English
O tematică actuală cu largă deschidere spre viitor: digitalizare, eficiență energetică, practică modernă
Cum este cunoscut, Asociația Generală a Inginerilor din România organizează, o dată la doi ani, Simpozionul Științific al Inginerilor Români de Pretutindeni - SINGRO, cadru profesional de colaborare consacrat identificării unor soluții pentru problemele cu care se confruntă societatea contemporană.
SINGRO 2025 a fost organizat de AGIR în colaborare cu Universitatea „Ștefan cel Mare" din Suceava, în contextul marcării a 40 de ani de învățământ superior energetic și electric în această localitate bucovineană, împreună cu Primăria Municipiului Suceava și cu sprijinul Delgaz Grid, Societății Auditorilor și Managerilor Energetici din România - SAMER, ASSIST Software Suceava.
Obiectivele principale ale Simpozionului SINGRO 2025 au vizat dezbaterea conceptelor de Digitalizare în societatea contemporană, precum și de Eficiență energetică și protecția mediului.
Desfășurarea acestei prestigioase manifestări a prilejuit conturarea multor idei utile, a unor soluții pentru dezvoltarea economico-socială cu deschidere spre viitorul mai apropiat sau mai îndepărtat. O atenție deosebită s-a acordat provocărilor actuale, cu accent prioritar pe soluții sustenabile, relevante.
Dezbaterile pe temele Digitalizarea în societatea contemporană. Educație. Formare. Aplicații și, respectiv, Eficiența energetică și protecția mediului au confirmat că ingineria este o componentă activă, de primă importanță, a societății moderne.
Sub semnul imperativelor lumii contemporane
Deschiderea festivă a Simpozionului a prilejuit transmiterea unor mesaje de salut adresate participanților de prof. univ. dr. ing. Radu-Dumitru PENTIUC, președintele Sucursalei AGIR Suceava, și de prof. univ. dr. Mihai DIMIAN, rectorul Universității „Ștefan cel Mare", ec. Vasile RÂMBU, primarul Municipiului Suceava, care au subliniat importanța evenimentului.
În continuare, prof. dr. ing. Dan-Laurențiu MILICI, decanul Facultății de Inginerie Electrică și Știința Calculatoarelor, a vorbit despre învățământul energetic la Universitatea suceveană, pe baza unor semnificative date istorice, fapt care a permis și evidențierea perspectivelor din acest domeniu de vârf al științei și tehnicii contemporane.
A urmat Sesiunea plenară a Simpozionului, care a inclus opt comunicări referitoare la unele caracteristici fundamentale ale actualei etape a revoluției științifico-tehnice. Astfel, s-au relevat, cu precădere, atât preocupări esențiale de actualitate, cât și modul în care se interferează și se completează reciproc diverse aspecte ale evoluției științei și tehnicii, sub impactul schimbărilor care au loc la scară națională și universală, pe plan economic, social, ecologic, geopolitic. Autorii au oferit un tablou dinamic al lumii de astăzi, tablou care integrează organic procesele de formare profesională și de creație științifică, sub semnul valorilor umaniste dintotdeauna. Menționăm autorii și comunicările pe care le-au prezentat:
Președintele AGIR, președinte de onoare al ASTR, Mihai MIHĂIȚĂ, a susținut comunicarea „Digitalizarea în societatea contemporană".
Directorul general al Direcției Energie din Ministerul Energiei, Sorin Dumitru ELISEI, s-a referit pe larg la preocupările actuale și de perspectivă pe ansamblul economiei românești, în contextul european și global.
La rândul său, dr. ec. Cezar IOJA, administrator al Județului Suceava, a prezentat o serie de proiecte pentru digitalizare și eficiență energetică în județul gazdă.
Lucrările au continuat cu alte interesante comunicări: ing. Valeriu IFTIME, președintele Consiliului Județean Botoșani, a abordat aspecte ale digitalizării și eficienței energetice în județul Botoșani; ing. Cristian SECOȘAN, director general Delgaz Grid, a tratat tema digitalizării rețelelor și serviciilor prestate clienților societății; prof. dr. ing. DHC Eugen Neculai SEGHEDIN, prorector al Universității Tehnice „Gheorghe Asachi" din Iași, membru al Consiliului Director al AGIR, s-a referit, de asemenea, la procesul digitalizării energiei și la energia digitalizării; prof. dr. ing. Rodion CIUPERCĂ, directorul Centrului Universitar de Formare Continuă, Universitatea Tehnică a Moldovei, a tratat tema formării competențelor profesionale în inginerie, electronică, automatică și robotică, potrivit cerințelor industriei 4.0; prof. dr. ing. Andrei CHICIUC, Universitatea Tehnică a Moldovei, președinte al SAMER MD, și-a axat expunerea pe eficiența energetică în Republica Moldova; programe, oportunități și impact.
