English
Prezentăm partea a doua a unei analize-sinteză consacrate în special perspectivelor economiei românești în acest an, datele supuse atenției cititorilor conturând aria prognozată a ansamblului activităților la nivel național și, prin urmare, interesează în mod deosebit comunitatea inginerească din țara noastră angajată înseosebi în procesul de dezvoltare economico-socială a României. Vom pune accentul, ca și în numărul precedent, pe acele prevederi incluse în documentul oficial oferit de Raportul Ministerului Finanțelor Publice care vizează evoluțiile din anul trecut și proiecțiile pentru perioada 2019 - 2022. Documentul integral se poate accesa pe site-ul MFP.
Fundamente ale creșterii economice sustenabile
Pentru anul în curs, este anticipat un spor de produs intern brut (PIB) de 5,5%, comparativ cu 4,1% în 2018. Întrucât dinamica estimată a cererii interne este de 6,1% față de 6% în anul precedent, rezultă cu claritate că, și în 2019, cererea internă va reprezenta motorul creșterii economice, iar pe latura ofertei se estimează o îmbunătățire a activității economice, în special în sectorul serviciilor și în ramurile industriale cu potențial ridicat de export. În același timp, se prevede că rirmul anual de creștere a formării brute de capital fix, respectiv procesul investițional, va fi de 6,9%. Se remarcă anumite schimbări esențiale în privința contribuției ramurilor la creșterea reală a PIB. Astfel, industria va avea o contribuție de 1,3% (față de totalul sporului pe ansamblul PIB de 5,5%), față de 1,1% în 2018. În ceea ce privește construcțiile, care au avut o contribuție de 0%, se anticipează o contribuție la creșterea PIB de 0,4%. De asemenea, un spor important se estimează a se înregistra în sectorul serviciilor, de la 2,3% în 2018, la 3,3% în acest an. Pe baza acestor prognoze, se consideră că se va înregistra o majorare de 6,5% la cheltuielile cu consumul final al populației. Totodată, este vizată atingerea, până în 2020, a unei rate de ocupare de 70% pentru populația în vârstă de 20 - 64 ani, în concordanță cu prioritățile Strategiei Europa 2020. Se urmărește îmbunătățirea situației de pe piața muncii prin majorarea populației ocupate cu 1,4%, concomitent cu reducerea ratei șomajului la 4,1%.
Aceste obiective au șanse de a fi atinse prin asigurarea unei finanțări adecvate privind un mare număr de programe, dintre care menționăm următoarele:
♦ Programul „Investește în tine" are ca obiect facilitarea accesului la finanțare pentru tinerii cu vârsta cuprinsă între 16 ani și 26 de ani și care sunt cuprinși în sistemul de învățământ sau care efectuează cursuri de specializare, autorizate de Ministerul Educației Naționale, și după caz, de Ministerul Muncii și Justiției Sociale. De asemenea, programul poate fi accesat și de persoane cu vârsta cuprinsă între 26 și 55 de ani, dacă sunt cuprinse în sistemul de învățământ sau efectuează cursuri de reconversie și/sau specializare profesională. Facilitarea accesului la finanțare constă în garantarea unui credit în valoare de maximum 40 000 lei, în proporție de 80% de către stat prin Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și prin Fondul Român de Contragarantare, exceptând dobânzile, comisioanele și spezele bancare, precum și în suportarea dobânzilor și a cheltuielilor adiacente creditului. Împrumutul acordat poate fi suplimentat cu până la 20 000 lei în cazul în care beneficiarul este angajat sau se angajează pe perioada derulării creditului. Respectivul împrumut se acordă pentru o perioadă maximă de 10 ani, inclusiv perioada de grație;
♦ Programul Start-up Nation are ca obiectiv creșterea numărului întreprinderilor și locurilor de muncă, în special prin inserția persoanelor defavorizate, șomerilor și absolvenților, creșterea investițiilor în tehnologii noi inovative. Prin acest program se acordă un ajutor de minimis unui număr maxim anual de 10 000 de beneficiari întreprinderi mici și mijlocii în sumă de cel mult 200 000 lei/beneficiar, reprezentând 100% din valoarea cheltuielilor eligibile;
