Era digitala: de la concepte la practica si de la dimensiune comunitara la scara nationala

Evenimente recente din ţară şi pe ansamblul Uniunii Europene au fost consacrate unor analize aprofundate în vederea adoptării de măsuri pentru conectarea întregului spaţiu comunitar la exigenţele erei digitale. Dată fiind importanţa temei, în special pentru comunitatea inginerească, prezentăm cititorilor o serie de informaţii însoţite de comentarii, astfel încât eforturile proprii şi în echipe să fie consonante cu tendinţele şi orientările care se afirmă tot mai puternic în prezent şi au cele mai mari şanse de consolidare pe perioada următoare.

 

În următorii cinci ani, 50 de miliarde de euro pentru sprijinirea procesului de digitalizare a industriei europene

Comisia Europeană a organizat recent, la Roma, o reuniune ministerială în vederea realizării de progrese privind calculul de înaltă performanță, mobilitatea conectată și digitalizarea industriei. Au fost discutate, de asemenea, noi inițiative de sprijinire a competențelor digitale.

Obiectivul reuniunii, intitulată Ziua digitală, a fost consolidarea cooperării dintre statele membre ale UE, astfel încât societatea și industria din Europa să fie mai bine pregătite pentru a valorifica pe deplin avantajele oferite de transformarea digitală. Miniștrii au semnat declarații prin care s-au angajat să plaseze UE în prima linie a calculului de înaltă performanță la nivel mondial și să efectueze teste transfrontaliere în materie de automobile conectate. Aceștia au lansat și o platformă europeană, care va combina inițiative naționale pentru a ajuta industria europeană să se digitalizeze, să se adapteze și să inoveze. Comisia a prezentat, de asemenea, un proiect-test de sprijinire a stagiilor de practică digitale. Participanții, inclusiv reprezentanții societății civile, au explorat impactul transformării digitale a societății și a economiei asupra locurilor de muncă și a competențelor.

„De peste 60 de ani, statele europene conlucrează pentru a valorifica beneficiile economice ale unor piețe mai mari și mai bine integrate și se asigură că aceste beneficii sunt distribuite în întreaga societate. Același lucru este valabil în privința mediului digital. Cu secole în urmă se spunea că toate drumurile duc la Roma, dar autostrăzile digitale de mâine vor conecta toți oamenii, toate obiectele și toate locurile. Scopul Zilei digitale este să ne asigurăm că transformăm domeniul digital într-o forță cu adevărat pozitivă - în politici, în legi, în economie, în societate și în viețile tuturor europenilor", a declarat Andrus Ansip, vicepreședintele CE pentru piața unică digitală.

Printre reperele Zilei digitale s-au numărat:

♦ Obiectiv prioritar: UE - actor global în domeniul calculului de înaltă performanţă

Supercomputerele utilizează mii de procesoare care funcționează în paralel pentru a analiza cantități mari de date în timp real. Cu ajutorul lor se pot concepe medicamente noi și se pot simula efectele acestora, se pot obține diagnostice mai rapide și tratamente mai bune, se pot controla epidemiile și se poate sprijini procesul de luare a deciziilor în domeniile energiei electrice, distribuției apei și urbanismului, precum și în alte sectoare. O serie de miniștri s-au angajat să construiască următoarea generație de infrastructuri de calcul și de date - un proiect european cu o anvergură similară proiectelor Airbus din anii 1990 și Galileo din anii 2000. Această infrastructură va sprijini și cloudul european pentru știință, care va oferi celor 1,7 milioane de cercetări și celor 70 de milioane de profesioniști din domeniul științei și tehnologiei din Europa un mediu virtual în care să stocheze, să partajeze și să reutilizeze datele la nivel transdisciplinar și transfrontalier.

