Strategia Nationala de Cercetare, Inovare si Specializare Inteligenta (SNCISI) 2022 - 2027 (I)

O nouă viziune la orizontul anului 2030

După cum am mai informat, zilele trecute a fost aprobată, prin HG nr. 933/2022, publicată în Monitorul Oficial nr. 744 din 25 iulie 2022, Strategia Naţională de Cercetare, Inovare şi Specializare Inteligentă (SNCISI) 2022 - 2027. Documentul setează viziunea pentru sistemul de cercetare-inovare românesc în orizontul 2030 și exprimă opțiunea fermă de a recunoaște și susține excelența, de a recompensa performanța, de a stimula dezvoltarea colaborării între mediul public și cel privat. Știința, inovarea și antreprenoriatul de inovare vor constitui modele de succes pentru dezvoltarea sustenabilă a României în context local, național și internațional.

SNCISI exprimă opțiunea fermă de a susține, de a recunoaște și de a recompensa excelența în cercetarea fundamentală și cercetarea aplicativă, de a stimula dezvoltarea colaborării între mediul public și cel privat, pentru a adresa provocările economice și societale, de a face știința, inovarea și antreprenoriatul de inovare modele de succes pentru dezvoltarea sustenabilă a României în context local, național și internațional.

În cele ce urmează, publicăm, pe larg, cele mai importante elemente incluse în documentul elaborat de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID).

 

Investițiile, orientate spre dezvoltare economică și îmbunătățirea calității vieții

Investiția în cercetare, dezvoltare și inovare este determinantă pentru avansul în știință, pentru găsirea de soluții la provocările societale, pentru dezvoltarea și utilizarea tehnologiilor cu impact asupra calității vieții, creșterii productivității și competitivității, creării locurilor de muncă sustenabile. Orientată către valoarea adăugată și impact, această investiție trebuie să aibă ca repere valorice noutatea științifică, sustenabilitatea rezultatelor, responsabilitatea și deschiderea față de mediul socio-economic.

Prioritățile comune, transversale ale acestei investiții, indiferent de strategii și programe, de obiective și de sursele de finanțare disponibile implementării lor (naționale - PNRR, ESIF etc. sau internaționale - Orizont Europa, EU4Health, Agenda Digitală etc.), sunt: resursele umane în actul de cercetare - în sensul dezvoltării, al menținerii și al atragerii de talente pentru a crea masa critică necesară unei sustenabilități științifice integrate economic la nivelul societății românești; îmbunătățirea continuă a infrastructurii de cercetare - cu scopul de a fi pregătită pentru provocările științei deschise, care să susțină experimente la frontiera științifică și să ofere servicii tehnologice și de certificare; susținerea inovării în mediul privat, a parteneriatelor și a transferului tehnologic; concentrarea de resurse și capabilități CDI în ecosisteme de inovare funcționale în jurul specializărilor inteligente și al tranzițiilor industriale, care susțin parteneriatul între organizațiile de cercetare și mediul privat, colaborarea internațională și crearea de start-up-uri și întreprinderi cu creștere rapidă.

SNCISI asigură echilibrul între libertatea alegerii temelor de cercetare, la inițiativa cercetătorilor, prioritățile agendei strategice fiind stabilite în urma unui dialog incluziv la nivelul societății - proces de co-creare. Agenda strategică de cercetare este ancorată în nevoia de a răspunde prin soluții inovative provocărilor societale și tehnologice, poate include misiuni de interes național corelate și cu cele europene, iar specializările inteligente vor reprezenta un element fundamental pentru atingerea masei critice în C&D, asociate preponderent nevoilor mediului de afaceri.

SNCISI este puternic corelată cu Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României 2030, contribuind direct la ținta privind „Întărirea cercetării științifice, modernizarea capacităților tehnologice ale sectoarelor industriale; încurajarea inovațiilor și creșterea semnificativă a numărului de angajați în cercetare și dezvoltare și sporirea cheltuielilor publice și private pentru cercetare și dezvoltare". Mai mult, prin Obiectivul Specific - Conectarea activităților de cercetare și inovare cu provocările societale - Agenda Strategică de Cercetare, SNCISI susține contribuția științei și cercetării la adresarea provocărilor dezvoltării durabile, conținutul acestei agende reprezentând o contextualizare a acestor provocări pentru România.