*
Ilustrăm aceste aspecte cu fragmente din comunicarea președintelui AGIR, președinte de onoare al ASTR:
„În economie, digitalizarea reduce nevoia de muncă manuală, creează cerere pentru competențe digitale. Munca la distanță devine astfel o normalitate în multe domenii, apar noi modele de afaceri. Automatizarea și inteligența artificială asigură optimizarea proceselor de producție, logistică și vânzări, facilitează extinderea afacerilor pe platforme digitale. În educație, platformele online și cursurile digitale extind accesul la învățământ. Elevii și studenții folosesc resurse interactive, inteligență artificială, realitatea virtuală. O problemă este, însă, decalajul digital (acces inegal la tehnologie între regiuni/țări/clase sociale). Evaluările automatizate și inteligența artificială permit personalizarea procesului educațional. (...)
Inteligența artificială ajută în diagnosticare și cercetare medicală, folosește algoritmi care ajută la depistarea timpurie a bolilor, precum cancerul și diabetul.
În relații interumane, în cultură, rețelele sociale au transformat comunicarea și identitatea socială; în acest mod, cultura devine mai accesibilă prin cărți, muzică, filme online etc.
În administrația publică, facilitățile sunt oferite (de exemplu) prin e-guvernare - servicii disponibile online (plata taxelor, eliberarea actelor, programări). Sunt stimulate transparența și participarea civică prin aplicații pentru buget participativ, raportare probleme civice (ex.: «Primăria mea»).
În mass-media și divertisment, platformele de streaming au schimbat complet modul de consum al conținutului. Prin jurnalism digital, informația este livrată în timp real și personalizată pe baza intereselor diverse. Realitatea augmentată și virtuală este folosită în jocuri, tururi virtuale, simulări.
În transport și mobilitate urbană, aplicații de navigație gen Waze, Google Maps, Uber optimizează deplasările.
Se realizează un transport inteligent cu semafoare inteligente, mașini autonome, car-sharing, iar prin tichete de transport digitale se efectuează plăți contactless, aplicații integrate.
În domeniul culturii și patrimoniului se realizează digitalizarea arhivelor, se obține acces la cărți vechi, documente, picturi, prin biblioteci digitale. Tururile virtuale în muzee sunt disponibile din orice colț al lumii. Restaurarea clădirilor este asistată digital.(...)
În publicația bilunară „Univers ingineresc" apar frecvent articole legate de digitalizare și tehnologiile emergente, se prezintă lucrări științifice și tehnice relevante în domeniul digitalizării.
Progresul inteligenței artificiale (IA) și al biotehnologiei va transforma lumea, însă nu are un rezultat determinist, obligatoriu. Toate scenariile ar trebui înțelese mai curând ca posibilități decât ca profeții. Cu toate acestea, lărgirea orizontului ar putea avea efecte nedorite făcându-ne mai confuzi și mai inactivi decât înainte. Cu atâtea scenarii și posibilități, la ce ar trebui să fim atenți?
Lumea se schimbă mai repede comparativ cu perioadele anterioare. Suntem asaltați de cantități nemăsurate de date, idei, promisiuni și amenințări. În multe situații, oamenii renunță la autoritate în favoarea pieței libere, a înțelepciunii și a algoritmilor externi, parțial și din cauza faptului că nu pot gestiona potopul informațional.
Se mai cere remarcat că, în secolul al XXI-lea, cenzura funcționează prin bombardarea oamenilor cu informații irelevante. Efectiv nu știm la ce să mai fim atenți, iar adesea ne pierdem timpul investigând și dezbătând chestiuni minore. Pe vremuri, să ai putere însemna să ai acces la date. Astăzi, să ai putere înseamnă să știi ce să ignori. Așadar, ce se întâmplă în lumea noastră haotică, pe ce anume să ne concentrăm?
