English
Mă adresez, din nou, cititorilor publicației Univers ingineresc, cu toată convingerea că sunt interesați să afle cât mai multe și mai profunde fapte și date despre colegii lor de dincolo de Prut, într-o comuniune nu numai profesională, ci de „gând și simțire", așa cum spune un cunoscut cântec. Cu această convingere, doresc să subliniez importanța unui eveniment aniversar care depășește cadrul învățământului tehnic superior.
Fondarea Institutului Politehnic din Chișinău în urmă cu 60 de ani (astăzi, Universitatea Tehnică a Moldovei) a avut o semnificație socio-economică deosebită, deoarece a vizat o cerință fundamentală, și anume aceea de a asigura tinerilor basarabeni posibilitatea de a învăța acasă în vederea formării lor ca ingineri pentru a-și desfășura activitatea tot acasă. Reamintesc că despre Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM) mi-am mărturisit unele gânduri în nr. 15/2024 (1 - 15 august 2024) al publicației „Univers ingineresc", gânduri acumulate în viața și activitatea mea chiar din primul an de studii.
Ecourile unui important act istoric
Cum era firesc, împlinirea a șase decenii de existență a UTM a avut un larg și puternic ecou în rândurile comunității noastre profesionale, ale întregii societăți, fapt marcat de manifestări, de evenimente dedicate unui autentic segment istoric din trecutul nostru mai apropiat sau mai îndepărtat. Este vorba și despre evocarea contextului în care a luat ființă UTM. Să ne reamintim că, în anii 1990 din secolul trecut, când Republica Moldova și-a obținut independența, învățământul tehnic superior basarabean s-a confruntat cu probleme enorme care au vizat aspecte conceptuale, de conținut, de calitate, în strânsă legătură cu necesitatea de a asigura economiei țării un spectru cât mai larg de specialiști, deziderate elucidate prin stabilirea unor obiective principale care au vădit capacitatea vizionară a celor implicați în realizarea unui proiect de o asemenea importanță și anvergură. În acest sens, readuc în memorie obiectivele propuse.
Obiectivul I. Sporirea calității contingentului de studenți înmatriculați pentru anul I. Înțelegând că, în condițiile declinului economic din acea perioadă, consolidarea UTM depindea de calitatea contingentului de studenți, încă de la începutul mandatului, rectorul a insistat să se promoveze pentru Admiterea - 1993 (ca excepție pentru UTM) o modalitate provizorie de selectare a viitorilor studenți prin desfășurarea, în luna mai a anului respectiv, a admiterii anticipate în 28 de centre teritoriale.
Datorită inovației propuse, numărul participanților la concursul de înmatriculare a crescut brusc în medie de la 0,82 pe un loc la Admiterea din anul1992 până la 2,4 - 2,7 pe un loc în anii 1993 - 1997, deși în acea perioadă criza economică se acutiza în continuare.
Obiectivul II. Trecerea la studiile în limba română și asigurarea procesului de studii cu carte tehnică românească (perioada 1993 - 1997). Imediat după proclamarea independenței Republicii Moldova, rectorul Ion Bostan a apreciat corect locul și rolul decisiv ale UTM în trecerea învățământului ingineresc la predarea în limba română - obiectiv care, în consecință, a avut un rol deosebit în implementarea limbii noastre materne în procesele de proiectare și asistență tehnologică la întreprinderile complexului industrial, unde toate activitățile se desfășurau exclusiv în limba rusă. Pentru realizarea acestui obiectiv politico-educațional, administrația UTM a depus eforturi considerabile în vederea dezvoltării relațiilor de cooperare multidimensională și de lungă durată, practic, cu toate universitățile din România. Au fost create colective comune de autori pentru editarea manualelor tehnice, inclusiv pentru traducerea din limba rusă în limba română a manualelor de proiectare; au fost realizate schimburi de carte tehnică; s-au lansat proiecte de cercetare științifică în colective comune de autori etc. O deosebită atenție s-a acordat și se acordă în continuare mobilității cadrelor didactice și studenților, acoperindu-se, astfel, toate domeniile de activități universitare. În acest mod, a luat o amploare deosebită și participarea cadrelor didactice din România în procesul de studii la UTM; zeci de cadre didactice de la UTM au parcurs și parcurg stagii educaționale și de cercetare în universitățile din România, iar sute de studenți au beneficiat și beneficiază de stagii de practică la mari întreprinderi industriale din orașele României: București, Brașov, Galați, Iași, Timișoara, Bârlad, Bacău, Cluj-Napoca etc. În baza unor acorduri cu edituri din România, s-a donat UTM o impresionantă cantitate de carte tehnică românească - peste 40 000 de volume.
