English
Cum este cunoscut, Asociația Generală a Inginerilor din România (AGIR) organizează, o dată la doi ani, Simpozionul Științific al Inginerilor Români de Pretutindeni - SINGRO, reuniune profesională menită să consolideze colaborarea între inginerii români care își desfășoară activitatea în țară și peste hotare.
SINGRO 2018 s-a desfășurat în colaborare cu Universitatea Transilvania din Brașov, cu sprijinul Filialei ASTR Brașov și Filialei CRIFST Brașov. Deosebita ospitalitate a gazdelor a creat un climat de caldă prietenie, de spirit frățesc în numele idealurilor comune. Având drept deviză sintagma Unire și Inovare, manifestarea s-a constituit într-o caldă omagiere a celor 100 de ani de la Marea Unire din 1918 și a Centenarului AGIR.
SINGRO 2018, „Ingineria în slujba dezvoltării României"
Ceremonia de deschidere a SINGRO 2018 s-a desfășurat în Aula Universității Transilvania din Brașov. După caldul cuvânt de deschidere rostit de președintele AGIR, Mihai Mihăiță, în plenul reuniunii au fost prezentate comunicări deosebit de interesante. Lucrările au fost moderate de Mihai Mihăiță, Alexandru Herlea - prof. emerit Université de Technologie de Belfort - Montbéliard, DHC, Franța, Dumitru Prunariu - dr. ing., cosmonaut, general locotenent în rezervă.
Participanții au urmărit cu deosebit interes următoarele comunicări: ▪ Istoria tehnicii - componentă a culturii române (Alexandru Herlea); ▪ Contribuția ingineriei la dezvoltarea economică a Republicii Moldova în anii postbelici (Ion Bostan); ▪ România în cosmonautica mondială (Dumitru Prunariu); ▪ Sergiu Rădăuțan - personalitatea care a unit cercetători de pe cele două maluri ale Prutului (Gheorghe Manolea, Florin Teodor Tănăsescu, Petru Todos, Ion Sobor); ▪ Standardizarea românească în context european și internațional (Mircea Bejan, Ioan Vidican, Tiberiu Romi Lelene, Ioan Aurel Cherecheș, Daniel Gheorghe Lakatos, Mihaela Simion); ▪ Două personalități marcante ale culturii, politicii și științei în perioada anilor 1918 - 2018: Ion C. Inculeț și Ion I. Inculeț (Florin Teodor Tănăsescu); ▪ Repere ale istoriei roboticii în România: 1980 - 2018 (Ionel Starețu); ▪ Energonica - o creație științifică fundamentală românească (Simona-Eugenia Manea, Vali Ifigenia Nicolof, Angela Chelu); ▪ Industria aeronautică din România în perioada 1918 - 2018 (Traian Tomescu, Tudor-Mihai Tomescu).
(Pag.6_SINGRO 2018_2.jpg)
Toți cei prezenți la simpozion au apreciat în mod deosebit participarea la lucrări, cu contribuții științifice importante, a cosmonautului român Dumitru Prunariu, a reprezentativei delegații a Republicii Moldova, precum și a inginerilor români din Germania și Franța.
Teme majore ale trecutului, prezentului și viitorului ingineriei românești
Lucrările Simpozionului s-au desfășurat, în continuare, în cinci secțiuni, la care s-au aprofundat numeroase aspecte esențiale ale preocupărilor actuale și de perspectivă ale unui mare număr de ingineri care își desfășoară activitatea în învățământul tehnic superior, în centrele de cercetare și în unități economico-sociale. Îmbinarea elementelor evocatoare cu cele ale științei și tehnicii contemporane a oferit o largă deschidere spre cerințele viitorului, ale societății bazate pe cunoaștere sub impactul erei digitale.
● Secțiunea 1. Personalități ale ingineriei și Valorificarea și conservarea patrimoniului tehnic
(Moderatori: Octavian Bologa - Universitatea Lucian Blaga din Sibiu, președintele Sucursalei AGIR Sibiu; Viorel Șișman - Universitatea Transilvania din Brașov; Doinița Bălășoiu - Colegiul Ștefan Odobleja, Craiova)
Din perspectiva a două secole de inginerie românească, cele 10 lucrări prezentate în această secțiune s-au referit la personalitățile care au adus contribuții românești de cea mai mare însemnătate la progresul unor ramuri de bază ale economiei, precum și la modalitățile de punere în valoare a unor realizări remarcabile înregistrate în țara noastră în toate ținuturile istorice. În urma discuțiilor și intervențiilor participanților a rezultat că se impun acțiuni hotărâte pentru păstrarea și valorificarea unei strălucite moșteniri tehnico-științifice, inclusiv prin introducerea unor discipline consacrate istoriei și tehnicii românești și universale. S-a relevat cerința urgentă de a se materializa numeroase inițiative, între care, la loc de seamă, se află proiectul privind amenajarea Parcului Național al Științei și Tehnicii din București și din alte localități. Totodată, s-a subliniat necesitatea folosirii noilor tehnologii din sfera informațiilor, incusiv din multimedia, pentru stimularea interesului marelui public față de realizările științei și tehnicii românești. În acest sens, s-au scos în evidență marile posibilități de înscriere a unor instituții muzeale în circuitiul turistic.
