MESAJUL ACADEMIEI DE STIINTE TEHNICE DIN ROMANIA

Academia de Stiinte Tehnice din Romania saluta cu caldura organizarea acestei reuniuni la care în fata comunitatii ingineresti romanesti din tara si din lume se pun în discutia inginerului probleme ce vizeaza cresterea eficientei utilizarii resurselor energetice si materiale, o problema esentiala a secolului 21.
Desfasurarea acestor lucrari de Ziua Inginerului Roman, pe care o sarbatorim pe 14 Septembrie, nu este o coincidenta, AGIR pastrand traditia consolidata de celelalte sase simpozioane organizate pana în prezent, de a pune în discutie în aceasta zi probleme de mare actualitate pe care inginerul, în cadrul unui proces industrial sau în al unui sector în care acestea se aplica, trebuie sa le rezolve.
De altfel, istoria AGIR – care se pierde în noianul celor 88 de ani de existenta – este presarata de multimea de fapte si realizari ingineresti, de oameni care si-au adus o meritorie contributie la dezvoltarea moderna a Romaniei.
Rascolind prin arhivele noastre, am întalnit de curand cateva din tematicile pe care o Reuniune a AGIR, desfasurata în octombrie 1936, le dezbatea în acel an la Iasi. Se discutau probleme legate de „Înviorarea economica a Moldovei“ – problema actuala si astazi – de „Porturi la mare si Dunare“, despre „O Capitala fara arhitectura si despre supravegherea peisajului national“, despre „Cooperatie si comasarea proprietatilor agricole“, despre „Alimentarile cu apa“, despre „Organizarea si functionarea Corpului Tehnic Roman“.
Ingineri mari, precum Nicolae Caranfil, Constantin Busila, Cristea Bedreag, Mihail Manoilescu, Andriescu Cale propuneau, erau ascultati si pusi sa propuna cum sa se faca. Si unele s-au facut, altele au ramas sa le faca cei ce i-au urmat si le vor urma.
Si pentru ca vorbeam de continuitate si traditie, si AGIR-ul anului 2006 pune astazi în discutia specialistilor valoroase lucrari care vizeaza probleme legate de evidentierea unor resurse conventionale si neconventionale, tehnologii noi de exploatare prietenoase cu mediul, surse noi de energie, procese care sa conduca la economii de materiale si energie.
Suntem convinsi ca din prezentarile si discutiile care vor avea loc se vor desprinde si alte doua surse, pe care adesea le neglijam: „inteligenta“ si „munca“. Japonia n-are resurse, dar suplineste acest lucru prin munca si inteligenta. China ne arata astazi ca prin inteligenta si munca „arde“ etape de ramanere în urma. Fara inteligenta, îmbogatirea cunostintelor si munca nu poate fi vorba de valoare adaugata la un produs, tehnologie, sistem pe care le faci. Si de asta trebuie sa tinem seama daca dorim ca prezenta noastra europeana sa fie la nivelul pe care-l dorim, dar pentru care trebuie mai mult muncit.
Asociatiile stiintifice trebuie sa fie lideri în promovarea acestui concept, iar AGIR-ul, ca si ASTR-ul, care cuprind în randul lor specialisti de mare valoare, sa devina locomotiva care sa traga inginerimea spre o crescuta performanta.
Cercetarea si Inovarea sunt atribute ale activitatii ingineresti, activitate pe care AGIR-ul va trebui sa o sustina cu consecventa, tinand seama de oamenii pe care-i are, de raspandirea lor în teritoriu si dorinta de a face.
Uram succes simpozionului si ne exprimam speranta ca AGIR-ul, prin efortul energicului sau presedinte si al membrilor Asociatiei, va tine nestinsa flacara sperantelor ingineresti.
Doresc succes lucrarilor si recomandari utile pentru societate!