Cartea Alba privind inteligenta artificiala si gestionarea datelor, primii piloni ai noii strategii digitale la nivelul UE

Comisia Europeană (CE) a prezentat, zilele trecute, ideile și acțiunile pentru o transformare digitală care să fie în avantajul tuturor și să reflecte valorile comunitare cele mai de preț, care ne definesc ca europeni: deschiderea, echitatea, diversitatea, democrația și încrederea. „Este viziunea unei societăți europene impulsionate de soluții digitale ce țin cont, mai presus de orice, de interesele cetățenilor săi, o societate ce oferă noi oportunități întreprinderilor și încurajează dezvoltarea unor tehnologii fiabile pentru a promova o societate deschisă și democratică și o economie dinamică și viabilă. Sectorul digital poate juca un rol de prim-plan în combaterea schimbărilor climatice și asigurarea tranziției către o economie verde. (...) Cartea Albă privind inteligența artificială (IA) și strategia privind datele prezentate zilele trecute arată că Europa poate stabili standarde la nivel mondial în ceea ce privește dezvoltarea tehnologică, poziționând în același timp pe primul loc oamenii", precizează Executivul comunitar, într-un comunicat.

„Am prezentat tuturor viziunea noastră ambițioasă cu privire la viitorul digital al Europei. Este o viziune care abordează toate aspectele, de la securitatea cibernetică la infrastructurile critice, de la educație digitală la competențe, de la democrație la mass-media. Îmi doresc ca Europa digitală să reflecte valorile noastre cele mai de preț, care ne definesc ca europeni - deschiderea, echitatea, diversitatea, democrația și încrederea", a declarat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. „Dorim ca fiecare cetățean în parte, fiecare lucrător, fiecare întreprindere să aibă în mod echitabil acces la beneficiile digitalizării. Poate fi vorba despre a conduce în condiții mai sigure sau a polua mai puțin datorită mașinilor conectate sau chiar de a salva vieți cu ajutorul imagisticii medicale bazate pe IA, care le permite medicilor să depisteze boli într-un timp mult mai scurt decât a fost vreodată posibil până acum", a menţionat, la rândul ei, Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv și comisar responsabil cu o Europă pregătită pentru era digitală. În acelaşi context, comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, a subliniat: „Societatea noastră generează un volum uriaș de date industriale și publice, care vor transforma modul în care producem, consumăm și trăim. Doresc ca întreprinderile europene și numeroasele noastre IMM-uri să aibă acces la aceste date și să creeze valoare pentru europeni, inclusiv prin dezvoltarea unor aplicații de inteligență artificială. Europa are toate atuurile pentru a se impune ca un lider natural în cursa tehnologiilor de lucru cu volume mari de date (big data) și pentru a-și păstra suveranitatea tehnologică, poziția de frunte în sectorul industrial și competitivitatea economică, în beneficiul consumatorilor europeni".

Tehnologia, în beneficiul utilizatorilor

Reprezentanţii Executivului comunitar subliniază, într-un comunicat, că „tehnologiile digitale, cu condiția să fie utilizate în mod adecvat, vor aduce beneficii cetățenilor și întreprinderilor din multe puncte de vedere. (...) Cetățenii ar trebui să aibă posibilitatea de a prospera, de a alege liber, de a se implica în societate și totodată de a se simți în siguranță în mediul online. Întreprinderile ar trebui să beneficieze de un cadru care să le permită să își înceapă activitatea, să se extindă, să pună în comun date, să inoveze și să concureze în condiții echitabile cu întreprinderi mari".

În următorii cinci ani, CE se va concentra asupra a trei obiective principale pentru a promova soluții tehnologice care vor ajuta Europa să își urmeze propriul drum către o transformare digitală care aduce beneficii cetățenilor și care respectă valorile comunitare fundamentale: ▪ o tehnologie în beneficiul utilizatorilor; ▪ o economie echitabilă și competitivă; ▪ o societate deschisă, democratică și durabilă.

Cartea albă privind inteligența artificială și Strategia europeană privind datele sunt primii piloni ai noii strategii digitale a Comisiei. Acestea răspund pe deplin necesității de a pune pe primul loc oamenii în ceea ce privește dezvoltarea tehnologiilor, precum și necesității de a apăra și de a promova valorile și drepturile europene în ceea ce privește conceperea, fabricarea și utilizarea tehnologiei în economia reală și modul în care îmbunătățim serviciile din sectorul public pentru cetățeni. Noile politici și cadre de lucru vor permite Europei să utilizeze tehnologii digitale de vârf și să își consolideze capacitățile în materie de securitate cibernetică. Europa va continua să aibă o societate deschisă, democratică și durabilă, iar instrumentele digitale pot susține aceste principii.

