Sari la conținutul principal
Calea Victoriei nr. 118, București
Sigla AGIR
Asociația Generală a Inginerilor din România
Înființată în 1918 · Comunitate profesională și științifică
Univers Ingineresc

Zilele Academiei de Științe Tehnice din România. Creativitatea în dezvoltarea societății cunoașterii

După cum am mai informat, Zilele Academiei de Științe Tehnice din România (ZASTR) 2019, ediția a XIV-a, s-au desfășurat la 17 și 18 octombrie a.c. la Chișinău, organizate de Academia de Științe Tehnice din România (ASTR) și Filiala Chișinău a ASTR, împreună cu Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM), instituție care a împlinit anul acesta cinci decenii și jumătate de la înființare.

În acest interval de timp a pregătit 78 387 de ingineri și economiști.

Tema ediției din acest an a ZASTR a fost „Creativitatea în dezvoltarea societății cunoașterii". Deschiderea manifestării și lucrările în plen au avut drept gazdă modernul centru de excelență Tekwill al UTM, iar lucrările pe secțiuni au avut loc concomitent, în aulele universității.

 

Știința, spațiu al înțelegerii, al consensului

Cuvântul de deschidere a fost rostit de Mihai Mihăiță, președintele ASTR:

„Suntem prezenți, astăzi, aici, la Chișinău, capitala Republicii Moldova, pentru că știința unește oamenii și stimulează focul aprins al idealurilor noastre comune.

Cea mai frumoasă și generoasă idee pe care o pot accepta toți participanții este aceea care afirmă că, în lumea contemporană, supusă permanent unor procese de divizare, știința este cea care oferă un spațiu al înțelegerii, al consensului.

 Mai trebuie subliniat faptul că noțiunea de oameni de știință (Scientist) a fost extinsă, ea acoperind și reprezentanții științelor umaniste, inginerii, medicii, cercetătorii și cadrele didactice, de fapt intelectualitatea creativă. Toți fiind reprezentați astăzi, aici.

Mai mult decât oricând, în zilele noastre, știința este organizată la nivel social și acționează în beneficiul tuturor, astfel încât a o considera un drept al oamenilor este firesc. Cu toții - conștient sau mai puțin conștient - beneficiem de evoluția și rezultatele științei, în sensul concret, susținem și participăm la promovarea și evoluția ei.

Este pentru mine și pentru toți colegii din Academia de Științe Tehnice din România un prilej de sinceră și profundă bucurie să organizăm, la Chișinău, împreună cu Universitatea Tehnică a Moldovei și Filiala locală a Academiei, manifestarea tradițională a elitelor comunității inginerilor români, animați de speranța, niciodată dezmințită, că idealul nostru va triumfa împotriva vicisitudinilor istoriei.


Cu înaltul sentiment al frățietății, inginerii de pe ambele maluri ale Prutului acționează pentru a prezenta, împreună, de pe poziții eminamente științifice, analize și soluții asupra unor probleme vitale ale timpului prezent și ale celui viitor. 

Nu voi intra în detaliile problematicii pe care ne-am propus s-o abordăm, conform programului stabilit. Ceea ce se impune a sublinia, de la începutul reuniunilor noastre, privește dorința comună de a ne pune cunoștințele în slujba unor cauze, cu adevărat demne de aportul științei autentice. Premisele succesului manifestării noastre sunt conferite de criteriul axiologic pe care, cu toții, îl promovăm cu determinare științifică și civică, cu implicare patriotică.

Prezentul și viitorul - așa cum îl concepem noi - nu ni se înfățișează cum pretind defetiștii, total încețoșat. Lumina științei a destrămat, totdeauna, pâcla ignoranței, neîncrederii în forțele proprii și teama de necunoscut. Important este să ne iubim neamul și să fim solidari în sacrificiul demersului nostru spre îndeplinirea țelurilor comune.

Cu gândul la un cult al prieteniei și frățietății, susținute de fapte, care să constituie secretul multor împliniri, declar deschise «Zilele Academiei de Științe Tehnice din România - ediția a XIV-a»."

