit al României marcat de o vulnerabilitate ridicată la riscuri. Această realitate, pe lângă situația politică dificilă internă, pune în evidență în mare măsură expunerea ridicată la riscul geopolitic, precum și deficitele structurale ridicate de cont curent.
Plafonul de țară al României pe termen lung în valută și monedă locală a rămas nemodificat, la „A2". Diferența de patru trepte dintre plafonul în monedă locală și ratingul suveran reflectă amprenta moderată a instituțiilor publice în economie, predictibilitatea moderată a acțiunilor Guvernului și fiabilitatea autorităților cheie, și, în același timp, riscurile provocate de vulnerabilitate. Ca stat membru al UE, politicile fiscale și macroeconomice ale României sunt supuse unor evaluări regulate ale Comisiei Europene, iar interdependența puternică bazată pe legături de comerț și investiții minimizează riscul de transfer și restricțiile de convertibilitate, în opinia Moody s.
În continuare, raportul relevă că „în pofida reducerii deficitului ușor mai rapid decât se estima, povara dobânzilor va crește în următorii ani, ținând cont de necesitățile de finanțare și prevalența finanțării bazate pe piață. Moody s se așteaptă ca necesitățile de finanțare să se situeze la aproximativ 12% din PIB în medie în 2026 - 2028, în condițiile în care randamentul mediu al datoriei României a crescut semnificativ în ultimii doi ani".
Agenția previzionează că se vor majora cheltuielile cu dobânzile la 3,3% din PIB în 2028, de la 2,8% din PIB în 2025, și de la 2% din PIB în 2023. Condițiile preferențiale ale împrumuturilor SAFE și din Facilitatea de Redresare și Reziliență favorizează limitarea creșterii poverii datoriei, dar nu previn majorarea ei. Costurile de împrumut ale României rămân sensibile la evoluțiile fiscale și politice. Implementarea cu succes a consolidării fiscale și dovada continuității politicii ar putea sprijini un mediu de finanțare mai favorabil decât evaluează în prezent Moody s, limitând deteriorarea accesibilității datoriei.
Agenția se așteaptă ca povara datoriei să crească, deși într-un ritm mai lent decât a anticipat la precedenta evaluare a ratingului. Moody s proiectează o creștere a datoriei la 64,5% din PIB în 2028, de la 59,3% din PIB în 2025, și o reducere graduală a deficitelor care stabilizează povara datoriei la aproximativ 66% din PIB până la finalul acestui deceniu. Totuși, această estimare se află sub semnul unei incertitudini majore.
Moody s semnalează că o revizuire în creștere a ratingurilor României este puțin probabilă, ținând cont de perspectiva negativă. Această perspectivă ar putea reveni la stabilă dacă ar exista un consens politic în favoarea implementării și menținerii unui efort fiscal considerabil dincolo de anul 2026, efort care să controleze structural creșterea cheltuielilor și majorarea veniturilor. Această combinație de sprijin politic și modificări fiscale structurale ar spori încrederea în continuitatea măsurilor adoptate până în prezent, ar îmbunătăți încrederea piețelor și ar reduce costurile de finanțare, limitând astfel deteriorarea accesibilității datoriei. Semnele că acest sprijin există ar putea include adoptarea până la finalul lui 2026 a bugetului pe 2027 care să includă reducerea deficitului, precum și adoptarea legii salarizării sectorului public, care stabilizează și apoi reduce nota de plată pentru salariile din sectorul public.
Presiunile în jos asupra ratingului vin de la mediul politic și de la elaborarea politicilor, ceea ce este puțin probabil să fie propice pentru susținerea unui efort bugetar mare timp de mulți ani. Aceasta, în schimb, va pune costurile cu dobânzile și povara datoriei României pe o traiectorie ascendentă constantă, anulând, astfel, efectele pozitive ale reducerii deficitului din 2025 și 2026. O inversare a reformelor din ultimii ani ar pune, de asemenea, presiune în sens descendent asupra ratingurilor.