O inteligență artificială fiabilă, bazată pe excelență și încredere

Potrivit CE, Europa deține toate atuurile pentru a deveni un lider mondial în domeniul sistemelor de inteligență artificială (IA) care pot fi utilizate și aplicate în condiții de siguranță. „Avem centre de cercetare excelente, sisteme digitale sigure și rezultate lăudabile în robotică, avem sectoare de producție și servicii competitive, fie că este vorba de sectorul autovehiculelor sau cel energetic, de sistemul de sănătate sau de agricultură", spun reprezentanţii Executivului de la Bruxelles.

În Cartea Albă prezentată zilele trecute, Comisia are în vedere un cadru pentru o inteligență artificială fiabilă, bazată pe excelență și încredere. În parteneriat cu sectorul privat și cel public, Comisia urmărește să mobilizeze resurse de-a lungul întregului lanț valoric și să creeze stimulentele potrivite pentru a accelera introducerea și utilizarea IA, inclusiv de către întreprinderile mici și mijlocii. În acest sens, colaborează și cu statele membre și cu comunitatea de cercetare și încearcă să atragă și să păstreze talentele. Dată fiind complexitatea sistemelor de IA și riscurile semnificative pe care le pot prezenta acestea în anumite contexte, este esențială consolidarea încrederii utilizatorilor. „Trebuie să existe norme clare care să abordeze problema sistemelor de IA cu grad ridicat de risc, fără însă a le împovăra excesiv pe cele cu risc mai scăzut. Vor continua să se aplice normele stricte ale UE în materie de protecție a consumatorilor, de combatere a practicilor comerciale neloiale și de asigurare a protecției datelor cu caracter personal și a vieții private", precizează CE.

În cazul sistemelor cu risc ridicat, cum ar fi cele din domeniul sănătății, al activității polițienești sau al transporturilor, sistemele de IA concepute ar trebui să fie transparente, trasabile și să garanteze supravegherea umană.

O abordare centrată pe factorul uman înseamnă asigurarea faptului că sistemele de inteligență artificială sunt dezvoltate și utilizate astfel încât să respecte legislația UE și drepturile fundamentale. De exemplu, caracteristicile subiective ale anumitor algoritmi sau ale anumitor date de antrenament utilizate pentru sistemele de inteligență artificială din domeniul recrutării ar putea duce la rezultate injuste și discriminatorii, care ar fi ilegale conform legislației UE privind nediscriminarea. Este important să se prevină încălcarea drepturilor fundamentale și, dacă acest lucru are loc, să se asigure că astfel de încălcări pot fi sancționate de către autoritățile naționale. Sistemele de inteligență artificială cu grad ridicat de risc trebuie certificate, testate și controlate, la fel ca în cazul automobilelor, al produselor cosmetice și al jucăriilor.

De pildă, recunoașterea facială poate avea diferite forme. Aceasta poate fi utilizată pentru autentificarea utilizatorului, și anume pentru deblocarea unui telefon inteligent sau pentru verificare/autentificare la punctele de trecere a frontierei, pentru a verifica identitatea unei persoane în raport cu documentele sale de călătorie (corelare unu-la-unu). Recunoașterea facială ar putea fi utilizată și pentru identificare biometrică la distanță, atunci când imaginea unei persoane este verificată într-o bază de date (corelare unu-la-o mulțime). Aceasta este cea mai agresivă formă de recunoaștere facială și, în principiu, este interzisă în UE.

Colectarea și utilizarea datelor biometrice în scopul identificării la distanță implică riscuri specifice pentru drepturile fundamentale. În principiu, normele UE privind protecția datelor interzic deja prelucrarea datelor biometrice cu scopul unic de identificare a unei persoane fizice, cu excepția cazului în care sunt îndeplinite anumite condiții. În mod specific, identificarea biometrică la distanță poate fi aplicată numai din motive de interes public major. Aceasta trebuie să fie întemeiată pe legislația UE sau pe legislația națională, să fie utilizată dacă este justificată în mod corespunzător, să fie proporțională și să facă obiectul unor garanții adecvate. Prin urmare, în prezent autorizarea recunoașterii faciale este excepția. Prin intermediul Cărții Albe privind inteligența artificială, Comisia dorește să lanseze o vastă dezbatere privind circumstanțele care ar putea justifica excepții în viitor, dacă este cazul.

Pentru alte sisteme de inteligență artificială, Comisia propune etichetarea voluntară în cazul în care sunt respectate standardele stabilite. „Toate sistemele și toți algoritmii de inteligență artificială sunt bineveniți pe piața europeană dacă respectă normele UE", subliniază CE.