În continuare, a adresat un cuvânt de salut rectorul Universității Tehnice a Moldovei, prof. univ. dr.  habil. Viorel BOSTAN. Au prezentat apoi mesaje: Elena BELEI, secretar de stat la Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, acad. Ion TIGHINEANU, președintele Academiei de Științe a Moldovei, precum și acad. Nicolae DABIJA.

Cu acest prilej, ASTR a înmânat distincții și însemne unor personalități din domeniu. Astfel, acad. Ion Bostan a primit diploma și medalia Primus Inter Pares de la ASTR, precum și diploma și medalia de excelență - AGIR, cu ocazia împlinirii vârstei de 70 ani.  Prof. univ. dr. habil. Rodica Sturza, prof. univ. dr. habil. Pavel Alexei Topală și prof. univ. dr. habil. Oleg Lupan din Republica Moldova, precum și prof. univ. dr. Carsten Drebenstedt din Germania au primit diplomele și legitimațiile de membri de onoare ai ASTR (fiind aprobați în cadrul Adunării Generale din 13 iunie 2019).

Pe de altă parte, pentru merite deosebite în colaborarea dintre România și Republica Moldova, UTM a oferit diplome de merit unor personalități române printre care Mihai Mihăiță, președintele ASTR, prof. univ. dr. ing. DHC Florin-Teodor Tănăsescu, prof. univ. dr. ing. DHC Nicolae-Napoleon Antonescu, prof. univ. em. dr. ing. DHC Valeriu V. Jinescu.

Tot în cadrul ceremoniei inaugurale, au fost lansate cele două volume ale cărții acad. Ion Bostan, Transmisii planetare precesionale, odată cu omagierea autorului cu ocazia celei de-a 70-a aniversări a zilei sale de naștere, și a marcării celor 45 de ani de activitate științifică, didactică și civică. De asemenea, s-a lansat lucrarea Geoecologie și geotehnologii, elaborată de Iulian Offenberg, Nicolae Iliaș, Sorin Mihai Radu.

Editurile AGIR din București și „TEHNICA-INFO" din Chișinău au organizat o expoziție de carte științifico-tehnică.

În programul tehnic al conferinței au fost înscrise peste 130 de lucrări. 7 dintre ele au fost susținute în plen.

Creația științifică, în slujba interesului public

Comunicările în plen s-au desfășurat avându-l ca moderator pe prof. univ. em. dr. ing. DHC Valeriu V. Jinescu, secretarul general al ASTR și au fost deschise de acad. Ion Bostan, care a prezentat Dezvoltarea transmisiilor precesionale, de la invenție la aplicații. Acest tip de transmisie mecanică a fost elaborat de acad. Ion Bostan în 1979. Transmisia planetară precesională se deosebește de cele clasice prin principiul nou de transformare și transmitere a mișcării și sarcinii, și anume prin utilizarea mișcării sfero-spațiale a satelitului și profilului convex-concav variabil.


Comunicarea susținută de președintele ASTR, Mihai Mihăiță, s-a referit la Economia circulară. A fost prezentat conceptul de economie circulară, evoluția acesteia în timp, necesitatea și modalitățile de aplicare în practică. S-a subliniat faptul că, prin economia liniară, lumea se îndreaptă în prezent către o epuizare a resurselor. Un prim pas important în direcția eficientizării mărite a folosirii materiilor prime și spre introducerea economiei circulare este sporirea cotelor de reciclare la scara întregii societăți. O economie circulară este un sistem industrial de recuperare în intenție și prin program. Astăzi este necesar să combinăm avantajele unei economii de piață deschise și globale cu reglementările impuse, deopotrivă, producătorilor și consumatorilor privind nu numai eficientizarea gestionării resurselor, în general, ci și măsurile practice în acest scop, ceea ce definește în mod corespunzător comandamentul de a face bine ceea ce trebuie făcut.

În context, s-a subliniat că există soluții, elitele inginerești aducând contribuții notabile la conturarea și aplicarea de programe adecvate cerințelor economiei circulare. Astfel, ceea ce pare astăzi aproape imposibil va deveni posibil. De fapt, aceasta este și menirea științei pe care noi, cu toții, o slujim.