♦ Programul „Ajutoare de stat pentru finanțarea proiectelor de investiții" include scheme de ajutor de stat care se aplică atât întreprinderilor mari, cât și IMM-urilor, având ca obiectiv dezvoltarea regională prin stimularea realizării de investiții, creării de locuri de muncă, precum și modernizarea sau dezvoltarea IMM-urilor, care cuprinde șase scheme de ajutor de stat, din care: ▪ patru scheme de ajutor de stat care sunt închise pentru emiterea de acorduri pentru finanțare, dar pentru care se continuă procedurile de plată a ajutorului de stat și de monitorizare a realizării investițiilor și a creării locurilor de muncă (HG nr. 1165/2007, HG nr. 1680/2008, HG nr. 753/2008, HG nr. 797/2012); ▪ două scheme de ajutor de stat deschise pentru emiterea de acorduri pentru finanțare, instituite prin HG nr. 332/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea investițiilor care promovează dezvoltarea regională prin crearea de locuri de muncă, cu modificările și completările ulterioare și HG nr. 807/2014 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat având ca obiectiv stimularea investițiilor cu impact major în economie, cu modificările și completările ulterioare;
♦ Programul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii - IMM Invest România. Se are în vedere acordarea de garanții de stat, prin intermediul FNGCIMM, pentru creditele bancare pentru capital de lucru și credite de investiții contractate. Se are în vedere garantarea a 50% din valoarea finanțării, cu excepția proiectelor de centre de agreement pentru care procentajul de garantare este de 80%. Valoarea maximă cumulată a finanțărilor garantate de stat care pot fi acordate unui beneficiar este de 10 000 000 lei, iar valoarea maximă a fiecărei finanțări acordate unui beneficiar nu poate depăși 5 000 000 lei pentru creditele/liniile de credit pentru finanțarea capitalului de lucru, respectiv 10 000 000 lei pentru creditele de investiții. Durata maximă a finanțării este de 120 luni, în cazul creditelor pentru investiții, și de cel mult 24 luni în cazul creditelor/liniilor de credit pentru finanțarea capitalului de lucru. Liniile de credit pot fi prelungite cu maximum 24 luni.
Stimulente și sprijin
Prin intermediul măsurilor de sprijin de natura ajutorului de stat, cu respectarea reglementărilor comunitare în domeniu, se urmăresc, cu predilecție, următoarele direcții de acțiune:
▪ selectarea investițiilor cu real impact asupra dezvoltării regionale prin crearea de locuri de muncă și, implicit, creșterea contribuțiilor întreprinderilor finanțate prin plata de taxe și impozite la bugetul general consolidat al statului, precum și la bugetele locale;
▪ alocarea eficientă și transparentă a resurselor bugetare prin politica ajutorului de stat, conform prevederilor comunitare și naționale în domeniu;
▪ îmbunătățirea planificării activității de analiză și control în vederea eficientizării emiterii acordurilor de finanțare și efectuării plăților, îmbunătățirea comunicării cu mediul de afaceri;
▪ sprijinirea tuturor întreprinderilor care realizează investiții și creează locuri de muncă, participând, astfel, activ la reducerea decalajelor economice dintre regiuni și la scăderea șomajului;
▪ majorarea cifrei de afaceri prin dezvoltarea și modernizarea întreprinderilor mari și IMM-urilor, respectiv consolidarea pozițiilor de piață ale furnizorilor de active, materii prime, materiale.
În vederea realizării acestor obiective strategice, se va acționa în direcția promovării unor investiții publice, în special în infrastructură, orientate spre diminuarea decalajelor față de țările dezvoltate din Uniunea Europeană.
În domeniul transporturilor, prioritățile strategice la capitolul infrastructură și servicii, pentru perioada 2019 - 2022, vizează: coeziunea teritorială, asigurându-se interconectarea teritoriului național la rutele internaționale, precum și interconectivitatea regională, asigurându-se infrastructura de bază necesarului economiilor moderne de transport; eficiența, prin eliminarea blocajelor și întârzierilor cu impact asupra mediului economic și social; durabilitatea, prin promovarea și introducerea mijloacelor inteligente de transport, puțin poluante, contribuind, astfel, la îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020. Master Planul General de Transport (MPGT) elaborat pentru perioada până în 2020 și 2030 furnizează elementele necesare pentru prioritizarea investițiilor în domeniul transportului, pentru toate modurile de transport (rutier, feroviar, naval, aerian), pe baza unei analize multicriteriale.