Obiectivul III. Extinderea numărului programelor de studii, reformarea structurii instituției și a conținutului studiilor. Tot proclamarea independenței Republicii Moldova a pus capăt migrării masive a specialiștilor din exterior și, drept consecință, rectorul a pus problema modificării nomenclatorului de specializări, racordat la necesitățile integrate și integrale ale economiei noastre naționale. Pentru realizarea acestui obiectiv, în intervalul 1992 - 2014, nomenclatorul de specializări s-a modificat esențial. Pe lângă cele 27 de specializări existente în 1992, au fost fondate încă 35, în cadrul cărora au fost preconizate cca 30 de opțiuni. În acest scop, au fost create trei facultăți noi: Inginerie și Management în Construcția de Mașini, Industrie Ușoară și Inginerie Economică și Business; de asemenea, s-au înființat 15 catedre noi de profil.
Viziune creativă, adaptarea permanentă la realități
Este lesne de înțeles că a fost vorba despre un proces complex, deseori dificil, care a necesitat o viziune creativă, adaptarea permanentă la realitățile în mișcare, adoptarea de soluții flexibile, asigurarea unei logistici adecvate, totul conceput într-o manieră unitară, de largă perspectivă. Eforturile au fost încununate de rezultate pe măsură, fapt evidențiat în mod deosebit la manifestările aniversare.
Este de menționat că UTM, unica instituție cu profil tehnic din Republica Moldova, a contribuit decisiv și la asigurarea independenței țării în ceea ce privește formarea de specialiști pentru cele mai vitale ramuri ale economiei naționale: energetică, telecomunicații, construcții, industrie alimentară, industrie ușoară, calculatoare și informatică, urbanism și arhitectură etc.
Practic, în acest mod a fost concepută și desfășurată o amplă reformă a învățământului superior tehnic, reformă caracterizată prin punerea în aplicare a modelului de pregătire a specialiștilor, bazat pe instruirea general-inginerească mai pronunțată la anii inferiori și specializarea profesională în anii IV și V (arhitectură), în funcție de profilul și de domeniul de activitate. În același timp, catedrele, facultățile, administrația UTM au inițiat modificări în conținutul învățământului superior tehnic, racordat - așa cum mai remarcam - la transformările economice, la cerințele economiei de piață, la standardele învățământului european, și anume:
▪ modificarea planurilor de studii la toate specializările;
▪ modificarea ciclului de discipline economice în majoritatea planurilor de studii, ajustate la specificul profilului:
▪ creșterea ponderii în planurile de studii a tehnologiilor informaționale și a proiectării asistate de calculator;
▪ introducerea disciplinelor de creație inginerească;
▪ extinderea studiului limbilor moderne (engleză și franceză) în grupe speciale și filiere, inclusiv instituirea grupelor speciale cu studiul în limba germană.
Comuniunea de gând și faptă a inginerilor de pe ambele maluri ale Prutului
Pentru a da expresie sentimentelor de afecțiune față de universitățile din România, rectorul UTM a luat decizia ca primul eveniment dedicat aniversării să fie desfășurat într-o formă deosebită, și anume printr-o Conferință comună a Consiliilor Naționale ale Rectorilor din Republica Moldova și România. La acest înalt forum al științei și practicii inginerești au participat Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, precum și ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun.
În discursul său, Maia Sandu a subliniat că UTM este un vârf de lance al învățământului superior din Republica Moldova, iar rezultatele sale sunt dovadă că inovația și excelența academică nu au frontiere. Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a precizat că, de-a lungul existenței sale, UTM a avut și are capacitatea și flexibilitatea de a se reinventa, adaptându-se la evoluțiile științifice și tehnologice, oferind celor care i-au pășit pragul specializări de actualitate, relevante pentru economia națională.
- Maia Sandu, Președintele Republicii Moldova
Șefa statului a subliniat că „UTM a avut și continuă să aibă o contribuție importantă la dezvoltarea și modernizarea țării, mai ales acum, când facem eforturi să construim o economie digitală, verde și competitivă, pregătită să devină parte a Pieței unice a UE. Suntem recunoscători tuturor celor care, prin cercetare, inovare și, desigur, muncă asiduă, contribuie la edificarea Moldovei Viitorului. La mulți ani, dragi UTM-iști!".
În deschiderea Conferinței, rectorul UTM Viorel Bostan a adresat un călduros mesaj de bun venit tuturor participanților. Totodată, a subliniat importanța sprijinului constant pe care Universitățile din România l-au oferit de-a lungul timpului, contribuind semnificativ la dezvoltarea continuă a învățământului tehnic industrial și agricol din Republica Moldova și s-a pronunțat pentru extinderea acestei colaborări prin construirea unor noi poduri - fizice și virtuale -, care să faciliteze inițierea unor noi proiecte comune, concrete.
