REMEMBER RADU PRISCU

Cand spui Radu Priscu, fara tagada imaginea domnului profesor se suprapune ca intr-o poza miscata, peste varfuri de munte printre care lamelele subtiri de beton retin milioane de metri cubi de apa, facand ca energia acesteia sa aduca prin sutele de MWh produsi, bucurie si lumina in casele noastre.
Demn urmas al parintelui Hidrotehnicii romanesti, Dorin Pavel, si aproape contemporan cu Cristea Mateescu si Dan Stematiu, Radu Priscu a excelat prin subtilitatile stiintifice in ceea ce priveste dimensionarea si proiectarea barajelor in arc cu dubla curbura si printr-o activitate pedagogica sustinuta in cadrul Facultatii de Constructii Hidrotehnice din Bucuresti.
Rod al acestei activitati profesorale raman inegalabilele volume de Constructii hidrotehnice editate in 1973, lucrare care prin complexitatea sa trateaza de la captare pana la evacuare, o varietate de asemenea constructii. Pentru editarea acestei lucrari, profesorul Radu Priscu a beneficiat de sprijinul unor distinsi si valorosi colaboratori cum ar fi Dan Stematiu, Alexandru Popovici, Lucian Pintilie s.a., care si-au adus o insemnata si pertinenta contributie.
In lucrarile sale, Radu Priscu revigoreaza teoriile de calcul ale barajelor in arc prin:
– calculul arcelor circulare si parabolice de grosime variabila;
– metoda deplasarilor in sectiunea maestra a barajului;
– calculul eforturilor;
– calculul prin teoria placilor de dubla curbura.
Apogeul si in acelasi timp finalizarea fructuoasa a eforturilor lui Radu Priscu a fost terminarea in anii 1965-1966 a barajului de la Vidraru, avand 166,00 m inaltime si doua raze de curbura. Trebuie mentionat ca in acea vreme era al V-lea baraj din Europa, cel mai inalt fiind barajul Vaillont din Italia (265,00 m), care din nefericire a avut un tragic sfarsit, datorita cedarii zonelor de incastrare. Acest urias, impresionant prin supletea si sveltetea sa (25, 00 m la baza si 6,00 m la coronament) a fost piatra de incercare a multor cadre de specialitate din Romania si in special a lui Radu Priscu, care a contribuit direct la proiectarea, construirea si urmarirea fazelor determinante. In spiritul bombastic al societatii de atunci, s-au facut afirmatii in presa ca acest baraj nu poate fi distrus decat cu bomba atomica sau cu cel putin 1000 de bombe obisnuite, aruncate simultan deasupra lui. Se pare totusi ca rezistenta la care a fost calculat, a rocii de baza, precum si a celei la actiunea seismica de 8 grade pe scara Richter (ceea ce inseamna dimensionare la 9,5 grade pe scara Richter) indreptateste in mare masura cele afirmate de presa vremii. O cedare neprevazuta si rapida (de neimaginat de altfel) a acestui baraj care zagazuieste apele iuti ale Argesului, ar trimite cele 465 milioane mc de apa ale lacului intr-o unda de viitura de 14,00 m inaltime asupra municipiului Curtea de Arges.
Complexitatea calculelor (in special de rezistenta) ale barajelor l-a determinat pe profesorul Radu Priscu, impreuna cu colegii si colaboratorii sai, sa editeze mai multe volume de specialitate, dintre care citez doua pe care le consider cele mai importante:
– Conceptii moderne aplicate la constructia barajelor in arc in tara noastra (1964);
– La construction de deux grands barrages dans le flysche carpathiques de Roumanie.
Am avut deosebita placere, ca tanar student la Facultatea de Constructii din Timisoara in anul 1974, sa-l cunosc personal pe renumitul profesor, venit intr-o vizita de lucru la catedra noastra. Participand la o masa festiva (m-am simtit deosebit de onorat la acea varsta de aproape 20 de ani), am simtit charm-ul si optimismul domnului Radu Priscu, ne-a despartit pentru o buna bucata de timp de rigiditatea relatiilor profesor-student, iar buna dispozitie a tronat pana la ore tarzii…
Cu toate acestea, soarta ni l-a rapit la o varsta cand se afla in deplina maturitate stiintifica si ar fi putut sa mai aduca reale contributii la dezvoltarea Hidrotehnicii romanesti.
Imi place sa cred ca, urmand scoala de traditie la care si-a adus cu prisosinta contributia, profesorul, prin eforturile noastre, ale hidrotehnicienilor de astazi, urmam drumul indicat de cel ce a fost unul dintre pionierii specialitatii, iar acesta va ramane la fel de real in inimile noastre ca si Prometeu-ul de pe barajul Vidraru….