Dacă gândim pe termen scurt, ar fi bine să ne concentrăm asupra problemelor imediate cum sunt: tulburările din Orientul Mijlociu, războiul din Ucraina, criza emigranților și altele asemănătoare.
- Credit foto: www.freepik.com
Gândind în termeni de decenii, inteligența globală, inegalitatea crescândă și bulversarea de pe piața muncii se află pe primul plan.
Problema nu este dacă IA (cum ar fi chat boții și roboții) va dezvolta conștiință sau nu, ci faptul că până și apariția fenomenului va diviza mai puternic societatea deja fărâmițată cultural.
Există deja indicii ale schismei iminente. O nouă arie de cercetare explorează dacă acea capacitate de a simți durerea ar putea servi drept punct de referință pentru detectarea conștiinței de sine în IA. Apar noi modalități de testare a conștiinței în IA, iar un studiu recent efectuat pe un eșantion de modele lingvistice mari (LLM), a demonstrat o preferință pentru evitarea durerii.
Deoarece tehnologia se schimbă mai rapid decât progresul social și juridic, acum este momentul să anticipăm și să navigăm prin această schismă ideologică care se apropie. Trebuie să dezvoltăm un cadru pentru viitor bazat pe o gândire profundă, care să ghideze societatea spre un viitor sigur."
Fundamente științifice și practice pentru soluții eficiente
Temele principale ale Simpozionului au fost detaliate și aprofundate în trei secțiuni. În acest cadru s-au prezentat zeci de comunicări care au avut ca suport cercetări proprii, experiențe diverse interconectate la realitățile în schimbare.
Lucrările la Secțiunea A au fost moderate de Sorin Dumitru ELISEI, Cristian SECOȘAN și Stelian BULIGA (director Strategie la Delgaz Grid).
Comunicările au tratat elemente conceptuale și au insistat asupra unor soluții care au vizat, între altele, stadiul actual și perspectivele energeticii românești. Odată cu prezentarea unor rezultate ale cercetării științifice în entitățile din domeniu s-au propus soluții referitoare la siguranța în exploatare a capacităților existente, reducerea costurilor, orientarea investițiilor spre obiective prioritare, în consonanță cu tendințele care se afirmă pe plan european și global. De asemenea, au fost vizate raporturile dintre unitățile din energetică, dintre om și inteligența artificială, precum și relațiile cu toate categoriile de clienți.
La Secțiunea B au moderat lucrările Eugen Neculai SEGHEDIN, Ilie NUCĂ, directorul Școlii Doctorale de la Universitatea Tehnică a Moldovei, Elena HELEREA, de la Universitatea „Transilvania" din Brașov.
Comunicările au fost consacrate istoriei și situației actuale din energetică, modalităților de creștere mai puternică a eficienței acestui domeniu esențial al economiei naționale, tehnologiilor de stocare, obiectiv major, legat strâns și de tranziția verde, corelațiilor dintre resursele, producția, transportul și distribuția energiei în condițiile specifice țării noastre, promovării echipamentelor exclusiv performante, perfecționării sistemelor manageriale în energetică, rolului acestei ramuri în utilizarea unor diverse surse, inclusiv neconvenționale, eficienței energetice a clădirilor.
Cum se vede, și această tematică a fost consacrată, cu precădere, legăturii dintre cercetare și structurile economico-sociale de bază, cu obiectivele pe termen mediu și lung, într-o viziune strategică integrată. Experiența practică a stat și stă la baza soluțiilor propuse în toate comunicările.
Secțiunea C i-a avut ca moderatori pe Mihai MIHĂIȚĂ, Andrei CHICIUC, prof. univ. dr. ing. DHC Gheorghe MANOLEA, președintele Sucursalei AGIR Dolj, vicepreședinte al AGIR.
Toți susținătorii comunicărilor au adus argumente științifice în sprijinul ideilor emise ca premisă a propunerii de soluții. Astfel, s-au evidențiat preocupări deosebite pentru îmbunătățirea componentelor sistemului energetic național, dezvoltarea urbanismului potrivit criteriilor conceptului de Smart City, motivarea deciziilor adoptate în vederea prevenirii și depășirii dificultăților provocate de situații excepționale, extinderea digitalizării în cele mai diverse domenii ale vieții economico-sociale, contribuția inteligenței artificiale la rezolvarea optimă a cerințelor din prezent și viitor ale ramurilor și economiei naționale în ansamblu.