Acad. Ion TIGHINEANU, în prezentarea sa, a vorbit despre „nanoarhitecturi plutitoare și micro-motoare inspirate de natură și dirijate cu ajutorul câmpurilor electrice/magnetice și a gradientului tensiunii superficiale", detaliind rezultatele cercetărilor și experimentelor din acest domeniu realizate de colectivul pe care îl conduce.

 Prof. univ. dr. ing. DHC Florin-Teodor TĂNĂSESCU a prezentat Conceptul Răduleț-Timotin în construcția tezaurului electrotehnic și deosebita importanță a acestuia pentru buna înțelegere și folosire a termenilor specifici.

Prof. univ. dr. habil. Viorel BOSTAN a abordat, în comunicarea sa, modelarea matematică în ingineria produselor industriale, iar prof. univ. dr. ing. Carsten DREBENSTEDT a prezentat tehnologiile digitale utilizate în educație și cercetare în științele mineritului. Prof. univ. dr. Mihail ABRUDEAN, de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, s-a referit la rezultatele obținute în România în tehnologia separării izotopilor stabili.

Teme majore, soluții eficiente

Lucrările Conferinței s-au desfășurat, în continuare, în următoarele șapte secțiuni: ▪ Creativitate și inovare; ▪ Inginerie mecanică, mecanisme și tehnologii de fabricație; ▪ Ingineria construcțiilor și ingineria transporturilor; ▪ Inginerie chimică, ingineria materialelor și protecția mediului; ▪ Energetică, inginerie electrică, electronică și tehnologia informației; ▪ Industria alimentară; ▪ Industria ușoară.

O privire de ansamblu asupra comunicărilor prezentate în secțiuni scoate în evidență, înainte de toate, accentul pus pe conceptul de creativitate, așa cum a fost aprofundat în teorie, dar mai ales cum se identifică în cercetarea științifică, în special în cea din domeniile tehnicii și tehnologiilor. Este interesant faptul că unele comunicări au relevat caracterul multidimensional al creativității, respectiv ontologic, episistemic și etic. În acest mod, se deschid și noi perspective în privința stimulării creativității, mai ales prin contribuțiile de neînlocuit ale mediului universitaro-academic.

Structurarea tematică a secțiunilor pe domenii ale științelor tehnice a permis aprofundarea unor investigații de cel mai larg interes prin relevarea unor rezultate palpabile cu o largă deschidere spre practică, îndeosebi spre cea din economia reală. În mod cât se poate de firesc, s-a acordat cea mai mare atenție rezultatelor cercetărilor științifico-tehnice, consacrate proceselor și fenomenelor legate de tehnologiile de fabricație, de modelele matematice cu multiple aplicații în economie, de valorificarea superioară a resurselor materiale și umane, de modernizarea infrastructurilor de toate genurile, de la cele energetice până la cele rutiere, feroviare, navale și aeriene. Toate aceste preocupări, de fapt direcții de acțiune în toate tipurile de cercetări științifice, precum și din toate structurile societale (publice și private), se subsumează imperativului unei dezvoltări durabile. Din această perspectivă, s-a evidențiat, în multe cazuri, până la detalii, responsabilitatea oamenilor de știință față de însăși specia umană, față de mediul în care generațiile prezente și viitoare vor putea să trăiască în condiții rezonabile, fără consecințe profund negative, ireversibile.

Cum a fost cât se poate de firesc, s-a pus accentul și pe elementele definitorii ale energeticii, din cele mai diverse unghiuri de abordare (tehnică, economică, ecologică), temele legate de valorificarea optimă a resurselor situându-se în centrul atenției. Chiar și în comunicările referitoare la aspecte pur tehnice nu au fost ocolite elementele de natură strategică privind politicile energetice. Utilizarea resurselor energetice neconvenționale a reprezentat un subiect major, ca parte integrantă a preocupărilor legate de epuizarea treptată, pe termene previzibile, a „depozitelor" de hidrocarburi ale Terrei.