- Credit foto: www.magnific.com
Încrederea - factor esențial în eficientizarea deciziilor
După anunțul oficial privind rezultatele evaluărilor efectuate de cea de-a doua agenție, ministrul Finanțelor a declarat: „Reconfirmarea ratingului de către Moody s și recunoașterea progreselor fiscale, realizate mai rapid decât se anticipase, reprezintă un semnal extrem de important pe care am dorit să îl transmitem piețelor și investitorilor. Faptul că deficitul pe 2026 este prognozat în scădere la 5,8% din PIB demonstrează că măsurile noastre de disciplină bugetară, pe lângă faptul că dau rezultate palpabile, întăresc convingerea agențiilor de rating și a mediilor investiționale că vom atinge obiectivele fiscale din acest an. Pentru perioada următoare, prioritatea absolută rămâne continuarea procesului de ajustare fiscală în vederea protejării ratingului investițional și reducerii costurilor de refinanțare. Construirea consensului politic în jurul acestor obiective și evitarea blocajelor politice sunt premise necesare pentru revenirea perspectivei la «stabilă»".
Ministrul a explicat că ratingul de țară este un indicator al încrederii pe care investitorii și piețele financiare o au într-o economie, iar pentru România acest fapt înseamnă că rămânem o destinație credibilă pentru investiții și finanțare. Menținerea ratingului ajută România să se împrumute în condiții mai bune, să atragă investiții și să creeze premise pentru o economie mai stabilă, cu beneficii pentru cetățeni și mediul de afaceri.
Demnitarul român a adăugat că „mesajul Moody s, similar mesajului recent Fitch, cât și din toate dialogurile directe cu echipa de la Finanțe este unul clar: trebuie să continuăm consolidarea fiscală și reformele asumate. Stabilitatea politică și disciplina bugetară sunt atent monitorizate și rămân esențiale pentru ca România să își consolideze această poziție și, în perioada următoare, să obțină îmbunătățirea perspectivei de rating. Aceasta rămâne principala noastră ambiție și obiectivul nr. 1 al perioadei următoare la Finanțe. Riscurile sunt însă ridicate, în continuare. Moody s indică presiuni importante generate de necesarul ridicat de finanțare, creșterea costurilor cu dobânzile, evoluția datoriei publice, dezechilibrul de cont curent și, mai ales, riscul ca fragmentarea politică să încetinească reformele și ajustarea fiscală. Am obținut acum o fereastră de aproximativ 5 săptămâni până la următoarea etapă importantă de evaluare, odată cu misiunea agenției S&P. Este un răgaz, dar în niciun caz un motiv de relaxare. Fiecare zi trebuie folosită pentru a confirma prin execuție bugetară, seriozitate și decizii coerente că România își respectă direcția asumată".
Conform tuturor acestor evaluări se poate considera cu deplin temei că următoarele luni vor fi esențiale pentru evaluarea capacității României de a păstra sprijinul necesar continuării ajustării fiscale și implementării reformelor structurale.
Agenția consideră că necesarul ridicat de finanțare și creșterea costurilor de împrumut vor continua să exercite presiuni asupra cheltuielilor cu dobânzile (estimate să ajungă la 3,3% din PIB în 2028), datoria publică estimându-se să urce la 64,5% din PIB în 2028. Totodată, Moody s reamintește că profilul de credit al României rămâne constrâns de expunerea ridicată la riscul geopolitic.
La 2 octombrie, cea de-a treia agenție de evaluare financiară S&P Global Ratings va da publicității rezultatele evaluării pe care a efectuat-o tot în scopul acordării unui calificativ corespunzător realităților economiei românești.
*
În încheiere, prezentăm o informație a cărei însemnătate nu mai trebuie subliniată. Ministrul Finanțelor a anunțat că randamentele titlurilor de stat românești, atât cele emise pe piața internă, cât și pe piața externă, s-au îmbunătățit după decizia Moody s. Înainte de comunicarea publică a acestei decizii piețele au rămas prudente în ceea ce privește România. În timp ce randamentele obligațiunilor pe 10 ani din alte țări din regiune scădeau cu aproximativ 10-20 de puncte de bază, România a fost o excepție, investitorii așteptând decizia Moody s. După publicarea acesteia, însă, reacția piețelor a fost una favorabilă. Ministrul a anunțat, de asemenea, că un alt semnal pozitiv a venit de la licitația de titluri de stat, când investitorii au vrut să cumpere de 2,6 ori mai multe titluri decât suma pe care MF intenționa să o împrumute. Astfel, au fost depuse oferte de 1,79 miliarde de lei, față de cele 700 de milioane de lei anunțate inițial.
Sperăm că prin măsurile care se vor adopta în continuare, măsuri care se cer consonante cu interesele întregii societăți, se vor înregistra progrese notabile, astfel încât, în bună măsură, să fie depășite crizele suprapuse cu care ne confruntăm în prezent.