Este de remarcat că soluțiile propuse în cele trei Secțiuni reflectă o orientare clară spre abordări multi, intra și pluridisciplinare, orientări care au ca finalitate crearea de condiții pentru dezvoltarea României în direcțiile care s-au dovedit a fi cele mai eficiente de progres la scară planetară. Este un motiv esențial care pledează în susținerea de către autoritățile decidente locale și centrale a soluțiilor propuse cu înalt profesionalism de participanții la Simpozion, angajați - fiecare și toți laolaltă - în efortul general de conturare a unor strategii viabile pentru viitorul mai apropiat sau mai îndepărtat. Acesta a fost unul dintre principalele mesaje transmise cu prilejul importantului eveniment.
Temeliile trainice ale prezentului și viitorului
Participanților la Simpozion le-a fost pus la dispoziție un Supliment explicativ pe baza unui text preluat din lucrarea Patrimoniul istoric al Bucovinei (autori: Lavinia AVASILOAIE, Bogdan COCIERU, Vasile M. DEMCIUC, Alina NACU, Florin PINTESCU, Ștefan PURICI). Cităm:
„Fostă capitală medievală a Moldovei, Suceava este în același timp inima părții de sud a Bucovinei și locul din care pornesc principalele drumuri spre mănăstirile pictate din județ. Orașul Suceava a fost menționat documentar la 10 februarie 1388, într-un act emis de Petru I Mușatinul. Orașul a devenit capitală a Moldovei în acest timp, dar și-a câștigat faima în perioada domniei lui Ștefan cel Mare (1457 - 1504). Deși, din 1564, Alexandru Lăpușneanu a mutat capitala Moldovei la Iași, unii domnitori din secolele XVI și XVII au preferat reședința Suceava, ceea ce a permis să continue dezvoltarea acestui centru politic, comercial, cultural. Spre sfârșitul secolului al XVII-lea orașul a intrat în declin. În perioada interbelică, Suceava, reședința județului cu același nume, se dezvoltă lent din punct de vedere economic. Numărul locuitorilor rămâne aproape constant până în 1944. Industria orașului a fost reprezentată doar de două mori, o fabrică de mezeluri, o mică fabrică de zahăr, una de culori de pământ, o presă de ulei, două tăbăcării și mai multe ateliere meșteșugărești. În Suceava funcționau mai multe școli și licee, un Muzeu al orașului înființat încă din anul 1900, câteva Case Naționale (română, germană, polonă), diverse asociații culturale și profesionale.
După Al Doilea Război Mondial, Suceava a cunoscut o perioadă de puternică dezvoltare economică și urbană, devenind municipiu reședință de județ în 1968. Astăzi este un oraș universitar și cu un potențial economic ridicat.
Cel mai importat obiectiv al Sucevei este Cetatea de Scaun, din fosta reședință a Moldovei medievale, devenită simbolul orașului."
Sunt date care au relevat trăinicia tradițiilor, pe fundația cărora prezentul și viitorul localității, asemenea întregii țări, oferă cel mai larg spațiu de manifestare a creativității inginerești, așa cum a demonstrat deosebit de convingător și ediția SINGRO - 2025.
- Cetatea de Scaun a Sucevei. Credit foto: ro.wikipedia.org @ Pudelek
Universitatea suceveană, gazdă primitoare, relevantă pentru învățământul superior din România
Simpozionul a permis participanților din alte localități ale țării și de peste hotare să cunoască, la fața locului, unele aspecte definitorii ale activităților didactice și științifice desfășurate la Universitatea „Ștefan cel Mare". În cele ce urmează, vom reda, în sinteză, ceea ce au prezentat gazdele, inclusiv în generoasele săli în care s-au desfășurat lucrările pe secțiuni.
Înainte de toate, sunt de reținut cronologic etapele dezvoltării învățământului superior în Suceava, pe temeliile unor tradiții de cel puțin trei secole.
Astfel, în 1963, s-a înființat, în vechea Cetate de Scaun, Institutul Pedagogic. Treptat, la cele două facultăți cu care s-a pornit la drum, cele de Filologie și Matematică, li s-au adăugat cele de Istorie-Geografie, Educație Fizică, Inginerie Mecanică, Inginerie Electrică, Industrie Alimentară.
