English
În ultima vreme, asistăm la un proces tot mai aprofundat de regândire, de recalibrare a măsurilor adoptate la nivelul Uniunii Europene îndreptate spre punerea în acord a conceptelor și practicilor din domeniul mediului cu noile realități. Astfel, se revizuiesc nu numai termenele de realizare a programelor specifice, ci și fundamentele unor decizii. Practic, este vorba despre modificări ale fundamentelor strategiilor Green Deal. Prezentăm, în paginile de față, unele dintre cele mai recente evaluări și măsuri în domeniu.
- Credit foto: www.freepik.com
Sondaj Eurobarometru: Sprijin majoritar pentru combaterea schimbărilor climatice
După cum am mai informat, una dintre sursele principale la care face apel conducerea executivă a Uniunii Europene în vederea adoptării propriilor decizii este investigarea sistematică a opiniilor unui număr cât mai mare de cetățeni din țările membre. Pe această bază, se desfășoară întregul proces decizional care implică și modificarea unor strategii în funcție de percepția publică. Este o modalitate prin care se realizează și concordanța cu așteptările populației generate de interesele actuale și de perspectivă ale celor mai diverse categorii de cetățeni. Cel mai recent sondaj Eurobarometru publicat de Executivul comunitar relevă că marea majoritate a cetățenilor UE consideră că schimbările climatice reprezintă o problemă gravă (85%). Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, 8 din 10 (81%) dintre cei intervievați sprijină obiectivul la nivelul UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050. Din punct de vedere economic, peste trei sferturi (77%) dintre europeni sunt de acord că costul daunelor cauzate de schimbările climatice este mult mai mare decât investițiile necesare pentru o tranziție către zero emisii nete.
Majoritatea europenilor (85%) sunt de acord că combaterea schimbărilor climatice ar trebui să fie o prioritate pentru îmbunătățirea sănătății publice și a calității vieții. De asemenea, 83% dintre cei intervievați sunt de acord că o mai bună pregătire pentru efectele negative ale schimbărilor climatice va îmbunătăți viața cetățenilor UE. Cetățenii europeni resimt, de asemenea, impactul schimbărilor climatice în viața lor de zi cu zi. În medie, aproape 4 din 10 europeni (38%) se simt expuși personal riscurilor și amenințărilor legate de mediu și climă. În opt state membre, mai mult de jumătate dintre cei intervievați se simt astfel, mai ales în Europa de Sud, dar și în Polonia și Ungaria.
- Credit foto: www.freepik.com
Susținere pentru sursele regenerabile de energie, eficiența energetică și autonomia energetică
Aproape nouă din zece europeni (88%) consideră că este important ca UE să ia măsuri pentru a spori energia din surse regenerabile, iar același procentaj (88%) consideră că este important ca UE să ia măsuri pentru a îmbunătăți eficiența energetică, de exemplu prin încurajarea oamenilor să își izoleze locuința, să instaleze panouri solare sau să cumpere autoturisme electrice. Trei sferturi (75%) consideră că reducerea importurilor de combustibili fosili va spori securitatea energetică și va aduce beneficii economice UE. 77% dintre europeni sunt de acord că acțiunile de combatere a schimbărilor climatice vor stimula inovarea. Peste opt din zece europeni (84%) sunt de acord că ar trebui acordat mai mult sprijin întreprinderilor europene pentru a concura pe piața mondială a tehnologiilor curate, demonstrând sprijinul public pentru Pactul pentru o industrie curată.
Cetățenii, angajați în acțiuni individuale și reforme structurale
Cei mai mulți cetățeni din UE iau măsuri individuale de combatere a schimbărilor climatice (92%) și fac alegeri durabile în viața lor de zi cu zi, relevă sondajul. Cu toate acestea, atunci când sunt întrebați cine este cel mai bine plasat pentru a combate schimbările climatice, doar 28% consideră că sunt cel mai bine plasați pentru a schimba situația prin acțiuni individuale. Cetățenii au identificat guvernele naționale (66%), UE (59%) și întreprinderile și industria (58%) ca fiind cele mai în măsură să combată schimbările climatice. 44% dintre respondenți au considerat că autoritățile locale și regionale sunt, de asemenea, în măsură să ia măsuri în domeniul climei.