Un spațiu european al datelor

Volumul de date generat de întreprinderi și de organismele publice este într-o creștere constantă. Următorul val de date industriale va transforma profund modul în care producem, consumăm și trăim. Dar potențialul său rămâne, în mare parte, neexploatat. „Europa întrunește toate condițiile pentru a deveni un lider în această nouă economie a datelor: avem cea mai puternică bază industrială din lume, în care IMM-urile sunt o componentă esențială a țesutului industrial, avem tehnologiile și competențele necesare și acum și o viziune clară", subliniază CE.

Obiectivul Strategiei europene privind datele este ca UE să devină un model demn de urmat și un lider pentru o societate în care datele sunt un motor esențial al progresului. În acest scop, obiectivul său este de a crea un adevărat spațiu european al datelor, o piață unică pentru date, de a debloca potențialul datelor neutilizate, permițând fluxul liber al acestor date în Uniunea Europeană și între diferitele sectoare, în beneficiul întreprinderilor, al cercetătorilor și al administrațiilor publice. „Ar trebui să le oferim cetățenilor, întreprinderilor și organizațiilor toate mijloacele pentru a putea lua decizii mai bune pe baza informațiilor obținute pornind de la datele fără caracter personal. Aceste date ar trebui să fie disponibile tuturor, atât organismelor publice, cât și celor private, start-up-urilor sau corporațiilor", spun reprezentații CE.

Pentru a realiza acest lucru, Comisia va propune mai întâi stabilirea unui cadru normativ adecvat cu privire la guvernanța datelor, la accesarea și reutilizarea acestor date între întreprinderi, în relația întreprinderi - administrații centrale și între diferitele administrații. În acest sens, vor fi create stimulente pentru a încuraja schimbul de date prin instituirea unor norme practice, echitabile și clare referitoare la accesarea și utilizarea datelor, conforme cu valorile și drepturile europene, cum ar fi protecția datelor cu caracter personal, protecția consumatorilor și normele în domeniul concurenței. De asemenea, se va asigura un acces mai larg la datele din sectorul public prin oferirea accesului liber la seturile de date cu valoare ridicată în întreaga UE și prin permiterea reutilizării lor în vederea inovării.

În al doilea rând, Comisia dorește să sprijine dezvoltarea sistemelor tehnologice și a următoarei generații de infrastructuri ce vor permite UE și tuturor părților interesate să profite de oportunitățile oferite de economia datelor. Comisia va contribui la investițiile în proiecte europene cu un impact ridicat legate de spațiile europene ale datelor și de infrastructurile de cloud fiabile și eficiente din punct de vedere energetic.

Nu în ultimul rând, Comisia va lansa acțiuni sectoriale specifice pentru a construi spații europene ale datelor, de exemplu în industria prelucrătoare, în contextul acțiunilor ce țin de Pactul ecologic, în domeniul mobilității sau al sănătății.

De asemenea, Comisia va depune eforturi pentru a reduce și mai mult lacunele în materie de competențe digitale ale europenilor și va analiza opțiunile prin care ar putea să le permită cetățenilor să controleze mai bine cine le poate accesa datele generate automat.

Finanțarea de către UE  a propunerilor privind IA și datele

Investițiile necesare vor fi furnizate prin programul Europa digitală, Mecanismul pentru interconectarea Europei 2 și Orizont Europa. Pentru Orizont Europa, CE a propus să se investească 15 miliarde euro în clusterul „Dezvoltarea digitală, industria și spațiul", o activitate esențială care urmează să fie sprijinită în cadrul acestuia fiind inteligența artificială. Ca parte a programului Europa digitală, Comisia Europeană a propus să se investească aproape 2,5 miliarde euro în implementarea de platforme de date și de aplicații ale inteligenței artificiale. Din această sumă, 2 miliarde euro ar putea fi investite într-un proiect european de mare impact privind spațiile europene de date, incluzând infrastructuri de schimb de date și de cloud computing care sunt fiabile și eficiente din punct de vedere energetic. De asemenea, programul Europa digitală va sprijini autoritățile naționale pentru a pune la dispoziție seturi de date cu valoare ridicată în vederea reutilizării în diferite spații comune de date.

Tehnologia va sprijini Pactul ecologic european

Tehnologiile digitale sunt un factor esențial care facilitează îndeplinirea Pactului ecologic european - noua strategie a UE de creștere economică pentru ca Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050. De exemplu, acestea pot spori eficiența energetică prin monitorizarea perioadelor și a locurilor unde energia electrică este necesară în cea mai mare măsură. Încălzirea inteligentă ar putea ajuta la economisirea echivalentului a 6 milioane de tone de petrol, iar agricultorii vor putea utiliza mai puține pesticide și îngrășăminte datorită datelor și inteligenței artificiale. Totuși, pentru ca digitalizarea să aducă beneficii, sectorul TIC trebuie să își realizeze propria tranziție către o economie verde. Centrele de date și telecomunicațiile trebuie să devină mai eficiente din punct de vedere energetic, să utilizeze într-o mai mare măsură sursele regenerabile de energie, iar până în 2030, ar trebui să devină neutre din punct de vedere climatic.