În 1976, ca urmare a faptului că, între timp, se transferaseră la Suceava mai multe specializări din structura Institutului Politehnic ieșean „Gheorghe Asachi", a devenit oficial „Institut de Învățământ Superior". Într-un interval de peste un deceniu s-au construit principalele clădiri ale institutului propriu-zis și campusul universitar, ceea ce a permis atât perfecționarea modalităților de predare, cât și asigurarea unor condiții de studiu și de viață adecvate acelor vremuri. Numărul de studenți a crescut continuu, ajungând, la mijlocul anilor 1980 din secolul trecut, la aproape 2000, în rândurile acestora înscriindu-se și tineri din RFG, Israel, Ecuador, Iran, Guyana.
- Universitatea „Ștefan cel Mare" din Suceava. Credit foto: ro.wikipedia.org
În 1984, s-a înființat Institutul de subingineri, ca o „comandă socială" directă a economiei în plină dezvoltare din această zonă a țării. În aceeași perioadă, Institutul a fost sediul unor întâlniri științifice naționale și internaționale de prestigiu, între care Conferința Națională de Arheologie, Colocviul Societății „Mihai Eminescu" din Freiburg (RFG), sesiunile comisiilor mixte de istorie româno-polonă și româno-ungară, al șaselea Simpozion Național de Geomorfologie. De asemenea, au avut loc evenimente precum „Decada culturii societății sucevene", „Mărturii arheologice privind continuitatea și unitatea de cultură și civilizație românească în Carpații Orientali", „Potențialul turistic al Bucovinei", Simpozioanele „Eugen Lovinescu" și „Ștefan cel Mare în literatura română". Din păcate, în aceeași perioadă, numeroase măsuri discreționare au dus la desființarea facultăților cu profil umanist, ceea ce s-a reflectat profund negativ în întreaga viață cultural-științifică din județul Suceava și din zonele învecinate.
Situația s-a schimbat radical odată cu primul an postdecembrist. Încă de la 7 martie 1990, potrivit unei hotărâri guvernamentale, s-a înființat Universitatea „Ștefan cel Mare" din Suceava (USV).
În prezent, în Universitate funcționează următoarele facultăți: Drept și Științe Administrative, Economie, Administrație și Afaceri, Educație Fizică și Sport, Inginerie Alimentară, Inginerie Electrică și Știința Calculatoarelor, Inginerie Mecanică, Autovehicule și Robotică, Istorie, Geografie și Științe Sociale, Litere și Științe ale Comunicării, Medicină și Științe Biologice, Silvicultură, Științe ale Educației.
Cele 11 facultăți desfășoară programe de licență cu o durată de trei sau patru ani (circa 55 de domenii), studii de masterat cu o durată de doi ani (circa 40 de domenii), precum și studii doctorale (14 domenii).
Instituția academică suceveană este ierarhizată drept una dintre cele 1500 de universități de excelență pe plan mondial și dintre cele mai performante 13 din România, conform prestigiosului clasament elaborat de QS World University Rankings. În anul de învățământ 2023 - 2024, USV s-a clasat în primele zece universități publice românești situându-se, totodată, pe cel dintâi loc la numărul de brevete și invenții în ultimul deceniu. USV s-a remarcat și prin caracterul mixt tehnico-ingineresc și umanist al programelor de studii. Universitatea este afiliată la organisme și organizații internaționale. A încheiat peste 150 de acorduri de colaborare cu instituții de învățământ superior din 22 de țări. Totodată, a găzduit manifestări științifice de amploare, cum au fost edițiile „Conferinței de Lubrificație EHD" și „Tehnologii și produse noi în construcția de mașini".
Se poate conchide că, de-a lungul deceniilor care au trecut de la înființare, institutul sucevean a desfășurat o fructuoasă activitate didactică și științifică, de proiectare și de producție. Rezultatele multor cercetări au fost publicate în paginile revistei studențești „Studium", în volumele periodice de lucrări științifice ale cadrelor didactice, precum și în buletinele științifice tipărite pe specialități. În colaborare cu întreprinderi din Suceava, au fost concepute și aplicate 12 invenții de mare utilitate.