84% dintre locuitorii UE consideră că schimbările climatice sunt cauzate de activitatea umană
În timp ce sondajul a constatat că 84% dintre cetățeni sunt de acord că schimbările climatice sunt cauzate de activitatea umană, mai mult de jumătate dintre respondenți (52%) consideră că mass-media tradițională nu oferă informații clare cu privire la schimbările climatice, cauzele și impactul acestora. Analizând mai pe larg canalele de comunicare, 49% consideră că este dificil să se facă diferența între informațiile fiabile și dezinformarea cu privire la schimbările climatice pe platformele de comunicare socială.
*
Eurobarometrul special nr. 565 privind schimbările climatice a intervievat 26 319 cetățeni ai UE din diferite grupuri sociale și demografice din toate cele 27 de state membre ale UE. Toate interviurile au fost realizate față în față, fie fizic în casele oamenilor, fie prin interacțiune video la distanță.
Un nou cadru la nivelul UE privind ajutoarele de stat care facilitează decarbonizarea industrială și promovarea tehnologiilor curate
Comisia Europeană (CE) a adoptat un nou cadru privind ajutoarele de stat care sprijină Pactul pentru o industrie curată (CISAF) cu scopul de a permite statelor membre să stimuleze dezvoltarea energiei curate, decarbonizarea industrială și tehnologia curată. Potrivit unui comunicat al Executivului comunitar, CISAF stabilește condițiile în care statele membre pot acorda sprijin pentru anumite investiții și obiective în conformitate cu normele UE privind ajutoarele de stat. În temeiul cadrului, Comisia va autoriza schemele de ajutoare introduse de statele membre cu scopul de a stimula industria curată, facilitând introducerea rapidă a ajutoarelor individuale.
- Credit foto: www.freepik.com
CISAF va fi în vigoare până la 31 decembrie 2030, oferind statelor membre și întreprinderilor previzibilitate pe termen lung. CISAF înlocuiește Cadrul temporar de criză și de tranziție (CTCT), care este în vigoare din 2022.
Cadrul simplifică normele privind ajutoarele de stat în cinci domenii principale:
▪ introducerea energiei din surse regenerabile și a combustibililor cu emisii scăzute de dioxid de carbon;
▪ reducerea temporară a prețului energiei electrice în cazul utilizatorilor care sunt mari consumatori de energie, pentru a asigura tranziția către energia electrică curată cu costuri reduse;
▪ decarbonizarea instalațiilor de producție existente;
▪ dezvoltarea capacității de producție de tehnologii curate în UE și
▪ reducerea riscurilor investițiilor în energie curată, decarbonizare, tehnologii curate, proiecte de infrastructură energetică și proiecte care sprijină economia circulară.
Concret, cadrul permite următoarele:
▪ O „procedură accelerată" pentru introducerea energiei curate. Noul cadru acoperă sprijinul atât pentru energia din surse regenerabile, cât și pentru combustibilii cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Sursele regenerabile de energie sunt esențiale pentru atingerea obiectivelor de decarbonizare prevăzute în Pactul pentru o industrie curată. CISAF introduce proceduri simplificate pentru a permite implementarea rapidă a schemelor de sprijin pentru energia din surse regenerabile. Combustibilii cu emisii scăzute de dioxid de carbon, cum ar fi hidrogenul albastru și cel verde, au, de asemenea, un rol esențial în reducerea emisiilor. Acest tip de combustibil sprijină tranziția întreprinderilor din sectoarele „dificil de decarbonizat", în care opțiunile mai eficiente din punct de vedere energetic sau din punctul de vedere al costurilor nu sunt încă viabile.
