Blitz
Data: 1-15 august 2023
● BNR a lansat în circuitul numismatic o monedă din argint cu tema „150 de ani de la nașterea lui Gheorghe Țițeica“.Banca Națională a României (BNR) a lansat în circuitul numismatic, la 7 august 2023, o monedă din argint cu tema „150 de ani de la nașterea lui Gheorghe Țițeica“. Moneda are o valoare nominală de 10 lei, diametrul de 37 mm și greutatea de 31,103 grame. Aversul monedei redă reprezentarea grafică a unei probleme de geometrie pe o foaie de matematică, inscripția „ROMANIA“ în arc de cerc, stema României, valoarea nominală „10 LEI“ și anul de emisiune „2023“. Reversul monedei prezintă portretul și numele lui Gheorghe Țițeica și anii între care a trăit acesta „1873“ și „1939“. Monedele din argint sunt ambalate în capsule de metacrilat transparent și sunt însoțite de broșuri de prezentare și certificate de autenticitate, redactate în limbile română, engleză și franceză. Pe certificatele de autenticitate se găsesc semnăturile guvernatorului Băncii Naționale a României și casierului central. Potrivit băncii centrale, monedele din argint cu tema „150 de ani de la nașterea lui Gheorghe Țițeica” au putere circulatorie pe teritoriul României.
● ANCOM: Peste 775 000 de numere de telefon portate în prima jumătate a anului 2023.În primele șase luni ale acestui an, românii au portat 775 108 numere de telefon, 96% dintre acestea, respectiv 745 595, fiind numere de telefonie mobilă, iar 29 513 numere de telefonie fixă, potrivit AutorităţiiNaţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM). Cele mai multe numere au fost portate de persoane fizice, respectiv 87% din numerele portate de la începutul anului şi până la 30 iunie 2023. În total, de la lansarea portabilităţii, în 2008, şi până în prezent, peste 10 milioane de numere de telefon şi-au schimbat operatorul, dar nu şi utilizatorul, 9,4 milioane fiind numere de telefonie mobilă. ANCOM a creat pentru informare site-ul www.portabilitate.ro, unde utilizatorii pot afla în ce reţeafuncţionează orice număr de telefon folosit în România, chiar dacă a fost portat.
● 9,1% dintre români nu îşi permit o conexiune la Internet.Datele publicate de Eurostat relevă că, în 2022, circa 2,4% din populaţia UE nu îşi permitea o conexiune la Internet. România şi Bulgaria sunt statele membre unde 9,1%, respectiv 8,1% din populaţie nu îşi permitea, în 2022, o conexiune la Internet; la polul opus, în Finlanda şi Luxemburg, doar 0,3%, respectiv 0,4% din populaţia totală se confrunta cu o asemenea problemă. Totodată, diferenţa între populaţia totală şipopulaţia expusă riscului de sărăcie în termeni de capacitate de a-și permite o conexiune la Internet era prezentă în 2022 în toate statele membre ale UE. Cel mai mare procentaj de persoane expuse riscului de sărăcie şi care nu îşi permit o conexiune la Internet era în România (25%), urmată de Bulgaria (20,5%) şi Ungaria (16,5%). Cele mai mici ponderi au fost consemnate în Danemarca şi Finlanda (ambele cu 1%), Cipru şi Luxemburg (ambele cu 1,5%).