Invatatura de minte
Data: 16-28 februarie 2003
Iata, iesim din iarna fara sa fi avut parte de normalitate în raporturile dintre cetatean si sistemul energetic national. E drept, fata de anii precedenti am beneficiat de o cantitate mai mare de resurse, ca efect al masurilor adoptate înca din vara pentru o aprovizionare corespunzatoare, în special cu gaze naturale si cu pacura. In rest, complicatiile (sa le numim doar asa) s-au tinut lant, iar factura energetica a fost, în continuare, mai mare decât totalul resurselor financiare lunare ale multor familii (dupa unele estimari, peste un milion de familii).
Decizia de a se reduce factura energetica a locuintelor necontorizate la nivelul celor contorizate a fost o solutie de "avarie". Pentru ianuarie 2003, de pilda, nu s-a simtit nici o ameliorare de substanta, astfel încât numarul datornicilor a crescut.
Avem de-a face cu un adevarat cerc vicios: din cauza deficitului de resurse financiare nu este posibila retehnologizarea instalatiilor si echipamentelor învechite, iar acest fapt determina cresterea considerabila a costurilor, ceea ce nu mai permite unui numar foarte mare de concetateni sa achite facturile. Pâna la urma, tot noi, "muritorii de rând", platim oalele sparte. Cheltuielile din sectorul energetic trebuie, într-un fel acoperite. Din moment ce nu se încaseaza valoarea integrala a energiei electrice si termice livrate populatiei, s-a recurs si se recurge la resurse bugetare, adica tot la impozitele si taxele platite de contribuabili.
Oare ne aflam într-un caz "clasic" de fatalitate? Este suficient sa ne uitam nu neaparat la tarile dezvoltate, ci la cele din jurul nostru pentru a constata ca ele nu se confrunta cu astfel de probleme. Prin urmare, exista solutii. Posibil ca unele dintre ele sa nu corespunda integral conditiilor din tara noastra. Daca este asa, atunci se pot aduce unele corecturi. Se impune ca tot ce s-a îmtâmplat în sistemul energetic (nu numai în aceasta iarna) sa fie - cum se zice - învatatura de minte. Este, deocamdata, un deziderat. Pâna acum nu s-au primit suficiente semnale din partea factorilor decidenti ca se va trece, în sfârsit, la rezolvari radicale, de substanta. N-am dori sa se adevereasca - înca o data - butada potrivit careia cea mai severa lectie a istoriei este aceea ca nimeni (sau prea putini) nu învata din lectiile istoriei.