▪ Noile norme privind măsurile de flexibilitate și mecanismele de asigurare a capacității oferă statelor membre instrumente suplimentare pentru a integra sursele regenerabile intermitente de energie electrică (și anume energia eoliană și solară) în aprovizionarea cu energie, asigurând în același timp aprovizionarea fiabilă cu energie electrică a consumatorilor. CISAF definește mecanisme de asigurare a capacității de tip „model-țintă", prin care statele membre efectuează plăți către furnizorii de energie electrică pentru a păstra capacități de rezervă și care se pot califica pentru aprobarea „accelerată". Alte moduri de concepere vor fi evaluate în temeiul Orientărilor privind ajutoarele pentru climă, protecția mediului și energie (OACME).
▪ Sprijin pentru costurile energiei electrice acordat utilizatorilor care sunt mari consumatori de energie. Statele membre pot oferi sprijin pentru prețurile energiei electrice întreprinderilor care își desfășoară activitatea în sectoare care sunt deosebit de expuse comerțului internațional și care depind în mare măsură de energia electrică pentru producția lor (utilizatori care sunt mari consumatori de energie). Statele membre vor putea astfel să reducă costurile cu energia electrică ale utilizatorilor care sunt mari consumatori de energie și care se confruntă cu costuri mai mari decât concurenții din regiuni cu politici climatice mai puțin ambițioase. În schimbul sprijinului pentru prețuri, întreprinderile vor trebui să investească în decarbonizare.
▪ Sprijin flexibil pentru investiții în toate tehnologiile care conduc la decarbonizare sau la creșterea eficienței energetice. Cadrul permite acordarea de sprijin pentru o gamă largă de tehnologii de decarbonizare, cum ar fi electrificarea, hidrogenul, biomasa, captarea, utilizarea și stocarea dioxidului de carbon. Sprijinul se poate acorda pe baza: • unor cuantumuri predefinite ale ajutoarelor (în cazul sprijinului de până la 200 milioane euro); • deficitului de finanțare sau • unei proceduri de ofertare concurențială.
▪ Sprijin pentru producția de tehnologii curate. Cadrul permite statelor membre să sprijine investițiile în noi capacități de producție pentru: • toate proiectele de producție privind tehnologiile care intră sub incidența Regulamentului privind industria „zero net" sub formă de scheme; • proiecte individuale de producție în domeniul tehnologiilor „zero net", atunci când acest lucru este necesar pentru a se evita deturnarea acestor investiții din Europa.
Cadrul permite, de asemenea, acordarea de sprijin pentru producția și prelucrarea materiilor prime critice necesare pentru tehnologiile curate.
Pentru a garanta coeziunea între diferitele regiuni din Europa, statele membre vor putea oferi mai mult sprijin pentru proiectele din regiunile defavorizate, care sunt definite în hărțile ajutoarelor regionale.
De asemenea, cadrul permite statelor membre să stimuleze cererea de produse de tehnologie curată prin oferirea de stimulente fiscale, cum ar fi posibilitatea ca întreprinderile să deducă mai rapid costul investițiilor în tehnologii curate din venitul lor impozabil.
▪ Măsuri care reduc riscurile legate de investițiile private în proiecte care sprijină Pactul pentru o industrie curată. Investițiile publice și private trebuie să meargă mână în mână pentru a impulsiona tranziția către o economie decarbonizată. Statele membre pot lua măsuri de reducere a riscurilor legate de investiții private în proiecte care intră sub incidența cadrului, inclusiv în infrastructura energetică și în economia circulară. Sprijinul poate lua forma capitalurilor proprii, a împrumuturilor și/sau a garanțiilor acordate unui fond special sau unei entități cu scop special care va deține portofoliul de proiecte eligibile.
