Importante momente aniversare tehnico-economice in 2023 (V)
Data: 1-15 august 2023
Prezentăm – şi în numărul de faţă – unele momente de seamă din istoria ştiinţei, tehnicii şi economiei româneşti şi nu numai, pe care le vom marca, în acest an, prin aniversări „rotunde“. Astfel, în 2023 se împlinesc:
110 ani de la:
▪ Descoperirea, de către Ştefan Procopiu (concomitent, dar independent de fizicianul danez Niels Henrik David Bohr), a momentului magnetic al electronului, cunoscut astăzi sub numele de „magnetonul Bohr – Procopiu“, calculând cel dintâi, pe baza teoriei cuantelor, valoarea acestuia. Această descoperire a fost anunţată în articolul Sur les éléments d’énergie publicat în „Analele ştiinţifice ale Universităţii din Iaşi“;
▪ Înfiinţarea Societăţii de Horticultură din România, al cărei prim preşedinte a fost Ion Haşeganu;
▪ Intrarea în exploatare a primului zăcământ de talc din ţara noastră, localizat în dolomitele cristaline din Munţii Poiana Ruscăi, pe teritoriul localităţilor Lelese, Cerişor şi Govăjdia (jud. Hunedoara);
▪ Începerea construcţiei conductelor petroliere de 5 ţoli pentru motorină şi de 10 ţoli pentru petrol lampant, care legau exploatările din Valea Prahovei de portul maritim Constanţa;
▪ Introducerea, pentru prima dată în ţara noastră, a tracţiunii electrice de contact pe calea ferată, prin electrificarea liniilor înguste Arad – Ghioroc – Pâncota şi Ghioroc – Radna, în lungime de 58,4 km pe care, din 1906, circulau automotoare;
▪ Constituirea, sub conducerea lui Anghel Saligny, a primei societăți naționale de navigație maritimă, „România“;
▪ Finalizarea castelului de apă al oraşului Brăila, cu o capacitate de 1200 mc, cel mai mare din ţara noastră la acea dată;
▪ Începerea, de către inginerul Ion S. Gheorghiu – la cererea Direcţiei Generale a Căilor Ferate Române – a studiului în vederea electrificării căii ferate Ploieşti – Predeal, pentru care, prin proiectul prezentat în1914 – 1915, recomanda construirea a două centrale hidroelectrice pe Ialomiţa superioară, la Dobreşti şi la Gâlma – Moroeni (realizate în 1928 – 1930, respectiv 1952 – 1953). Întrerupt în timpul Primului Război Mondial, studiul a fost reluat în 1921. În 1933, Gheorghiu a întocmit un plan general de electrificare a căilor ferate române.
105 ani de la:
▪ Folosirea, pentru prima dată în ţara noastră, la iluminatul public, a gazului metan (în oraşul Turda);
▪ Apariţia, la Londra, a lucrării The theory of sonics. A treatise on transmission of power by vibration, a inginerului George (Gogu) Constantinescu, în care este fundamentată teoretic o nouă ştiinţă, sonicitatea, descoperită de el încă din 1912;
▪ Publicarea, la Paris, de către Traian Lalescu, a studiului Sur les séries trigonométriques et la Théorie des équations intégrales, ocazie cu care introduce în analiza matematică noţiunea de „funcţie poligonală periodică“.
100 de ani de la:
▪ Construirea, la uzinele din Reşiţa, a primei locomotive cu abur din ţara noastră;
▪ Darea în funcţiune, la Moreni (jud. Dâmboviţa), în scop experimental, a primei staţii de degazolinare a gazelor petrolifere prin metoda compresiei;
▪ Realizarea, de către inginerul Aurel Persu, după experienţe începute în 1920, a primului automobil cu forme aerodinamice corecte (avea caroseria de forma unei picături de apă în cădere), pe care îl brevetează la 19 septembrie 1924 în Germania şi, ulterior, în alte ţări;
▪ Apariţia Buletinului cărţii, sub conducerea lui Emanoil Bucuţa şi Dimitrie S. Panaitescu-Perpessicius, având ca scop promovarea mijloacelor de informare ştiinţifică: bibliografia, statistica, recenzia.