● Secțiunea 2. Realizări inginerești recunoscute pe plan intern și internațional
(Moderatori: Gheorghe Manolea - Universitatea din Craiova, președintele Sucursalei AGIR Dolj; Ion Bibicu - ASTR; Laurențiu Alboteanu - Universitatea din Craiova)
Diversitatea aspectelor abordate în cele 12 lucrări prezentate în această secțiune a constituit un puternic argument în sprijinul ideii că oamenii de știință români s-au remarcat, de-a lungul timpului, în toate sferele de activitate în care ingineria a constituit principalul „motor" al progresului, de la transporturile pe căile ferate la spectroscopie, de la industria textilă până la cea a materialelor de construcții, de la studierea fenomenelor meteo până la creațiile inginerești din sfera aeronauticii. Din temele abordate și din dezbateri s-a desprins ideea stimulării unui număr cât mai mare de tineri cercetători care să participe, alături de specialiști consacrați, la investigarea unor domenii de activitate care au și vor avea un rol tot mai mare în promovarea progresului științifico-tehnic. Participarea tinerilor la elaborarea unor asemenea lucrări aduce o notă de prospețime, de noutate, inclusiv în ceea ce participanții au numit consolidarea punții între diversele discipline inginerești. Întrucât formatul SINGRO 2018 a păstrat caracteristicile edițiilor anterioare, s-a propus ca acest format să fie promovat, în continuare, cu îmbunătățirile care au rezultat, inclusiv prin simpozionul desfășurat la Brașov.
● Secțiunea 3. Școli și asociații inginerești
(Moderatori: Mircea Bejan - Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, președintele Filialei AGIR Cluj; Elena Helerea - Universitatea Transilvania din Brașov; Vasile Filip Soporan - Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca)
Cele 8 lucrări prezentate în această secțiune au abordat atât teme specifice diverselor ramuri ale activității inginerești (bunăoară, electrotehnica, transporturile, energetica, construcțiile), precum și aspecte care au privit standardizarea, managementul calității, colaborarea dintre învățământul tehnic superior, cercetarea științifică și economia reală. S-a propus să se valorifice toate aceste trei componente ale activității inginerești, experiența acumulată și consolidarea colaborării dintre AGIR și alte asociații profesionale. Totodată, s-a propus introducerea în învățământul universitar a unei discipline consacrate istoriei științei, tehnicii și tehnologiei. Este de remarcat că abordările teoretice, aspectele care vizează princpii și criterii s-au îmbinat armonios cu prezentarea de soluții concrete de ordin tehnic și managerial, astfel încât există premise dintre cele mai favorabile pentru diseminarea unor realizări a căror eficiență economică și socială a fost dovedită în practică.
● Secțiunea 4. Inventica românească
(Moderatori: Ionel Starețu - Universitatea Transilvania din Brașov, vicepreședinte al Sucursalei AGIR Brașov; Mariana Domnica Stanciu - Universitatea Transilvania din Brașov; Elisabeta Vasilescu - Universitatea Dunărea de Jos din Galați)
Consacrarea unei secțiuni inventicii românești a reliefat, încă odată, modul în care, de-a lungul timpului, cunoștințele științifico-tehnice au reprezentat suportul de neînlocuit al unor invenții care, la rândul lor, au contribuit la îmbogățirea teoriei și, de asemenea, la modernizarea economiei, a întregii societăți românești. Spiritul creativ propriu profesiei inginerești s-a manifestat pe o arie largă, răspunzând unor cerințe reale, specifice diferitelor perioade din istoria țării, cu precădere în ultimii 100 de ani. Cele 10 lucrări în care au fost concretizate numeroase invenții românești de o valoare incontestabilă au constituit argumentele de bază pentru formularea de propuneri îndreptate atât spre stimularea spiritului creativ, cât și pentru extinderea în economia reală, în alte sfere de activitate, a unor metode, instrumente, echipamente care s-au dovedit a fi deosebit de eficiente și care s-au bucurat și se bucură de apreciere în Europa și în întreaga lume. În acest sens, s-a relevat că trebuie încurajată activitatea de inventică în domeniile în care pot fi fructificate, cu mai mare eficiență, avantajele comparative și competitive ale economiei românești.
● Secțiunea 5. Ingineria secolului XXI
(Moderatori: Traian Tomescu - președintele Sucursalei AGIR Brașov; Paul Olaru - Lucerna, Elveția; Elena Sima - Universitatea Lucian Blaga din Sibiu)
Lucrările prezentate în această secțiune au vizat rezultatele unor cercetări importante din domeniile microsistemelor de calcul, ingineriei energiilor regenerabile, noilor tehnologii de valorificare a resurselor naturale sub semnul preocupărilor pentru creșterea eficienței economice, pentru promovarea de soluții ecologice, a metodelor de ameliorare a condițiilor sociale prin abordări multidisciplinare. Și în această secțiune s-au remarcat contribuțiile științifice ale unor tineri ingineri, fapt remarcat de „veterani" ca o garanție că viitorul științei și tehnicii românești se află pe mâini bune. Tot privirea îndreptată spre viitor a orientat lucrările și dezbaterile spre o serie de teme de cea mai mare importanță privind viitorul învățământului superior tehnic românesc. Formarea noilor generații de ingineri se cere pusă sub semnul respectului față de tradiții și, totodată, al exigențelor zilei de mâine, mai cu seamă în privința impactului societății bazate pe cunoaștere și al tehnologiilor erei digitale.