Cu aceste premise și asumându-și rolul public în susținerea științei, a inovării și a antreprenoriatului de inovare, România își propune să păstreze în sectorul CDI național o masă critică de tinere talente pregătite în cadrul sistemului de educație românesc, dar și să devină o destinație gazdă pentru cercetători de excelență și pentru inovatori. Aceștia din urmă, beneficiind de un ecosistem de inovare atractiv, care susține antreprenorii și riscul, de facilități și de programe de cercetare ofertante, dar și de un mediu cultural și natural de excepție, vor avea o opțiune serioasă în a lucra și în a se stabili în România.

 

Principalele ținte cu finalitate în 2030

Conectarea excelenței la frontiera științifică și la provocările societale

România va asigura un mediu primitor pentru cercetători cu experiență și cu vizibilitate internațională, care pot susține performanța, și sprijină formarea viitoarelor talente. Dezvoltarea în carieră este susținută pe traiectorii specifice, cu accent pe încurajarea evoluției de la doctoranzi la lideri de domeniu. Beneficiind de finanțare predictibilă acordată pe bază de performanță și competiții de proiecte, de leadership și de management performante, institutele de cercetare și universitățile devin atractive pentru cercetători.

Cercetarea, inclusiv cea fundamentală, rămâne baza dezvoltării inovării și/sau pentru asigurarea transferului tehnologic. Centrele de excelență, constituite prin parteneriate ale organizațiilor de cercetare, asigură concentrarea resurselor (infrastructuri, oameni) în jurul unor agende de cercetare la frontiera științifică, conectate cu provocările societale sau cu specializările inteligente.

Cercetarea, inclusiv cea din științele sociale și umaniste, este parte a unui efort de definire, de înțelegere și de abordare a provocărilor societale specifice României sau globale. România participă activ la abordarea, prin cercetare, a provocărilor globale, aliniindu-se misiunilor și parteneriatelor europene acolo unde are potențialul de a contribui cu soluții inovative.

Rezultatele și datele asociate cercetării sunt deschise, România optând ferm pentru știința deschisă.

ȚINTELE PROPUSE SUNT: ▪ creșterea procentuală a numărului de absolvenți de studii doctorale raportat la numărul de absolvenți de studii superioare cu 10%; ▪ creșterea anuală de 0,12 cercetători la 1000 de persoane ocupate, adică de la 2,0, actualmente, la 3,2 în 2030; ▪ creșterea procentuală a numărului de cercetători care activează în România în 2030, la nivel de „lider" (în sensul „EU framework for research careers"), cu 20%; ▪ creșterea numărului de articole (indexate Web of Science), pe de o parte, proporțional cu numărul de cercetători, iar, pe de altă parte, creșterea productivității științifice de la 0,85 articole per cercetător la 1 articol per cercetător (valoare comparabilă cu cea din alte țări); ▪ creșterea calității producției de cunoaștere: creșterea proporției articolelor aflate în top 10% cele mai citate, respectiv de la 7% în prezent, la 10% până în 2030, (media actuală a UE fiind 12%) și creșterea proporției articolelor aflate în top 1% cele mai citate, respectiv de la 0,4% la 0,6% în 2030; creșterea procentuală a numărului brevetelor triadice cu 50% raportat la numărul celor existente la nivelul anului 2021.

 

Trecerea de la statutul de inovator emergent la cel de inovator moderat

Întreprinderile găsesc în organizațiile publice de cercetare parteneri determinați pentru dezvoltarea de noi produse și servicii, iar antreprenoriatul de inovare devine o opțiune atractivă. Prin rezultatele obținute, întreprinderile, indiferent de mărime, contribuie la transformarea economică inteligentă și sustenabilă a României. Printre factorii transformaționali se numără: oportunitățile de colaborare între organizațiile de cercetare și mediul privat pe întregul traseu de la idee la piață, profesionalizarea și coordonarea capacităților de transfer tehnologic, de incubare și de accelerare, precum și cofinanțarea echitabilă a capitalului de risc disponibil pe piață.