♦ Cooperarea în materie de mobilitate conectată şi automatizată

Un mare număr de state europene au semnat o scrisoare de intenție pentru stabilirea, împreună cu Comisia, a unui cadru privind testele transfrontaliere în materie de automobile conectate, bazate pe norme armonizate privind accesul la date, răspunderea și conectivitatea. Acest lucru face să avanseze planurile UE, anunțate în strategia Comisiei din ianuarie 2017 vizând construirea unei economii europene a datelor și în Strategia UE privind mobilitatea cooperativă, conectată și automatizată, din noiembrie 2016. Scrisoarea de intenție este prima inițiativă desfășurată sub conducerea statelor membre destinată cooperării transfrontaliere în materie de mobilitate conectată și automatizată. Comisia va sprijini aceste eforturi prin măsuri concrete, care vor facilita coridoarele transfrontaliere.

♦ Platformă privind digitalizarea industriei pentru conectarea inițiativelor naționale

În urmă cu un an, Comisia a prezentat o strategie menită să asigure că toți agenții economici din Europa, de la fabrici până la start-up-uri, pot beneficia pe deplin de inovarea digitală pentru a-și moderniza produsele, a-și ameliora procesele și a-și adapta modelele de afaceri la schimbările digitale. Comisarul Günther H. Oettinger și ministrul italian al dezvoltării economice Carlo Calenda au lansat, împreună cu ministerele, secretarii de stat și liderii din industrie care participă la acest proiect, o platformă europeană incluzând 12 inițiative existente de digitalizare a industriei și 9 astfel de inițiative viitoare. Această platformă își propune să genereze investiții comune și cooperare transfrontalieră și transsectorială, precum și să permită statelor membre să învețe unul de la altul, întrucât niciunul dintre ele nu poate reuși de unul singur. Proiectul va ajuta, de asemenea, la punerea în comun a resurselor și a co-investițiilor pentru a asigura că societățile europene se situează în prima linie a tehnologiilor curate. Pentru următorii cinci ani, statele membre, UE și sectoarele industriale au planificat investiții combinate de peste 50 de miliarde euro pentru a sprijini digitalizarea industriei europene.

♦ Inițiativă privind oportunitățile digitale

În pofida nivelurilor ridicate ale șomajului în rândul tinerilor, în Europa există două milioane de locuri de muncă vacante. În multe țări există o neconcordanță între competențele persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă și nevoile pieței. În prezent, majoritatea locurilor de muncă necesită competențe digitale, iar 40% dintre societățile comerciale, majoritatea fiind întreprinderi mici și mijlocii, au nevoie de specialiști în domeniul tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) și întâmpină dificultăți la recrutarea lor. Peste jumătate dintre specialiștii din domeniul TIC lucrează în afara acestui sector. Partenerii sociali, societățile comerciale, instituțiile de învățământ și societatea civilă trebuie să ia inițiativa și să își unească forțele. Pentru a testa opțiunile concrete, Comisia a anunţat lansarea unui proiect-pilot care să creeze oportunități pentru experiențe profesionale transfrontaliere bazate pe programele și rețelele existente ale UE, cum ar fi Coaliția pentru competențe și locuri de muncă în sectorul digital, de care vor beneficia, în perioada 2018 - 2020, până la 6000 de absolvenți. Scopul este testarea interesului studenților și al societăților comerciale față de stagiile plătite cu o durată de cinci-șase luni care vor fi oferite studenților din toate disciplinele. Stagiile s-ar putea desfășura în domenii mai specializate, cum ar fi securitatea cibernetică, volumele mari de date, tehnologia cuantică sau inteligența artificială, precum și în domenii mai generale, cum ar fi designul web, marketingul digital și dezvoltarea de software.