Nu mai puțin interesante au fost comunicările care au vizat efectele erei digitale, respectiv implicațiile în plan tehnic și tehnologic, cu prelungirile lor obiective în sfera socialului. Locul și rolul inteligenței artificiale, ale roboților în lumea de mâine reprezintă unele dintre temele cel mai larg dezbătute la nivel global și, în consecință, și-au găsit poziții privilegiate în ansamblul comunicărilor din secțiuni. Fie că a fost vorba despre energetică, metalurgie, construcții de mașini, industrie alimentară, fie că s-au abordat teme care privesc productivitatea muncii, calitatea produselor, marketingul sau publicitatea, subiectele supuse atenției participanților au ținut seama, în esența lor, de etapa actuală a revoluției științifico-tehnice, fapt determinant în pregătirea comunității inginerești de pe ambele maluri ale Prutului în vederea confruntării cu provocările viitorului.

Lucrările susținute vor fi publicate în PROCEEDINGS „Zilele Academice ale ASTR, ediția a XIV-a 2019", ISSN 2060 - 6586 sau în revista Journal of Engineering Sciences and Innovation (JESI) la Editura AGIR.

Programul manifestării a inclus și vizite de documentare pe temele abordate de participanți la Centrul Național de Tehnologii Spațiale și la Complexul Industrial Oenologic Cricova. (Amuliu Proca, T.B.)

 

*

S-a consolidat o prietenie profesională...

De paisprezece ani se organizează Conferința „Zilele Academiei de Științe Tehnice din România". Anul acesta, Conferința s-a ținut la Chișinău.

Probabil pentru că, de curând, s-a înființat Filiala ASTR Chișinău.

Poate pentru că, în acest an, s-au împlinit 55 de ani de la înființarea Universității Tehnice a Moldovei, gazda Conferinței.

Poate pentru că președintele Filialei Chișinău a împlinit, în acest an, o vârstă rotundă.

Deplasarea de la București la Chișinău s-a făcut cu un autocar. Drumul de la București la Chișinău măsoară aproape 450 km, adică 7 - 8 ore de „mers întins", la care, vrând-nevrând, se adaugă inevitabilele pauze.

Destul de mult!

Noroc că autocarul cu care cei aproape 90 de călători au făcut deplasarea avea microfon și... difuzoare.

S-a povestit despre Constantin Budeanu, născut în Buzău, cel care a intuit existența puterii deformante, a definit și a explicat întregii lumi ce este puterea deformantă. S-a povestit și despre Gheorghe Manea, născut la Râmnicu Sărat, celebrul profesor de „Organe de mașini".

S-a povestit despre Podul de la Cosmești-Tecuci, dar și despre marele constructor de poduri, Anghel Saligny, născut și el pe meleaguri moldovenești.

Trecând prin Bârlad, s-a povestit despre Elena Farago și minunatele ei poezii... „copilărești": „...Să fiți buni, copiii mei".

S-au făcut statistici - câți membri ai ASTR sunt născuți în județul Buzău, Vrancea sau Vaslui.

Unii dintre cei născuți în aceste județe erau în autocarul care ne ducea, în ritmul lui, spre Chișinău.

Chișinăul, cunoscut de unii dintre participanți, necunoscut pentru mulți alții dintre noi, ne-a primit cu soare, cu căldură, cu aglomerație, cu prietenie.

Lucrările prezentate în plen și, deopotrivă, lucrările prezentate în secțiuni, au demonstrat profesionalismul cercetătorilor de pe ambele maluri ale Prutului, precum și anvergura, profunzimea, creativitatea cercetărilor efectuate de mulți ani, s-ar putea spune de o „viață de om", de cercetătorii de pe malul stâng și malul drept al Prutului. Și a mai fost ceva: s-a dovedit că știința poate fi împletită frumos cu recunoașterea valorilor de lângă noi, recunoaștere spusă explicit, documentat și cu voce tare. Să nu-i uităm pe oamenii creativi care contribuie azi la dezvoltarea Societății Cunoașterii.

În drumul de întoarcere spre București, s-a schimbat registrul discuțiilor.

S-au citit din scrierile literare proprii. S-a spus și o legendă despre numele Craiovei și oamenii care s-au născut acolo. Trecând pe lângă Mausoleul de la Mărășești, s-a amintit cum, la 14 mai 1923, a fost ales sicriul cu osemintele Eroului necunoscut și dus, apoi, în Parcul Carol din București.