ȚINTELE SUNT: ▪ România va progresa de la statutul de inovator emergent (2021) la cel de inovator moderat, conform European Innovation Scoreboard; ▪ ponderea întreprinderilor care introduc produse inovative noi pentru piață va crește de la 2,9% la 6% (media UE27 fiind 13% în 2018); ▪ ponderea întreprinderilor inovative care colaborează cu organizații de cercetare va fi de peste 7% (în 2018 doar 3,5% dintre acestea colaborând cu universități și 1,5% cu institute); ▪ numărul de co-publicații public-privat la 1 milion de locuitori va crește de la de 24,5 la 50 (în raport cu 95, media actuală a UE); ▪ ocuparea în întreprinderi inovatoare se va majora de la 2,6% la 5% (media UE fiind de 11,8% în 2018).

 

Accent pe ecosistemele de inovare asociate specializărilor inteligente

Specializările inteligente naționale susțin dezvoltarea tehnologiilor emergente cu impact transversal asupra industriilor locale și în special asupra sectoarelor de specializare inteligentă de la nivel regional. Prioritățile de specializare inteligentă la nivel național sunt sinergice specializărilor inteligente ale regiunilor. Elementul transformațional la nivel național îl reprezintă investițiile în proiecte ample de colaborare între organizațiile de cercetare și mediul privat, de tipul centrelor de inovare și tehnologie, acestea asigurând atingerea masei critice de actori ai cercetării și ai mediului de afaceri, care acționează împreună pentru realizarea unei agende comune de cercetare, inclusiv prin participarea în parteneriate internaționale. Astfel de proiecte vor fi inițiate și extinse pe baza dialogului continuu de descoperire antreprenorială, în corelație cu monitorizarea evoluției ecosistemelor asociate, și vor fi inițiate și finanțate, de preferat, în sinergie național-regional.

ȚINTELE SUNT: rata de creștere a ocupării, a valorii adăugate și a exporturilor în ecosistemele asociate cu domeniile de specializare inteligentă, beneficiare ale proiectelor majore, vor fi de două ori mai mari decât media națională.

 

Internaționalizare și colaborare europeană și internațională

Sistemul național de cercetare și inovare este integrat în Aria Europeană a Cercetării și deschis colaborării internaționale. România are o participare în programele europene cel puțin egală cu ponderea cercetătorilor săi, iar contribuția în cooperările internaționale este în strânsă corelare cu agenda sa strategică. Punctele naționale de contact, profesionalizate și parte a rețelei europene susținute de Comisia Europeană, asigură informarea participanților și contribuie la identificarea de parteneri, la creșterea numărului și a calității proiectelor depuse cu parteneri din România, fiind un facilitator important al internaționalizării. Factorii transformaționali sunt sinergiile între programul Orizont Europa și FEDR, FSE+ și bugetul de stat.

ȚINTELE SUNT: ▪ dublarea sumelor atrase din Programul Orizont Europa în raport cu fondurile atrase din Orizont 2020, respectiv atragerea a circa 500 milioane euro în perioada 2022 - 2027; ▪ numărul anual de co-publicații științifice internaționale la un milion de locuitori va crește de la 284 la 600 (media actuală a UE fiind de 1172); ▪ minimum 5% din finanțarea publică națională pentru C&D, alocată pentru programe comune și pentru parteneriate europene, inclusiv investiții interregionale în proiecte UE; ▪ colaborările bilaterale sunt complementare acestor intervenții și contribuie la dezvoltarea capacității de creare de rețele („networking").

 

Premise pentru ca viziunea să devină realitate

Revitalizarea cercetării depinde decisiv de antrenarea investițiilor publice în cercetare-dezvoltare, capitol la care țara noastră (cu doar 0,17% din PIB alocat în 2018) se plasează pe ultimul loc din UE; situația este aceeași în cazul procentajului din fondurile ESIF destinate inovării. România reafirmă opțiunea strategică de a crește predictibil cheltuielile publice C&D pentru a atinge 1% din PIB până în 2027, în condițiile prevăzute de legislația aplicabilă. Majorarea accelerată a investițiilor publice pentru cercetare și pentru dezvoltare deschide, printre altele, oportunitatea unei convergențe structurale a sistemului național de CDI cu sistemele din celelalte țări ale UE, în vederea creșterii vizibilității, a sustenabilității și a impactului.