♦ Un cadru actualizat pentru serviciile publice digitale

Totodată, CE a prezentat o variantă actualizată a Cadrului european de interoperabilitate. Aceasta este ultima inițiativă care urmează să fie anunțată în cadrul Strategiei privind piața unică digitală, lansată în mai 2015. Noul cadru va asigura că administrațiile din toate statele membre pot avea abordări similare convenite în comun atunci când își pun la dispoziție online serviciile publice și când stabilesc normele în materie de securitate și protecție a datelor, reducând astfel riscurile și costurile de dezvoltare. Prin asigurarea unor servicii digitale interoperabile, statele membre se asigură că serviciile lor sunt accesibile nu numai în interiorul frontierelor lor naționale, ci și la nivel transfrontalier și în toate domeniile de politică și facilitează comunicarea cetățenilor și a agenților economici cu administrațiile lor și cu cele ale altor state membre.

Context

Ziua digitală a fost inclusă în rândul manifestărilor de marcare a 60 de ani de la adoptarea Tratatelor de la Roma și plasează viitorul digital al Europei în centrul atenției. În prezent, tehnologiile, produsele și serviciile digitale îmbunătățesc viețile oamenilor, reinventează modul în care lucrăm și sunt factori determinanți ai creșterii economice. Dar din cauza barierelor online existente cetățenii ratează ocazia de a achiziționa unele bunuri și servicii, raza de acțiune a furnizorilor de internet și a start-up-urilor este limitată, iar întreprinderile și guvernele nu pot beneficia pe deplin de instrumentele digitale.

Pe acest fundal, Comisia a lansat, în mai 2015, Strategia privind piața unică digitală și și-a prezentat propunerile. În prezent - afirmă oficialii CE - accentul trebuie pus pe transformarea acestora în realitate, începând cu adoptarea de către Parlamentul European și Consiliu și mergând până la punerea în aplicare de către statele membre. (Sursa: Comisia Europeană)

 

Banca Mondială: Pentru a valorifica potenţialul erei informaţionale, Europa trebuie să meargă dincolo de simplul acces la internet

 

Ţările din Uniunea Europeană (UE) trebuie să pună în aplicare politici menite să vină mai bine în sprijinul lucrătorilor care au nevoie să se adapteze noilor locuri de muncă create cu ajutorului internetului, în cazul în care doresc să evite sporirea gradului de inegalitate şi de excluziune în regiune, relevă un raport al Băncii Mondiale (BM). Astfel, potrivit Raportului intitulat Valorificarea dividendelor digitale: Utilizarea internetului pentru susţinerea dezvoltării în Europa şi Asia Centrală (Reaping Digital Dividends: Leveraging the Internet for Development in Europe and Central Asia), dat recent publicităţii, accesul ieftin şi aproape universal la internet nu a fost suficient pentru ca ţările din UE să beneficieze în totalitate de oportunităţile create prin tehnologiile digitale. Trebuie întreprinse şi mai multe eforturi pentru a se dezvolta un mediu de politici ce poate valorifica accesul la internet și crea legături între lucrători şi locuri de muncă digitale.

„Constatăm în mod clar că simplul acces la internet nu se poate traduce în mod automat în beneficii economice. Având în vedere nivelul de dezvoltare tehnologică, ţările din jurul Europei ar trebui să aibă o situaţie mai bună în domeniul comerţului electronic, însă nu putem vedea portaluri de tip Google sau Facebook apărând încă în Europa", a declarat Hans Timmer, economist-şef pentru Regiunea Europei şi Asiei Centrale în cadrul Băncii Mondiale. 

■ În România, mai puţin de 10% dintre societăţile comerciale utilizează facilităţile de cloud

Gradul de utilizare scăzut al sistemelor de plăţi electronice şi reglementările stricte reprezintă doar unii dintre factorii complementari care îngreunează creşterea economiei pe internet în UE, se mai observă în document. Totodată, pensionarea anticipată şi lipsa oportunităţilor de învățare pe tot parcursul vieții pentru lucrătorii mai în vârstă limitează accesul acestora la locurile de muncă disponibile în economia digitală din mai multe ţări ale Uniunii Europene.