- Prof. univ. dr. hab. Viorel Bostan, rectorul Universității Tehnice a Moldovei
„Colaborarea strânsă între universitățile din România și Republica Moldova creează un mediu propice pentru schimbul de cunoștințe, experiențe și bune practici, ceea ce constituie un pas esențial pentru adaptarea sistemului de învățământ superior din Republica Moldova la standardele europene", a subliniat rectorul Viorel Bostan.
La eveniment au mai luat cuvântul președintele Consiliului Național al Rectorilor din România, vicepreședintele Senatului din Parlamentul României, rectorul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară - prof. univ. Sorin Mihai Câmpeanu; președintele Consiliului Rectorilor din Republica Moldova, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițeanu", membru corespondent al Academiei de Științe a Moldovei - Emil Ceban; rectorul Universității „Transilvania" din Brașov - prof. univ. Vasile Abrudan; rectorul Universității Naționale de Știință și Tehnologie Politehnica București - prof. Mihnea Cosmin Costoiu; rectorul Universității Tehnice din Cluj-Napoca - prof. univ. Vasile Țopa; rectorul Universității Tehnice „Gheorghe Asachi" din Iași - prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval; președintele Academiei de Științe a Moldovei - acad. Ion Tighineanu; înaltul consilier al UE în domeniul Educației și Cercetării pentru Republica Moldova, deputat în Parlamentul României - Daniel Funeriu; secretarul de stat al Departamentului pentru relațiile cu Republica Moldova - Adrian Dupu, precum și alte personalități.
În cadrul Conferinței, rectorii Universităților din cele două state și-au reafirmat angajamentul de a dezvolta parteneriatul strategic și de a spori colaborarea bilaterală.
În încheierea Conferinței, luând în considerare unitatea firească de limbă, cultură, istorie, tradiții și valori, Consiliile Naționale ale Rectorilor din România și Republica Moldova, reunite la Chișinău la data de 13 septembrie 2024, cu ocazia împlinirii a 60 de ani de la înființarea UTM, au adoptat o Rezoluție, care evidențiază momente importante în colaborarea pe mai departe a Universităților din cele două țări. Rezoluția subliniază în mod deosebit ajutorul pe care Consiliul Național al Rectorilor din România și Universitățile din România îl acordă procesului de integrare a universităților din Republica Moldova în organizațiile internaționale precum Asociația Universităților Europene (EUA) și alte alianțe europene, sprijinirii Universităților din Republica Moldova să participe la programele europene de educație și cercetare pentru a contribui la creșterea nivelului de internaționalizare a acestora.
- Ședința comună a Consiliului Național al Rectorilor din România și a Consiliului Rectorilor din Republica Moldova
Această reuniune a reprezentanților Universităților din România și Republica Moldova a constituit un prilej excelent pentru a consolida relațiile academice dintre Universitățile ambelor țări, stabilind o bază tot mai solidă pentru viitoarele parteneriate în cercetare și educație în beneficiul profesorilor și studenților de pe ambele maluri ale Prutului.
Distincții pentru merite inginerești remarcabile
Al doilea mare eveniment s-a desfășurat în cadrul festiv al ședinței extinse a Senatului UTM, unde cei mai merituoși profesori, cercetători și colaboratori au fost omagiați, primind Diplome de onoare și de merit ca semn al recunoașterii contribuției lor excepționale la evoluția Universității și a comunității academice.
În discursul de deschidere a ședinței, rectorul Viorel Bostan a subliniat că 60 de ani este o vârstă frumoasă, dar tânără pentru o Universitate.
- Ședința extinsă a Senatului UTM dedicată împlinirii a 60 de ani de la înființarea Universității
Această sărbătorire de 60 de ani reprezintă o piatră de hotar pentru UTM, fiind un moment de reflecție asupra realizărilor, precum și de optimism pentru viitorul Universității, care continuă să inspire noi generații de ingineri, cercetători și inovatori.
Prezent la ședința festivă, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a accentuat rolul fundamental al UTM în educația și cercetarea națională: „UTM a devenit un centru al inovației, unde ideile se transformă în soluții concrete, cu impact direct asupra economiei Moldovei". Ministrul a oferit Diplome de merit la 10 cercetători pentru realizările lor remarcabile în domenii precum tehnologii informaționale, design industrial, inginerie, alimentație, arhitectură, economie, științe exacte etc., exprimându-și aprecierea pentru eforturile și dedicarea lor.
Vladimir Bolea, viceprim-ministru și ministru al Agriculturii și Industriei Alimentare, a apreciat fuziunea cu Universitatea Agrară, subliniind că ambele instituții au avut doar de câștigat în urma acestei decizii: noile facultăți de Științe Agricole, Silvice și ale Mediului și de Medicină Veterinară „au venit cu miros de pâine și struguri", conștientizând că profilul lor, cel de științe ale vieții, are nevoie de modernizare, de digitalizare.