Astfel, se va urmări dublarea ponderii cheltuielilor alocate dezvoltării experimentale, aflate în prezent la jumătatea mediei UE, respectiv dublarea ponderii cheltuielilor C&D asociate cercetării în universități (aflate în prezent la o treime din media UE).

Creșterea investiției private în cercetare, dezvoltare și inovare este o prioritate; România își propune ca țintă atingerea nivelului de 1% din PIB până în 2027 pentru cheltuielile de C&D ale mediului de afaceri. Complementar, investiția publică în C&D va susține antrenarea inovării în sectorul privat printr-un spectru larg de parteneriate public-privat, atragerea și formarea talentelor, mobilitatea intersectorială, dezvoltarea capacității de transfer tehnologic a organizațiilor publice de cercetare și angrenarea întreprinderilor în abordarea provocărilor societale.

Patru obiective generale

Strategia pornește de la dificultăți și nerealizări și urmărește să valorifice oportunitățile, capabilitățile existente, precum capitalul natural de excepție, infrastructura de cercetare și infrastructurile internaționale de cercetare, unice, dezvoltate și găzduite de România, insulele de excelență științifică și capabilități tehnologice sau resursele umane, precum cele din IT, pentru a adresa provocările tranziției verzi, ale creșterii albastre și ale digitalizării, astfel încât România să fie un actor recunoscut în inovare.

SNCISI este structurată pe patru obiective generale: ♦ OG1 - Dezvoltarea sistemului de cercetare, dezvoltare și inovare; ♦ OG2 - Susținerea ecosistemelor de inovare asociate specializărilor inteligente; ♦ OG3 - Mobilizare către inovare; ♦ OG4 - Creșterea colaborării europene și internaționale.

Fiecărui obiectiv general îi corespund mai multe obiective specifice și direcții de acțiune, pe care le prezentăm începând din acest număr.

 

♦ OG1 - Dezvoltarea sistemului de cercetare, dezvoltare și inovare

Primul obiectiv specific vizează creșterea numărului și a competențelor științifice ale cercetătorilor în ecosistemul de CDI din România prin formarea și atragerea talentelor în cercetare.

Provocări: Personalul C&D raportat la populația ocupată este de patru ori mai mic decât media UE. La acest indicator, România se plasează pe ultimul loc în UE, manifestând, totodată, o tendință divergentă, de stagnare în raport cu tendința europeană de creștere. Sunt decalaje semnificative față de media UE în ceea ce privește structura personalului C&D pe sectoare. Astfel, din totalul personalului C&D (echivalent normă întreagă), sectorul de afaceri reprezenta, în 2019, doar 37% (comparativ cu media UE de 58%), sectorul guvernamental 39% (față de 11% în UE), iar universitățile doar 24% (față de 30% media UE). Mai mult, numărul normelor de cercetare din universități este asociat preponderent procentului de cercetare din cadrul normei didactice, existând foarte puțini cercetători cu norma întreagă.

Numărul total de absolvenți de doctorat a scăzut semnificativ în ultimul deceniu (de la 5459 în 2010 - 2011 la 2043 în 2018 - 2019), tendință valabilă și pentru absolvenții din domeniile tehnice. Deși ponderea absolvenților de doctorat în totalul cercetătorilor este relativ mare (56% în 2018), cifrele actuale de școlarizare și capacitatea sistemului de învățământ și cercetare de a forma noi cercetători nu răspund nevoii de creștere a numărului de cercetători.

Atractivitatea slabă a sistemului C&D pentru cercetători, mai ales comparativ cu universitățile și cu institutele de cercetare din afara României, în condițiile subfinanțării și ale prestigiului scăzut al universităților și al institutelor, limitează capacitatea de a atrage, de a forma și de a menține cercetători performanți atât din România, cât și din străinătate. Lipsește predictibilitatea programelor de finanțare, care să atragă cercetători străini, inclusiv cercetători români din diaspora, deși există experiență și cazuri de succes.