În plus, mai puţin de 30% dintre societăţile comerciale din Uniunea Europeană utilizează facilităţile de cloud şi încă şi mai puţine valorifică această tehnologie pentru scopuri mai sofisticate decât email-urile, cum ar fi diverse activităţi de management şi contabilitate.

„România este foarte bine poziţionată pentru a putea beneficia de pe urma oportunităţilor care sunt disponibile în lumea digitală de astăzi. Dispunem de acces broadband rapid şi ieftin în toată ţară, precum şi de o infrastructură bine dezvoltată şi de foarte bună calitate. Scopul nostru este acela de a putea corela aceste oportunităţi cu forţa de muncă românească, foarte competentă, prin politici bine direcţionate şi sustenabile. Şi acesta este exact ceea ce avem în vedere pentru următoarea etapă a Programului de Guvernare pentru Convergenţă Digitală", a afirmat Augustin Jianu, ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.

În România, mai puţin de 10% dintre societăţile comerciale utilizează facilităţile de cloud, iar obstacolele aflate în calea antreprenoriatului în sectorul serviciilor împiedică adoptarea tehnologiilor digitale. Mai mult decât atât, doar 5% din populaţia ţării noastre utilizează internetul pentru a descărca documente oficiale de pe site-uri publice, ceea ce oferă posibilitatea unor mari câștiguri de eficienţă prin adoptarea de noi tehnologii.

■ Politicile publice, în slujba unor locuri de muncă mai incluzive şi mai productive

în economia digitală

De asemenea, românii ar putea avea de câştigat de pe urma valorificării internetului. La ora actuală, doar 20% dintre şomerii României utilizează internetul pentru a-şi căuta un loc de muncă. Pentru cei care au un loc de muncă la ora actuală, aproape niciunul nu lucrează de acasă, în comparaţie cu 10% în ţările din nordul şi vestul Europei.

Raportul mai observă şi că există inegalităţi la nivelul UE ce ar putea fi exacerbate, din cauza faptului că sunt mai puţine şanse ca lucrătorii necalificaţi să folosească internetul pentru a-şi găsi un loc de muncă sau pentru a participa la o reţea profesională, comparativ cu lucrătorii calificaţi.

„Deşi apar pe internet oportunităţi noi şi fără precedent, există şi posibilitatea continuării excluziunii - în special pentru lucrătorii necalificaţi. Sunt necesare politici publice care să-i poată ajuta pe oameni să se adapteze noilor provocări. Concentrarea pe măsurile care sporesc alocaţiile pentru sănătate şi pensiile din cadrul economiei liber-profesioniste sau care facilitează tranziția lucrătorilor strămutaţi spre noi locuri de muncă poate deveni mai eficientă decât crearea unor reglementări cu scopul de a preveni anumite modificări tehnologice inevitabile", a afirmat Hernan Winkler, economist pentru ţările EAC în cadrul Băncii Mondiale şi autor principal al Raportului.

Politicile de facilitare a plăţilor aferente impozitelor şi contribuţiilor la buget în cadrul economiei online ar putea atrage lucrătorii din zona gri şi le-ar putea oferi protecţie şi drepturi specifice lucrătorilor, conform raportului citat. Îmbunătăţirea concurenței poate, de asemenea, să contribuie şi la susţinerea adoptării tehnologiilor TIC în rândul societăţilor din UE, în special în ţările din sudul Europei, o regiune unde mediul concurenţial este relativ slab.

Avântul economiei online şi modalităţile de angajare alternative vin cu o nouă provocare pentru reglementările existente la nivelul pieţei muncii şi pentru contractul social, care au fost stabilite pentru a proteja lucrătorii salarizaţi, aflaţi în posturi ocupate pe termen lung. „Uniunea Europeană are oportunitatea unică de a putea conduce agenda de politici publice pentru a face ca locurile de muncă din economia digitală să fie mai incluzive şi mai productive", susţin autorii Raportului.