Secretarul de stat la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Nicolae Mândra (licențiat în drumuri, poduri și căi ferate), și-a exprimat mândria de a fi absolvent al UTM, iar Cătălina Plinschi, secretar de stat la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, a remarcat progresul UTM în domeniul digitalizării.
- Ședința extinsă a Senatului UTM dedicată împlinirii a 60 de ani de la înființarea Universității
Participanții au urmărit cu satisfacție discursul emoționant al acad. Ion Bostan, care, în perioada 1992 - 2015, a avut o contribuție esențială, în calitate de rector la afirmarea puternică a UTM în întreaga viață economico-socială a Republicii Moldova și, pe un plan mai larg, european și mondial. Totodată, a mărturisit că ingineria și inovația au fost și sunt pentru el un sens al vieții, fiind convins că fără inginerie nu poate să existe dezvoltare.
Din partea studenților din UTM, a vorbit studenta anului 2 de la Facultatea de Calculatoare, Informatică și Microelectronică, Maria Colța, care a mulțumit profesorilor pentru devotamentul și pasiunea lor: „Vă mulțumim pentru educația și cunoștințele oferite, pentru grija și efortul continuu".
O platformă solidă de dialog și colaborare
În seria manifestărilor dedicate aniversării UTM s-au mai înscris Conferința Internațională „Probleme actuale în urbanism și arhitectură" și Seminarul Internațional de Organe de Mașini „Ioan Drăghici", ajuns la cea de-a 42-a ediție.
La Conferința dedicată problemelor de urbanism și arhitectură s-au reunit specialiști, cercetători și practicieni inclusiv din diverse domenii conexe, pentru a dezbate provocările și inovațiile cu care se confruntă în perioada actuală și în perspectivă. Evenimentul a fost apreciat drept un succes, oferind o platformă solidă de dialog și colaborare între mediul academic universitar și domeniile respective de activitate.
La Seminarul Internațional Organe de Mașini au fost prezentate 13 referate cu conținut inovativ metodico-didactic și de cercetare. Academicianul Ion Bostan și-a prezentat la seminar cele mai recente cercetări din domeniul transmisiilor precesionale, care pot și vor impulsiona dezvoltarea angrenajelor cu roți dințate folosite pe scară largă în construcții mecanice, precum robototehnica, industria auto, tehnica de zbor cosmic, tehnica submersibilă, acționări pentru mașinile cu destinație specială și generală etc.
Asociația Generală a Inginerilor din România (AGIR), prin mesajul semnat de președintele Mihai Mihăiță, a felicitat Universitatea Tehnică a Moldovei cu ocazia împlinirii a 60 de ani de la fondare. Pentru colaborarea eficientă cu UTM pe parcursul a peste 30 de ani, AGIR a oferit un trofeu. La primirea trofeului, rectorul Viorel Bostan a menționat, între altele: „Distincția oferită UTM o atribui plenar colectivului profesoral didactic și cercetătorilor științifici, prin efortul cărora instituția noastră a devenit mai vizibilă în plan național, regional și internațional. Totodată, aduc sincere mulțumiri AGIR, pentru cooperarea prodigioasă desfășurată în special după proclamarea independenței Republicii Moldova, fără de care ar fi fost imposibilă promovarea ingineriei în țară, pe plan european și mondial".
În ceea ce mă privește, consider că am datoria de onoare să mă refer, în câteva fraze, la ceea ce a însemnat și înseamnă pentru UTM, pentru întreaga comunitate inginerească din Republica Moldova, sprijinul și colaborarea de care beneficiază din partea Asociației Generale a Inginerilor din România (AGIR). În condițiile favorabile ale transformărilor care au avut loc în ambele țări române, în ultimul deceniu al secolului trecut s-au stabilit relații trainice, pe care le-aș numi de natură strategică, între cele mai reprezentative foruri și organizații inginerești din România și Republica Moldova. De-a lungul a trei decenii, au avut loc manifestări comune, schimburi de experiență, vizite reciproce cu caracter de lucru care au permis nu numai o bună cunoaștere a preocupărilor fiecăruia, ci și identificarea unor zone tot mai largi de colaborare, de cooperare științifico-tehnică și instituțională. Personalități inginerești din România și Republica Moldova au fost distinse cu înalte titluri științifice, cu diplome și medalii aniversare, toate acestea întregind tabloul de ansamblu al unor activități și acte simbolice prin care se asigură consolidarea unor tradiții pe care noi, cu toții, le prețuim în cel mai înalt grad.