În spiritul politicilor comunitare, România poate recupera anual peste două tone de metale rare din deșeuri electrice
România are oportunitatea de a obține anual două tone de metale rare numai prin reciclarea echipamentelor electrice și electronice uzate, arată Asociația Environ, într-un comunicat. Obținerea metalelor rare este una dintre cele mai mari provocări pe plan mondial, în condițiile în care acestea au devenit indispensabile în ultimii ani într-o gamă largă de tehnologii și aplicații moderne, datorită proprietăților lor electronice, magnetice și optice unice. Reamintim că, la mijlocul lunii aprilie a.c., Parlamentul European a adoptat un Regulament cu prevederi clare care vizează reciclarea deșeurilor electrice astfel încât să se asigure în acest fel cel puțin 25% din consumul anual de materii prime strategice al UE.
- Credit foto: www.freepik.com
Raportat la cantitatea de deșeuri de echipamente electrice și electronice care ar trebui colectată și reciclată în România, calculul făcut de Asociația Environ arată că o tonă de telefoane mobile reciclate ar putea genera anual 3,3 kg de metale rare. Totodată, două tone de monitoare ar putea genera 1,2 kg de metale rare, iar dintr-o tonă de lămpi fluorescente s-ar putea obține 1 kg de metale rare. În total, prin reciclarea deșeurilor de echipamente electrice și electronice (DEEE), România ar putea recupera anual două tone de metale rare.
„Deșeurile electronice, în care putem regăsi aproape întreg tabelul lui Mendeleev, au un potențial semnificativ de a deveni o sursă alternativă de metale rare, reducând totodată dependența de mineritul primar și impactul asociat asupra mediului. În același timp, o reciclare inteligentă ar contribui la economia circulară prin minimizarea eliminării deșeurilor, conservarea resurselor naturale și promovarea dezvoltării durabile", a declarat Roxana Puia, director de comunicare al Asociației Environ, citată în comunicat.
Metale rare aflate în echipamentele electronice
Cele mai importante cantități de metale rare se găsesc în echipamente electrice și electronice precum lămpi fluorescente, computere, telefoane mobile, televizoare și camere video. În vreme ce hard disk-urile și lămpile fluorescente conțin cele mai mari concentrații de metale rare, în special neodim (Nd), disprosiu (Dy), ytriu (Y) și europiu (Eu), smartphone-urile și computerele conțin cea mai mare varietate de metale rare.
▪ Lămpile fluorescente utilizează fosfor bogat în ytriu și europiu, ceea ce le face să fie deșeurile electronice cu cea mai mare concentrație de metale rare, de până la 20 000 ppm (părți per milion), adică 2%. Pe lângă ytriu și europiu, se pot extrage de aici cantități semnificative de ceriu, terbiu și lantan.
▪ HDD. Orice hard disc conține magneți NdFeB, care sunt o sursă principală de neodim și disprosiu, care ajung la concentrații de până la 15 000 ppm, adică 1,5%. Alături de aceste metale rare, într-un HDD există o cantitate importantă de praseodim.
▪ Smartphone-urile (telefoanele mobile inteligente) conțin adesea, în magneți, cantități importante de disprosiu, terbiu și neodim, în concentrații de până la 1000 ppm (0,1%). De asemenea, în ecrane, difuzoare sau sisteme pentru vibrații, se află și lantan, ceriu, praseodim, samariu, europiu, gadoliniu și ytriu, ceea ce face ca smartphone-urile reciclate să fie echipamentele electronice cu cea mai mare varietate de metale rare dintre DEEE uzuale.
▪ Computere - din plăcile cu circuite imprimate, hard disc-urile și difuzoarele aflate într-un computer se pot extrage aceleași categorii de metale rare ca în cazul telefoanelor mobile, lantan, ceriu, praseodim, neodim, samariu, europiu, gadoliniu, terbiu, disprosiu și ytriu, aflate în proporții de 1000 ppm (0,1%).
▪ Televizoarele utilizează cantități importante de metale rare în componentele lor de afișare, cum ar fi fosforii din tuburile catodice și LED-urile din ecranele moderne. Găsim aici, de asemenea, o varietate mare de metale rare, precum ytriu, europiu și terbiu, care ajung la concentrații de până la 100 ppm, adică 0,01%.
