Cele mai recente informații și analize confirmă persistența unor fenomene și procese macroeconomice, multe dintre acestea fiind scoase în evidență de agențiile de rating.
Dacă examinăm actele decizionale la toate nivelurile și în toate domeniile, constatăm lesne că o pondere în creștere o au componentele economiei comportamentale, ramură relativ nouă a științelor economice. Bunăoară, depășirea - fie și numai temporară - a actualei crize energetice presupune luarea în considerare nu numai a criteriilor raționalității economice și tehnice, ci și factori cognitivi, psihologici, emoționali, sociali etc., care determină, de regulă, eficiența măsurilor preconizate și, în final, aplicate. S-a demonstrat că persoanele cu drept de decizie de la nivelul macro până la cel micro și viceversa au acționat și acționează sub impulsul și sub presiunea timpului și a gravității situațiilor, în funcție de competență și, deopotrivă, de factorii psihologici și etici, precum responsabilitatea, receptivitatea la semnalele realităților în permanentă mișcare și transformare.

- Credit foto: www.magnific.com
Modelele comportamentale sunt, desigur, caracterizate printr-o mare diversitate, însă elementele comune constau, în esență, în punerea în valoare, într-o manieră integrată și integratoare, a cunoștințelor, a abilităților, a empatiei față de cei care sunt vizați de o măsură sau alta, individual și/sau colectiv.
Toate acestea reprezintă comportamente mai mult sau mai puțin adecvate obiectivelor care se cer atinse, precum și dezideratelor nu numai ale raționalității economice, ci și ale celor care au un caracter net afectiv. În formula clasică (ușor parafrazată), potrivit căreia „oameni suntem și nimic din ceea ce este omenesc nu trebuie să lipsească", se concentrează abordările științifice în strânsă îmbinare cu întreaga gamă a sentimentelor celor care decid și materializează măsurile stabilite pentru prezent și pentru viitorul previzibil.
În siajul considerentelor și considerațiilor expuse în comentariul de față se înscriu percepția și acțiunile care decurg din evaluările operate de agențiile internaționale de rating, subiect de prim-plan aflat la ordinea zilei în țara noastră. Riscurile, provocările, dar și oportunitățile care rezultă - la nivel național - din evoluțiile interne, din strategii și tactici în curs de aplicare constituie repere obligatorii pentru fiecare întreprinzător, pentru fiecare firmă. Gradul de atractivitate pe care îl prezintă pentru investitorii interni și externi economia noastră națională constituie pivotul evaluărilor publicate în această perioadă de agențiile internaționale de rating. Acest grad este determinat, în mare măsură, de ceea ce se definește prin economia comportamentală. Dacă ne referim și la alt dicton clasic, respectiv la cel care susține că „nimic nu este mai practic decât o teorie bună", observăm - fără dificultăți - cât de mare este rolul managerilor și managementului, inclusiv în rândurile comunității inginerești, în eforturile de depășire a dificultăților provocate de crizele suprapuse cu care ne confruntăm.
O combinație optimă între prudență și curaj se dovedește a fi un comportament adecvat stărilor de spirit și de fapt care se manifestă în aceste zile. O demonstrează deosebit de convingător politicile investiționale. Cu prudență, cu parcimonia strict necesare în alocarea resurselor, întreprinzătorii, managerii de succes înfruntă riscurile cu un nedezmințit curaj, dublat, însă, și de calcule riguroase. Faptul că în primul semestru al acestui an s-au înregistrat progrese notabile în privința cheltuielilor de capital atestă tocmai valabilitatea unui comportament economic proactiv.
Datele statistice recente permit, fiecare în parte și toate în ansamblu, să se anticipeze, în linii mari, tendințele pozitive și cele negative din perioada următoare. În primă și în ultimă instanță, realismul potențat de spiritul creativ se cere potențat, la rândul lui, de competență și responsabilitate.


