English
La sfârșitul lunii august, pentru prima dată în România postdecembristă, s-a organizat Congresul Istoricilor Români. Desfășurat la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca și organizat impecabil de către gazde, Congresul a reunit peste 400 de participanți din țară și străinătate. Au fost organizate 47 de secțiuni, mese rotunde, dezbateri legate de teme de mare interes. Între acestea, a fost organizată și o secțiune dedicată istoriei mobilității în spațiul românesc. Inițiatorul ei, dr. Dorin Stănescu, împreună cu participanții înscriși la această secțiune, a dorit să puncteze importanța istoriei căilor ferate, a transportului în cadrul fenomenului general al istoriografiei române. De altfel, printre cei care au prezentat comunicări aici se numără și membrii Asociației Tren Club România, precum domnul dr. Dorin Stănescu, domnul ing. Mircea Dorobanțu. Au fost prezentate următoarele comunicări:
▪ Călători Români în Europa. Itinerarii și Mijloace de Transport (drd. Cornel Dănuț Mărcuș - Universitatea Babeș-Bolyai);
▪ Românii la Karlsbad (conf. univ. dr. Radu Mârza - Universitatea Babeș-Bolyai, Facultatea de Istorie și Filosofie);
▪ Gări și călătorii cu trenul în Marele Război. O privire din prisma literaturii memorialistice românești și nu numai (cercetător postdoctoral dr. Dorin Stănescu - Societatea Culturală Ploiești Mileniul III);
▪ Călători Români în Europa. Itinerarii și Mijloace de Transport (drd. Cornel Dănuț Mărcuș - Universitatea Babeș-Bolyai);
▪ Aspecte stilistice ale arhitecturii feroviare interbelice din Transilvania (lect. univ. dr. arh. Cristina Purcar, prof. univ. dr. arh. Virgil Pop - Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Facultatea de Arhitectură și Urbanism);
▪ O lecție de istorie într-o gară transilvană (Marcel Otoiu - Centrul Național de Calificare și Instruire Feroviară - CENAFER);
▪ Muzeul Feroviar - Istorie din istoria țării (Mircea Dorobanțu - CENAFER, Muzeul Căilor Ferate, director - Direcția Muzeistică și Documentare Feroviară)
Comunicările au vizat, pe lângă o amplă incursiune în istorie, elementele specifice prin care s-au evidențiat rolul și importanța căilor ferate în dezvoltarea economică și socială a spațiului național românesc. În mod deosebit s-au menționat faptele și datele care au ținut mereu trează cauza unității naționale, căile de comunicație contribuind, într-o mare măsură, la întărirea relațiilor dintre românii din provinciile noastre istorice, ceea ce a condus, în 1918, la Marea Unire. În România Mare, acest domeniu al activității economice și sociale s-a consolidat printr-un accelerat proces de modernizare. De asemenea, în perioada postbelică, sistemul feroviar românesc s-a modernizat continuu. Din păcate, faptele și datele istorice arată că, după 1989, această „coloană vertebrală" a întregii societăți nu s-a bucurat de atenția cuvenită și, astfel, în prezent, au devenit mai urgente decât oricând măsurile îndreptate spre racordarea căilor ferate românești la exigențele secolului XXI.