♦ Inființarea Fondului de Dezvoltare și Investiții gestionat de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, pentru finanțarea proiectelor de investiții ale unităților/subdiviziunilor administrativ-teritoriale în domenii prioritare, cum sunt: sănătate, educație, apă-canalizare, rețea de energie electrică, rețea de gaze, transport, drumuri, salubrizare, cultură, culte, sport și locuințe. De asemenea, Fondul se utilizează și pentru finanțarea proiectelor de investiții ale universităților. Finanțarea acestor proiecte se asigură sub formă de granturi, acordate din Fond. Sursa de finanțare a Fondului o reprezintă împrumuturile în lei, acordate din disponibilitățile contului curent general al trezoreriei statului în limita sumei de 10 000 milioane euro echivalent lei calculat la cursul de schimb al BNR la data intrării în vigoare a actului normativ, pe un interval de 20 de ani. Investițiile eligibile a fi finanțate din Fond sunt cele noi, precum și extinderea/finalizarea celor existente, constând în construcții, modernizări și dotări. Unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale și universitățile beneficiare de granturi din Fond au obligația de a restitui anual, pe o perioadă fixă de 20 de ani, o sumă reprezentând contribuția proprie la proiect.
♦ Pentru Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL) a fost instituită etapa a II-a, urmărindu-se, mai întâi, repartizarea echilibrată a fondurilor de la bugetul de stat pe județe, pe bază de indicatori, iar apoi, alocarea acestora în interiorul județelor, în mai mulți pași, luându-se în considerare principii directoare pentru selecția proiectelor. Corelarea surselor de finanțare, evitarea dublei finanțări și armonizarea criteriilor tehnice de selecție pentru proiectele de investiții rămân în atenția MDRAP și în perioada următoare.
Creșterea gradului de absorbție a fondurilor structurale și de coeziune
În document, se menționează că fondurile europene reprezintă un element central al sustenabilității bugetare prin prisma strategiei investiționale și a caracterului nerambursabil al acestora. Crearea cadrului legislativ și instituțional în domeniul fondurilor structurale și de coeziune (ESI) va permite creșterea absorbției pe orizontul de referință, cu rol de stimulare a activității economice.
Valoarea aplicațiilor de plată care a fost declarată Comisiei Europene este de 16,73 miliarde euro, ceea ce reprezintă o rată de absorbție curentă de aproximativ 95,23% din alocarea UE pentru perioada 2007 - 2013.
Suma totală primită de România de la Comisia Europeană pentru perioada 2007 - 2013 este de 16,99 miliarde euro, ceea ce reprezintă circa 96,69% din alocarea UE pentru perioada 2007 - 2013, rata rambursărilor fiind de 84,7% din totalul alocat pentru perioada 2007 - 2013.
În exercițiul financiar 2014 - 2020, alocarea totală a României este de peste 43 miliarde euro, din care 22,9 miliarde euro prin Politica de Coeziune și aproximativ 20 miliarde euro prin Politica Agricolă Comună și Politica Maritimă Integrată.
Autoritățile își propun accelerarea ritmului de cheltuire a fondurilor europene pentru a se ajunge la o rată de 72,5% până la 31 decembrie 2020 și 100% până la 31 decembrie 2023. În acest scop, se va promova o politică activă de alocare a unor sume importante pentru susținerea investițiilor publice prin prioritizarea celor care sunt destinate infrastructurii și serviciilor, cu efect multiplicator și aport direct la formarea brută de capital fix. Astfel, sunt prevăzute cheltuieli de investiții în bugetul general consolidat pentru 2019 în valoare de peste 47 miliarde lei (pentru 2018 se prelimină cheltuirea a 34 miliarde lei), pentru a se ajunge, în 2022, la 48,7 miliarde lei. Ponderea investițiilor în cheltuielile totale va fi, în 2019, de 12,83% (în 2018 a fost de 10,61%), iar ponderea în PIB va fi, în acest an, de 4,62% față de 3,6% în 2018. Cheltuielile de investiții cuprind alocările aferente programelor cu finanțare din fondurile externe nerambursabile post-aderare, alocările de capital și cele aferente programelor cu finanțare rambursabilă.