Etapele următoare

Potrivit Strategiei, Comisia va prezenta, în cursul acestui an, un Act privind serviciile digitale și un Plan de acțiune pentru democrația europeană, va propune o revizuire a Regulamentului e-IDAS și va consolida securitatea cibernetică prin instituirea unei unități comune de securitate cibernetică. De asemenea, Europa va continua să construiască alianțe cu partenerii ei internaționali, mobilizând puterea sa normativă, consolidarea capacităților, diplomația și instrumentele de finanțare pentru a promova modelul european de digitalizare.

Cartea Albă privind inteligența artificială este deschisă consultării publice până la 19 mai 2020. Comisia colectează, de asemenea, părerile părților interesate cu privire la Strategia sa privind datele. În lumina contribuțiilor primite, Comisia va lua măsuri suplimentare pentru a sprijini dezvoltarea unei IA de încredere și a economiei datelor.

Studiu:  Până în 2025, România va ajunge la investiții anuale de 50 milioane euro în start-up-uri de inteligenţă artificială

Investițiile în start-up-uri românești de inteligență artificială (AI) vor ajunge la aproape 50 milioane euro anual în 2025, potrivit estimărilor companiei de consultanță în management Horváth & Partners. Nivelul investițiilor în start-up-uri de AI din ultimul trimestru (T4) din 2019 plasează ţara noastră aproape de vârful clasamentului țărilor din Europa de Est, în urma Ungariei, Rusiei și Poloniei, dar înaintea Cehiei, Sloveniei sau Slovaciei. În ultimele trei luni ale anului trecut, investițiile în start-up-uri de AI în România s-au situat în jurul valorii de 20 milioane euro.

„Suntem într-o etapă avansată de transformare digitală și observăm o creștere accelerată în zona de tehnologie pe bază de AI și procese de automatizare robotizată, iar România a prins din ce în ce mai multă viteză. Start-up-urile de AI de pe piața autohtonă au avut un parcurs foarte bun în 2019, în special în ultima parte a anului. (...) Din aprecierile noastre, perioada de efervescență extraordinară de pe segmentul de digitalizare, pe care o traversăm în prezent, se va intensifica în următoarea decadă. La nivelul Europei, creșterile PIB-ului, generate de AI și machine learning, vor fi de ordinul a 1,5 - 2 trilioane euro în următorii 10 ani", a explicat Kurt Weber, director general al Horváth & Partners România.

Conform estimărilor analiştilor companiei, în ultimul trimestru din 2019, România a urcat șapte poziții în topul țărilor din regiune cu cele mai mari investiții în start-up-uri de AI. Această creștere spectaculoasă se datorează și investițiilor de Serie A primite de Typing DNA, start-up de soluții de securitate online bazate pe biometrie comportamentală fondat la Oradea, și FintechOS, start-up românesc de tehnologie financiară automatizată. 

Coursera, una dintre cele mai prestigioase platforme de învățare online din lume, a întocmit în 2019 raportul Coursera - Indicele Global al Competențelor, prin care evaluează la nivel mondial competențele pe care le au țările de a susține și de a beneficia de revoluția AI. Astfel, România a fost clasificată ca fiind competitivă în zona de AI, cu un scor de 0,60, în urma SUA și a Marii Britanii, dar cu o poziție în fața Ungariei. Clasamentul a fost întocmit ținându-se cont de nivelul de competență în următoarele categorii: statistică, AI, inginerie de software, machine learning, programare statistică, matematici. România a obținut calificativul „Competitiv - Cel mai avansat" la primele patru. 

Potrivit analizei Horváth & Partners, investițiile globale de tip Private Equity și Venture Capital în start-up-uri de AI s-au majorat considerabil începând cu 2011. Între 2015 și 2019, media creșterii acestui tip de investiții, calculată la nivelul SUA, Chinei, Uniunii Europene, Israelului, precum și al celorlalte țări, a fost de 47%. 

Autorii analizei apreciază că piața forței de muncă va fi, la rândul ei, puternic influențată de procesele de robotizare (RPA), AI și întreaga dezvoltare de pe segmentele de digitalizare și e-learning. Astfel, potrivit estimărilor, între 40% și 50% dintre locurile de muncă existente ar putea fi înlocuite de soluții de automatizare, până în 2030. Funcțiile unde există cele mai ridicate probabilităţi de automatizare sunt în activități ce țin de contabilitate, logistică, depozitare, marketing, casierie, secretariat, relații cu publicul, dactilografiere, industria alimentară (prepararea alimentelor), operare de instalații mobile, asamblare de componente, minerit și manufactură etc.