Inovarea, ca vector al factorilor timp si spatiu

Un studiu elaborat de compania de consultanta KeysFin ne ofera posibilitatea de a cunoaste si interpreta date esentiale referitoare la inventica si protectia proprietatii intelectuale din tara noastra. Acest studiu contine date statistice din ultimul sfert de veac (1965 - 1989) al regimului antedecembrist, precum si date statistice din cei 25 de ani care au trecut de la Revolutie. Valabilitatea informatiilor este confirmata de Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM), ceea ce da suficienta consistenta studiului pe care il supunem atentiei cititorilor.
In intervalul 1965 - 1989, la OSIM s-au inregistrat 94 481 de cereri de brevete inventie si s-au acordat 59 443 de brevete. In perioada 1990 - 2015, numarul cererilor a fost de numai 39 558, iar al brevetelor acordate de 26 425. Comparatiile nu s-au oprit aici, ci au vizat si perioada imediat urmatoare Marii Uniri din 1918. Astfel, in 2014, s-au acordat mai putine brevete de inventie decat in anul 1920.
Studiul contine, desigur, numeroase alte date accesibile tuturor celor interesati. Ceea ce, insa, se cere neaparat consemnat este demersul indreptat spre identificarea cauzelor regresului puternic inregistrat intr-o sfera de preocupari de cea mai mare importanta pentru progresul stiintific, economic si social al Romaniei.
Una dintre cauze priveste diminuarea considerabila, dramatica a bazei de cercetare, pornind de la resursa esentiala reprezentata de capitalul uman. Atat „fuga creierelor“, cat si mediul economico-social nefavorabil, determinat de o tranzitie mult prea indelungata si contorsionata spre economia de piata, constituie realitati bine cunoscute de toata lumea, in special de comunitatea inginereasca.
O alta cauza a fost identificata in evolutia ponderilor capitalului strain si capitalului autohton din Romania. Capacitatea exceptionala a multinationalelor care au investitii in tara noastra de a-si asigura „prin forte proprii“ portofoliul de inventii si alte elemente de inovare este coplesitoare daca o comparam cu cea a intreprinzatorilor romani. Desigur, se poate discuta mult despre factorii care au facilitat aceasta situatie, insa o asemenea dezbatere nu va duce nicaieri daca nu va fi centrata pe necesitatea elaborarii si aplicarii unui autentic PROIECT DE ?ARA.
Activitatea creativa, in formele ei cele mai avansate, reprezentate de inventii si inovatii, este parte a unui intreg, chiar daca potentialul ei constituie cantitativ si calitativ cea mai mare avutie a unei natiuni. Nu pot fi analizate cu un minimum de seriozitate necesitatile interne in materie de creatie stiintifico-tehnica (numar de cercetatori, de personal auxiliar pe profile de activitate si specializari, centre CDI din sectorul public si sectorul privat, participari la actiuni de cooperare internationala in special in UE etc.) decat prin luarea in considerare a contextului, a conexiunilor, a prioritatilor, a secventialitatii masurilor pe care numai un PROIECT DE ?ARA le poate asigura.
Bineinteles, exista si alte cauze ale proceselor si fenomenelor la care ne-am referit. Examinarea lor, tocmai din perspectiva strategica oferita de un atat de necesar PROIECT DE ?ARA, constituie un prim pas spre deblocarea unor stari de fapt, dar si de spirit, care au franat si franeaza intreaga activitate de creatie stiintifico-tehnica. Pe aceasta baza, vor putea fi stabilite obiective si, in functie de acestea, modalitatile practice prin care vor putea fi atinse. In acest sens, merita retinute solutiile preconizate de studiul KeysFin, si anume sustinerea institutelor de cercetare-dezvoltare-inovare, consolidarea laboratoarelor private, a invatamantului superior si statiunilor didactice, cu prioritate a celor care nu dispun de dotari la standarde competitive si de fonduri cu care sa acopere efortul creativ de care avem atata nevoie.