În perioada 2017 - 2022 cheltuielile de investiții s-au situat în permanență peste nivelul deficitului bugetar, deși se constată o adâncire a deficitului în anul 2018. Se propune intrarea pe traiectoria de ajustare începând cu anul în curs.
O altă prioritate o reprezintă îmbunătățirea procesului de evaluare, selecție, prioritizare și implementare a investițiilor publice, pentru a spori absorbția fondurilor europene, în vederea descongestionării spațiului fiscal și a susținerii creșterii economice.
Sectorul companiilor de stat, în curs de relansare și consolidare
Documentul pe care-l prezentăm conține date relevante referitoare la situația actuală și perspectivele sectorului companiilor de stat, domeniu asupra căruia s-a concentrat și se concentrează atenția multor analiști, făcând obiectul unor controverse la care s-a referit deseori și publicația noastră. În consecință, menționăm toate aceste date pentru a avea o bază obiectivă în vederea unor abordări aplicate, la obiect.
Numărul înreprinderilor publice nefinanciare (operatori economici) care au depus, până la începutul anului 2019, situații financiare, este de 1565.
Întreprindele publice au fost grupate astfel:
▪ 334 întreprinderi publice de subordonare centrală. Dintre acestea, 220 au fost active, iar 114 s-au aflat în diverse stadii de insolvență, faliment, reorganizare judiciară, dizolvare;
▪ 1231 întreprinderi publice de subordonare locală. Dintre acestea, 1096 au fost active, iar 135 s-au aflat în diverse stadii de insolvență, faliment, reorganizare judiciară, dizolvare.
Principalii indicatori economico-financiari raportați de întreprinderile publice nefinanciare se prezintă astfel:
1. Capitalul propriu al întreprinderilor publice nefinanciare a fost în sumă totală de 60,96 miliarde lei și reprezintă 7,10 % din Produsul Intern Brut (PIB), din care capitalul propriu al întreprinderilor de subordonare centrală a fost în sumă de 60,93 miliarde lei și reprezintă 7,10% din PIB, iar capitalul propriu al întreprinderilor publice de subordonare locală a fost în sumă de 0,03 miliarde lei;
2. Activele totale ale întreprinderilor publice nefinanciare s-au situat la 180,80 miliarde lei, din care activele totale ale întreprinderilor publice de subordonare centrală au fost în sumă de 148,83 miliarde lei, iar activele totale ale întreprinderilor publice de subordonare locală în sumă de 31,97 miliarde lei;
3. Datoriile totale (sume ce trebuie plătite într-o perioadă de până la 1 an și peste 1 an) ale întreprinderilor publice nefinanciare au fost în sumă totală de 55,13 miliarde lei, din care datoriile totale ale întreprinderilor publice de subordonare centrală au fost în sumă de 39,43 miliarde lei, iar datoriile totale ale întreprinderilor publice de subordonare locală au fost în sumă de 15,70 miliarde lei.
▪ Din totalul datoriilor, plățile restante ale întreprinderilor publice nefinanciare au fost în sumă totală de 23,87 miliarde lei și reprezintă 2,78% din PIB. Dintre acestea, plățile restante ale întreprinderilor publice de subordonare centrală au fost în sumă de 15,85 miliarde lei și reprezintă 1,84% din PIB, iar plățile restante ale întreprinderilor de subordonare locală au fost în sumă de 8,02 miliarde lei și reprezintă 0,93% din PIB.
▪ Din totalul plăților restante ale întreprinderilor de subordonare centrală, suma de 3,89 miliarde lei a fost înregistrată de 220 întreprinderi publice active și suma de 11,96 miliarde lei a fost înregistrată de 114 întreprinderi publice aflate în diverse stadii de insolvență, faliment, reorganizare judiciară, dizolvare.
▪ Din totalul plăților restante ale întreprinderilor de subordonare locală, suma de 1,13 miliarde lei a fost înregistrată de 1096 întreprinderi publice active, suma de 6,89 miliarde lei a fost înregistrată de 135 întreprinderi publice aflate în diverse stadii de insolvență, faliment, reorganizare judiciară, dizolvare.
