English
Mijlocul lunii mai a.c. a fost precedat de numeroase analize și comentarii care relevau interesul deosebit față de anunțurile oficiale referitoare la prima estimare a evoluției PIB în intervalul ianuarie - martie 2019 și de decizia Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) privind stabilirea dobânzii de politică monetară. A fost vorba nu despre o coincidență (respectiv, alegerea aceleiași zile pentru cele două comunicări deosebit de importante), ci despre respectarea unui calendar în materie de informare sistematică, transparentă a publicului larg, calendar adoptat cu mulți ani în urmă. De altfel, în materie de statistică oficială, simultan cu datele prezentate de institutul național de profil, Eurostat a publicat datele pe Zona Euro și pe ansamblul Uniunii Europene privind evoluția produsului intern brut (detaliate inclusiv pe fiecare stat membru).
Sporul de PIB pe primul trimestru din 2019, de 5 procente în serie brută și de 5,1% în seria ajustată sezonier, situează România pe locul al doilea în UE, la acest capitol, primul loc ocupându-l Ungaria, cu 5,2%, iar locul al treilea Polonia, cu 4,6%. Pentru comparații, ar fi de precizat că în Zona Euro creșterea economică a fost de 1,2%, iar pe total UE de 1,5%.
În esență, avem de-a face cu prelungirea unor procese și fenomene care s-au conturat ca tendințe clare pe termen mediu încă din anul trecut, mai cu seamă în privința consumului ca vector principal al creșterii economice. În același timp, s-a confirmat dependența dinamicii industriale de evoluțiile din Zona Euro, în special din Germania, cunoscut fiind faptul că exportul acestei ramuri (care asigură circa o pătrime din PIB-ul României) este îndreptat spre această țară. Se reconfirmă, astfel, importanța conexiunilor cu zonele comunitare cele mai dezvoltate, îndeosebi în sectoarele cu un evident rol multiplicator la scară economică națională.
Firește, o analiză mai aprofundată va fi posibilă după 8 iunie, când se vor publica datele pe ramuri de activitate, dar - de pe acum - se relevă faptul că economia românească tinde să se dezvolte și să se consolideze pe seama unei mai bune și constante valorificări a resurselor, în special a celor umane. Chiar și marile dificultăți de pe piața muncii, respectiv deficitul de personal din ramuri importante, reprezintă un semnal clar că există premise certe pentru creșterea, în continuare, a PIB în consonanță cu ameliorarea condițiilor de trai, dacă avem în vedere sporirea semnificativă a veniturilor populației. Este evident că dezvoltarea ulterioară nu mai este posibilă doar pe baza creșterii consumului și că este mai mult decât necesară o relansare puternică a proceselor investiționale, mai ales în ramurile care creează volumul cel mai mare de valoare adăugată.
În contextul evocat, deciziile Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României reprezintă, în plan monetar, o reflectare semnificativă a evoluțiilor din economia reală. Aprecierile privind dinamica PIB din comunicatul dat publicității de Consiliul de administrație al BNR sunt concordante, în esență, cu datele statistice oficiale. Mai cu seamă, raporturile dintre cererea agregată și oferta agregată atestă atât rolul pozitiv al sporirii veniturilor populației, cât și necesitatea imperioasă de a se acoperi, în plan comercial, aceste resurse bănești cu o producție internă pe măsură, atât cantitativ, cât și calitativ și sortimental. O asemenea evoluție va avea efecte benefice și asupra balanței de plăți, diminuarea importurilor și creșterea exporturilor reprezentând un deziderat major al perioadei actuale și următoare, inclusiv pe termen mediu. Elementele de stabilitate și continuitate sunt de natură a consolida ceea ce s-a realizat pozitiv în primul trimestru al anului, prin diminuarea vulnerabilităților cu care ne confruntăm. Mai ales dezechilibrele de până acum nu trebuie, în niciun chip, să se cronicizeze. (T.B.)