 

O nouă recunoaştere a potenţialului IT al României:

Centru European de Servicii Regionale Deloitte, deschis la Bucureşti

 

Deloitte a inaugurat oficial Centrul de Servicii Regionale în România, care operează sub denumirea Deloitte Tehnologie. Centrul are deja peste 100 de consultanți IT angajați și reprezintă o investiție ce demonstrează potențialul IT al României, în linie cu strategia Deloitte, într-un mediu în care tehnologia joacă un rol esențial. Centrul va genera până la 800 de locuri de muncă până în 2020. „Stabilirea Centrului de tehnologie la București înseamnă o recunoaștere a talentelor IT pe care România le are, precum și a dinamicii pieței locale de IT. Am încredere că acest Centru de Servicii Regionale va deveni unul de referință la nivel mondial și va oferi talentelor IT din România oportunitatea de a-și dezvolta aptitudinile, prin implicarea în proiecte internaționale majore", a spus Satya Swaroop Roddam, managing director Deloitte Tehnologie.

Centrul va furniza servicii SAP, Analytics/Managementul Informației (AIM) și tehnologii digitale către clienții Deloitte din România, precum și din piețe europene majore precum Marea Britanie și Germania, furnizând aplicații software și servicii către 75% din companiile prezente în Top 100 Fortune.

„Pe lângă contribuția la crearea de locuri de muncă, Centrul de Servicii Regionale Deloitte va susține, de asemenea, creșterea talentelor locale, prin implicarea lor în proiecte globale importante ale companiei și prin schimbul de experiență cu profesioniștii din celelalte centre ale Deloitte din lume", precizează reprezentanţii companiei.

Centrul European de Servicii Regionale din București se alătură celorlalte trei centre de tehnologie Deloitte din lume, situate în Hyderabad (India), Belfast (Irlanda de Nord), Orlando (SUA), în contextul în care tehnologia reprezintă un pilon de creștere al companiei.

*

*    *

Smart Girls! Conference: Implicarea femeilor în domeniul IT

Institutul Cervantes din Bucureşti a găzduit cea de-a doua ediţie a evenimentului Smart Girls! Conference, organizat de IBM în parteneriat cu Girls Who Code Romania, dedicat tinerelor şi doamnelor interesate să afle cum îşi pot construi o carieră de succes în domeniul IT. Participantele au aflat direct de la angajaţii şi experţii IBM despre ce înseamnă pentru o reprezentantă a genului feminin să lucreze într-un domeniu extrem de inovativ, alături de un lider al industriei IT, şi despre posibilităţile de dezvoltare pe care le oferă o companie de renume internaţional, precum IBM. Conferinţa face parte dintr-o serie de iniţiative ale companiei derulate cu scopul de a încuraja şi creşte numărul de femei din domeniul IT.

„Avantajele unei femei într-o companie IT", „Cum să fii liderul propriei cariere", „Cum să eviţi sau să îndrepţi greşelile în carieră" sunt câteva dintre subiectele discutate, prezentate de femei ce deţin funcţia de manager în diferite departamente ale companiei IBM, cu care participantele la conferinţă au interacţionat pe parcursul evenimentului.

„Încă din 1889, când compania a angajat prima femeie, IBM se dedica includerii şi promovării femeilor în domeniile STEM (Science, Technology, Engineering and Mathematics - n.r.). Astăzi, la nivel global, peste 31% dintre angajaţii IBM sunt femei, iar peste 26% sunt femei în roluri de conducere. Din 1995, numărul femeilor care ocupă funcţii de management a crescut cu 562%, iar diviziile prezente pe piaţa locală susţin puternic acest trend. Media de vârstă este în scădere, fiind corelată şi cu dezvoltarea şi implementarea noilor tehnologii. Totodată, compania sprijină tinerele absolvente prin programe de internship şi training-uri aferente pentru a-şi începe o carieră în domeniul IT", precizează reprezentanţii companiei, într-un comunicat.