4. Gradul de îndatorare calculat conform formulei (Total Datorii/Total Active) al întreprinderilor publice nefinanciare a fost de 30,49%, din care întreprinderile publice de subordonare centrală înregistrează un grad de îndatorare de 26,50%, iar întreprinderile publice de subordonare locală înregistrează un grad de îndatorare de 49,10%.
5. Referitor la pierderea brută / profitul brut înregistrat de întreprinderile publice nefinanciare în anul 2017, din analiza datelor se desprind următoarele:
a) Din cele 334 întreprinderi publice de subordonare centrală, 209 au înregistrat profit brut în sumă totală de 9,47 miliarde lei, reprezentând 1,10% din PIB, iar 125 au consemnat pierdere brută în sumă totală de 1,50 miliarde lei reprezentând 0,17% din PIB;
b) Din cele 1231 de întreprinderi publice de subordonare locală, 700 au înregistrat profit brut în sumă totală de 0,58 miliarde lei, reprezentând 0,07% din PIB, iar 531 au consemnat pierdere brută în sumă totală de 0,45 miliarde lei reprezentând 0,05% din PIB.
6. Valoarea participațiilor statului la întreprinderile publice nefinanciare de subordonare centrală care au depus situațiile financiare pentru anul 2017 a fost în sumă totală de 27,94 miliarde lei, din care participațiile directe au fost în sumă de 26,41 miliarde lei și participațiile indirecte au totalizat 1,53 miliarde lei.
La nivel central au fost monitorizate 405 întreprinderi publice nefinanciare de subordonare centrală care au înregistrat, la finele anului 2017, plăți restante în sumă totală de 15,24 miliarde lei și rezultat brut în sumă totală de 7,80 miliarde lei.
Din cele 405 întreprinderi publice de subordonare centrală, plățile restante în sumă de 3,97 miliarde lei au fost înregistrate de 220 întreprinderi publice active, și cele în sumă de 11,27 miliarde lei au fost înregistrate de 185 întreprinderi publice aflate în diverse stadii de insolvență, faliment, reorganizare judiciară, dizolvare.
De asemenea au fost monitorizate și 1441 întreprinderi publice nefinanciare de subordonare locală care au înregistrat la finele anului 2017 plăți restante în sumă totală de 8,47 miliarde lei și rezultat brut în sumă totală de 0,32 miliarde lei.
Din cele 1441 întreprinderi publice de subordonare locală, plățile restante în sumă de 1,15 miliarde lei au fost înregistrate de 1228 întreprinderi publice active și suma de 7,32 miliarde lei a fost consemnată de 213 întreprinderi publice aflate în diverse stadii de insolvență, faliment, reorganizare judiciară, dizolvare.
În ceea ce privește principalii indicatori economico-financiari raportați de întreprinderile publice financiare, se cere menționat în special faptul că statul deține capital social în proporție majoritară sau integrală în 7 întreprinderi publice financiare. Astfel:
▪ Capitalul propriu al acestora a fost în sumă totală de 3,27 miliarde lei și reprezintă 0,38% din PIB;
▪ Activele totale au fost în sumă totală de 39,06 miliarde lei;
▪ Datoriile totale (sume ce trebuie plătite într-o perioadă de până la 1 an și peste 1 an) au fost în sumă toală de 33,97 miliarde lei;
▪ Gradul de îndatorare calculat conform formulei (Total Datorii /Total Active) a fost de 86,96%;
▪ Profitul brut a fost în sumă totală de 0,26 miliarde lei și reprezintă 0,03% din PIB;
▪ Valoarea participațiilor statului a fost în sumă totală de 2,96 miliarde lei, din care participațiile directe au fost în sumă de 2,88 miliarde lei și participațiile indirecte au fost în sumă de 0,08 miliarde lei;
▪ PIB-ul folosit este de 858,7 miliarde lei (potrivit proiecției principalilor indicatori macroeconomici 2018 - 2022, prognoza intermediară de vară 2018 - sursa Comisia Națională de Strategie și Prognoză).
(Va urma)
