Aniversari UNESCO- 2005 Jules Verne 1828-1905

In secolul al XIX-lea stiintele au luat formele sub care le cunoastem in prezent, s-au diversificat, au aparut ramuri noi, ca antropologia celulara, psihologia, chimia organica, geologia si altele.
Interesul oamenilor de stiinta s-a indreptat spre electricitate, dezvoltand aceasta ramura a fizicii cu aplicatiile practice, fara de care civilizatia actuala ar fi de neconceput.
In aceasta atmosfera de “eruptie” stiintifica s-a nascut si s-a format genialul scriitor de anticipatie Jules Verne, care a trezit interesul pentru stiinte la milioane de tineri dupa intregul glob terestru. In romanele sale a reusit sa imbine aventurile, sentimentele profund umane cu actiunea si descrierea unor masinarii care se vor realiza abia in secolul urmator, cum ar fi aeronave, submarine actionate de motoare electrice s.a.
K.E. Tiolkovski (1857-1935), unul dintre fondatorii astronauticii, scria: “Nazuinta spre calatoriile cosmice mi-a fost inspirata de cunoscutul fantast Jules Verne”.
Hermann Oberth (1894-1980), compatriotul nostru, primul om care a calculat parametrii necesari unei nave cosmice care sa ajunga pe Luna, spunea ca a fost inspirat de romanul “De la Pamant la Luna” al lui Jules Verne.
Acestea sunt, pe scurt, considerentele pentru care UNESCO a recomandat comisiilor nationale aniversarea a o suta de ani de la trecerea in nefiinta a lui Jules Verne, scriitorul renumit care a creat stilul de roman stiintifico-fantastic.
Jules Verne
1828-1905
Dintr-o autobiografie scrisa la varsta de 60 de ani pentru o revista din Boston, aflam ca Jules Gabriel Verne s-a nascut la 8 februarie 1828 la Nantes (Franta), oras comercial, loc de plecare si sosire a numerosi calatori din toate colturile lumii. In Nantes si-a petrecut copilaria si adolescenta. Acest oras, afirma Jules Verne, i-a influentat viata si imaginatia.
Tatal, Pierre Verne, era avocat, studiase dreptul la Paris, era provenit din orasul Provins si a devenit proprietar al unui reputat birou de avocatura din Nantes, unde a cunoscut-o pe Sophie, fiica unui armator bogat, cu care s-a casatorit si a avut cinci copii: Jules Gabriel, primul nascut, Paul, Annie, Matilde si Marie.
In copilarie era plin de imaginatie, fugea de acasa impreuna cu fratele sau Paul, parintii disperati ii cautau si dupa mustrarile si promisiunile celor doi nazdravani ca nu vor mai intreprinde astfel de aventuri, ei o luau de la inceput.
La 11 ani Jules Verne face o incercare de calatorie extraordinara pe velierul de cursa lunga La Corallie, dar a fost prins si trimis acasa.
Studiile elementare si liceale le-a facut la scoala St. Donatian din Nantes, unde a fost coleg cu fratele lui, Paul.
In 1848 a plecat la Paris pentru a studia dreptul, ca sa urmeze cariera tatalui sau. A nimerit in Parisul revolutionar, care la 25 februarie a proclamat Republica Franceza.
Si-a inceput cariera de scriitor cu o piesa intr-un act, “Paie frante”, care s-a prezentat in premiera la 21 iunie 1850. Angajat ca secretar la Teatrul Liric din Paris, scrie alte piese scurte, printre care “O drama in vazduh” (Un voyage en ballon), un studiu istoric despre “Primele vase ale marinei mexicane”, “Castelele din California” si altele.
In 1852 a devenit colaborator al revistei Musée des famillies, in care a publicat numeroase nuvele, care erau pe gustul cititorilor din acele timpuri. La Paris a dus o viata grea, avea venituri slabe din activitatea de scriitor si, dupa cum ii relata mamei sale, abia putea sa se intretina si sa se imbrace prost ca un lacheu.
La 10 ianuarie 1857 s-a casatorit cu Anne Hébé Morel du Fraysne de Viane, cu care a avut un copil, Michel.
Ascensiunea si consacrarea lui Jules Verne incep dupa ce l-a cunoscut pe Alexandre Dumas, pe care l-a vizitat de multe ori la castelul lui de langa Saint Germain, unde locuia intr-un decor somptuos. Dumas isi infiintase un teatru propriu - Teatrul Istoric - in care se jucau propriile piese. Verne i-a prezentat romanul “Cinci saptamani in balon”, cu care l-a captivat pe celebrul scriitor, care l-a incurajat sa il publice.
Prezentand romanul si editorului Pierre Jules Hertzel, acesta l-a publicat in anul 1863 si a incheiat un contract de editare cu Jules Verne pe 20 de ani. Au urmat aparitia a cate unui roman de anticipatie in fiecare an pana in anul 1905, cand a publicat “Invazia marii” si cand a decedat.
Din vasta opera, numarand 42 de romane de anticipatie, amintim pe cele mai cunoscute, traduse in toate limbile pamantului: “Calatorie spre centrul Pamantului” (1864); “De la pamant la Luna” (1865). In 1866 face o calatorie in Statele Unite ale Americii pe vasul Great Eastern si publica “Aventurile capitanului Hatteras”; “Copii capitanului Grant” (1868); “Imprejurul lumii” si “20.000 de leghe sub mari” au fost publicate in 1870; “Un oras plutitor” (1871); “Aventurile celor trei rusi si trei englezi” (1872); “Ocolul Pamantului in 80 de zile” (1873) s.a.m.d. Post-mortem, intre anii 1905-1910 i s-au publicat inca opt romane de succes.
Trei dintre romanele sale au subiecte care s-au desfasurat pe teritoriul tarii noastre, si anume “Kéraban incapatanatul” (1882); “Castelul din Carpati” (1887,1889) si “Mateas Sandorf” (1885). Multi dintre biografii lui afirma ca nu a facut calatorii pe aceste meleaguri. Simion Savescu, care a publicat cartea “Pe urmele lui Jules Verne in Romania”, demonstreaza cu documente ca marele romancier a vizitat tara noastra si a avut legaturi de prietenie cu cateva familii din Bucuresti cu care a intretinut corespondenta.
Cartile cu subiecte de anticipatie i-au adus gloria atat lui Jules Verne, cat si casei de editura P.J. Hertzel, si o avere considerabila care i-a permis sa isi construiasca un yaht dupa gustul si imaginatia lui, la al carui bord functiona un echipaj numeros.
La 24 martie 1905, cand a incetat din viata, vestea a produs un regret mondial si a impresionat populatia lumii mai mult decat decesul unor capete incoronate sau al unor sefi de guverne. La locul de veci de la cimitirul Saint Madelein a fost insotit de membrii guvernului francez, ai corpului diplomatic al tarilor reprezentate la Paris, de asociatii profesionale, o mare masa de admiratori si reporteri de la principalele cotidiene din Europa si America. Zeci de barbati purtau pe perne sutele de decoratii pe care le-a primit.
In memoria lui Jules Verne, Ambasada Frantei in Romania, Institutul Francez, Biblioteca Academiei Romane si Biblioteca Nationala au organizat in luna martie, in sala de expozitii a Bibliotecii Academiei, o expozitie cu editii rare (bibliofile) ale romanelor lui Jules Verne.
La vernisaj, in prezenta unui numeros public, au participat ambasadorul Frantei, E.S. Hervé Bolot, dna Irina Boulin-Ghica, director al Institutului Francez si dl prof. Gabriel Stempel, directorul Bibliotecii Academiei, care au sustinut scurte alocutiuni.