▪ Camere video. O altă categorie de deșeuri electronice bogată în metale rare sunt camerele video, în care ecranele și difuzoarele conțin ytriu, europiu și terbiu în proporție de până la 100 ppm, adică 0,01%.
România deține resurse geologice semnificative pentru mangan, magneziu, grafit și cupru
Pământurile rare includ o listă de 17 elemente chimice care, în ultimele decenii, au devenit tot mai căutate datorită utilizării lor în multe tehnologii avansate: Scandiu (Sc), Ytriu (Y), Lantan (La), Ceriu (Ce), Praseodim (Pr), Neodim (Nd), Promețiu (Pm), Samariu (Sm), Europiu (Eu), Gadoliniu (Gd), Terbiu (Tb), Disprosiu (Dy), Holmiu (Ho), Erbiu (Er), Tuliu (Tm), Yterbiu (Yb) și Lutețiu (Lu).
Potrivit unui raport recent al United States Geological Survey (USGS), piața mondială a pământurilor rare este dominată de China, cu rezerve de 44 milioane de tone, urmată Brazilia (21 milioane de tone), India (6,9 milioane de tone), Australia (5,7 milioane de tone), Rusia (3,8 milioane de tone), Vietnam (3,5 milioane de tone), SUA (1,9 milioane de tone), Groenlanda (1,5 milioane de tone), respectiv Tanzania și Africa de Sud (câte 900 000 de tone).
„Deși nu există o estimare oficială publică a rezervelor totale de metale rare ale României, avem un reper: țara noastră a importat în urmă cu doi ani 557 de kilograme de scandiu și ytriu", spun autorii analizei.
În același timp, România a fost inclusă în lista proiectelor strategice ale Uniunii Europene pentru extracția de materii prime critice, întrucât deține resurse geologice semnificative pentru mangan (18 milioane tone de minereu distribuite în mai multe zăcăminte importante), magneziu, grafit și cupru.
În prezent, doar 1% din cererea de metale rare este acoperită din reciclarea deșeurilor electrice
În ceea ce privește reciclarea deșeurilor electrice care conțin metale rare, la nivelul Uniunii Europene există o preocupare majoră: anul trecut, Parlamentul European a adoptat Regulamentul (UE)2024/1252 al PE și al Consiliului care prevede, printre altele, că fiecare stat membru trebuie să adopte și să pună în aplicare, în termen de doi ani, programe naționale care să asigure aprovizionarea sigură și durabilă cu materii prime critice. Unul dintre scopurile declarate este acela ca Uniunea Europeană să-și majoreze capacitatea de reciclare astfel încât să permită producerea a cel puțin 25% din consumul anual de materii prime strategice al UE.
Regulamentul prevede intensificare colectării, sortării și prelucrării deșeurilor cu un potențial relevant de valorificare a materiilor prime critice și introducerea lor în sistemul de reciclare adecvat. Un interes special este acordat produselor care conțin unul sau mai mulți magneți permanenți; aceste produse urmează să fie etichetate astfel încât să reiasă conținutul de metale strategice, inclusiv metale rare precum samariu (Sm) sau neodim (Nd). Regulamentul identifică, de asemenea, 34 de materii prime critice, între care 17 materii prime strategice, inclusiv pământurile rare pentru magneți permanenți (Nd, Pr, Tb, Dy, Gd, Sm și Ce).
Se estimează că, la nivelul Europei, s-ar putea extrage 190 de tone de metale rare, dintre care 146 tone de Nd, 28 tone de Pr, 15 tone de Dy și o tonă de Tb. Pe categorii de DEEE, cea mai mare cantitate de metale rare, aproximativ 92 de tone, s-ar putea extrage din lămpile fluorescente reziduale (10 tone de Ce, 4 tone de Eu, 4 tone de Tb și 61 de tone de Y).
În prezent, doar 1% din cererea de metale rare este acoperită din reciclarea deșeurilor electrice. Cu excepția litiului (Li) și a germaniului (Ge), mai multe materii prime critice - în special pământurile rare - sunt dificil de recuperat din deșeurile electronice.