Mai mult, la una dintre opriri a fost sărbătorit unul dintre participanți cu... „La mulți ani!", stimulați și de vinul dăruit la plecare, în buna tradiție românească, de prietenii din Chișinău.

Oprirea autocarului la Gara de Nord a venit, parcă, prea repede, dar ne-a îndemnat să gândim și să spunem: pe când este programată următoarea deplasare?

Așadar, Conferința „Zilele ASTR Chișinău 2019" a consolidat prietenii profesionale.

 

Prof. univ. dr. ing. DHC Gheorghe Manolea

Membru corespondent al ASTR

 

*

Pași înainte spre împlinirea idealurilor comune

Odată cu fondarea Filialei Chișinău a Academiei de Științe Tehnice din România, am venit cu propunerea ca ediția 2019 a Zilelor ASTR să se desfășoare în capitala Republicii Moldova. Propunerea noastră a fost susținută, fără echivoc, de conducerea Academiei, astfel încât a devenit fapt împlinit. Consemnăm, cu deplină satisfacție, că ediția a XIV-a a prestigioasei manifestări care a avut loc sub egida ASTR s-a bucurat de un succes deplin, fapt confirmat și de participarea a peste 150 de oaspeți din, practic, cea mai mare parte a județelor din România.


Succesul Zilelor ASTR de la Chișinău demonstrează convingător că noi, oamenii de știință de pe ambele maluri ale Prutului, am contribuit, inclusiv prin fondarea Filialei ASTR din capitala Republicii Moldova, la restabilirea adevărului istoric, la reînnodarea firului unor raporturi frățești, de nezdruncinat. Sunt ferm convins că exemplul nostru va fi preluat de alte zeci de uniuni, asociații, societăți ale oamenilor de știință și cultură, precum și din sfera business-ului, prin eforturile cărora Reunirea va deveni ireversibilă.

 

Prof. dr. ing. Alexandru Marin

Membru de onoare al ASTR

 

*

Noi relații de parteneriat, noi speranțe în făurirea unui viitor comun

M-a impresionat întreaga desfășurare a Zilelor ASTR de la Chișinău, expresie a gândurilor și sentimentelor comune împărtășite de toți participanții. Mă simt deosebit de onorată de faptul că mi s-a comunicat, cu acest prilej, că am primit titlul de membru de onoare al ASTR, aprobat în cadrul Adunării Generale din 13 iunie 2019, și dau glas sincerei recunoștințe pentru aprecierea rezultatelor mele științifice.


Am moderat lucrările Secțiunii Industria alimentară și apreciez calitatea înaltă a celor 17 comunicări care au fost prezentate, mai ales ideile originale care reprezintă contribuții de seamă la progresul științei și tehnicii. S-a reconfirmat, astfel, faptul că tehnologia alimentară reprezintă o ramură deosebit de dinamică a științei inginerești, o ramură complexă, cu cele mai mari șanse de dezvoltare în strânsă conexiune cu economia reală, cu cerințele maselor de consumatori. Este încă un argument în favoarea propunerii ca o asemenea secțiune să fie inclusă în toate manifestările ASTR care vor avea loc, în viitorul apropiat sau mai îndepărtat.

În concluzie, am participat la un eveniment remarcabil, atât ca sursă a unor noi și valoroase cunoștințe, cât și ca o contribuție de primă importanță la extinderea și consolidarea unor relații de parteneriat și de încredere în împlinirea speranțelor într-un viitor comun, ca încununare a aspirațiilor comune.

 

Prof. univ. dr. habil. Rodica Sturza

Membru de onoare al ASTR

 

*

La „Zilele ASTR - 2019"

Impresii de la Crama Cricova

Există adevăr mai mult în crame,

Ca în politică și în reclame!

Corneliu Berbente

(Pag.5_Cricova.jpg)

Fotografii

FotografieFotografieFotografieFotografieFotografieFotografieFotografie

Toate articolele numărului

Acesta este un prototip. Căutarea va fi conectată la baza de date în versiunea finală.