Universitățile și institutele din România, cu excepții, par a fi închise sau greu accesibile cercetătorilor din străinătate, contrar anunțului public în EURAXESS al pozițiilor de cercetare libere și al declarațiilor de internaționalizare sau privind adoptarea obiectivelor ERA. Carta Europeană a Cercetătorilor și Codul de Conduită pentru recrutarea Cercetătorilor sunt documente care au fost adoptate de puține organizații publice de cercetare.

Instrumentele de finanțare pentru tinerii cercetători performanți au fost reduse în ultimii ani, ceea ce a dus la o mobilitate a acestora în afara granițelor țării, în domeniul CDI, sau chiar la plecarea lor spre alte sectoare economice, mai motivante din punct de vedere financiar. În acest sens, ar fi fost necesare programe de finanțare instituționale pentru susținerea tinerilor cercetători performanți, programe care să finanțeze cu precădere organizațiile de cercetare de excelență (cu un nivel superior de atestare în activitatea de CDI), care beneficiază de echipamente de cercetare performante.

Acțiuni: ● Creșterea numărului de cercetători în ecosistemul de CDI din România prin formarea și prin atragerea talentelor în cercetare se va realiza prin: ▪ susținerea cu intervenții pe diversele etape ale carierei de cercetare, respectiv pentru: noi absolvenți de doctorat, cercetători cu experiență postdoctorală, cercetători seniori performanți în domeniul lor; ▪ acordarea de granturi tinerilor cercetători pentru integrarea acestora în cadrul organizațiilor de cercetare-dezvoltare, prin intermediul unor programe instituționale de întărire a acestora în procesul de cercetare. ▪ acordarea de granturi dedicate tinerelor echipe de cercetători; ▪ creșterea performanțelor generale ale cercetătorilor prin stimularea și susținerea participării acestora la formare profesională; ▪ creșterea performanței în activitatea de cercetare a doctoranzilor, componentă importantă a sistemului de cercetare, care se va realiza, între altele, prin: susținerea parteneriatului între universități, institutele naționale de cercetare-dezvoltare și institutele Academiei Române și organizațiile private, care fac cercetare în desfășurarea programelor de formare doctorală, pentru valorificarea resurselor existente - oameni și infrastructuri; sprijin pentru crearea de locuri de muncă și pentru păstrarea celor deja existente, ca acțiune orizontală, aplicabilă tuturor formelor de finanțare; susținerea accesului doctoranzilor la stagii de pregătire în străinătate, în grupuri și în laboratoare de cercetare de excelență; implicarea cu normă întreagă a doctoranzilor în activități de cercetare care să asigure un nivel competitiv al burselor doctorale; susținerea de investiții în laboratoare cu tehnologie de ultimă oră, atât în cadrul mediului privat, cât și în cel public, ceea ce creează premisele pentru atragerea talentelor în cercetare și pentru menținerea în sistemul de cercetare românesc; ● Sprijinirea mobilității și a formării cercetătorilor doctoranzi și postdoctoranzi inclusiv prin crearea de sinergii pentru finanțarea proiectelor ce au eticheta de excelență și accesarea programelor de tip Marie Sklodowska-Curie COFUND; ● Adecvarea cadrului legislativ, instituțional și procedural privind sistemul de cercetare-inovare, pentru realizarea căreia urmează adoptarea, între altele, de către organizațiile de cercetare, a Cartei europene a cercetătorilor, a Codului de conduită privind recrutarea cercetătorilor și a Declarației de la Bonn privind libertatea academică; de asemenea, se intenționează reglementarea carierei extra-doctorale a inginerilor de dezvoltare tehnologică prin armonizarea legislației aferente; ● Dezvoltarea unei „Platforme de studii și cercetări avansate", sub forma unei rețele virtuale care să reunească proiecte de cercetare pe termen mediu sau lung (5 - 7 ani, de exemplu), coordonate de cercetători de top pe plan internațional, proiecte care vizează crearea și dezvoltarea de grupuri de cercetare cu performanță internațională și potențial de excelență.

(Va urma)