Noi orientari in politicile comunitare/O industrie europeana mai puternica pentru cresterea si redresarea economiei
Data: 16 - 30 iunie 2013
In contextul in care numeroase manifestari publice din tara noastra au fost si sunt consacrate obiectivelor, cailor si mijloacelor de reindustrializare a Romaniei, semnalam elaborarea, de catre Comisia Europeana (CE), a unui document de cea mai mare importanta, comunicarea: O industrie europeana mai puternica pentru cresterea si redresarea economiei. Asa cum va rezulta din sinteza pe care o publicam, ideile principale ale documentului - care se constituie intr-o politica oficiala a UE - constituie repere de neinlocuit in gandirea si actiunea practica de fructificare a potentialului economic al tarii noastre.
Parteneriat in numele unui viitor mai bun
Primul capitol al documentului subliniaza ca este nevoie ca Europa sa inverseze tendinta descrescatoare a rolului industriei pe continent pentru secolul XXI. Aceasta este singura modalitate de a obtine o crestere economica durabila, a crea locuri de munca de inalta calitate si a solutiona problemele societale cu care ne confruntam. Pentru a realiza acest obiectiv este nevoie de o abordare cuprinzatoare, axata pe investitii si inovare si care sa mobilizeze toate instrumentele disponibile la nivelul UE - in special piata unica, politica in domeniul comercial, politica privind IMM-urile, politica in domeniul concurentei, politica de mediu si politica in domeniul cercetarii - in favoarea competitivitatii intreprinderilor europene.
Comunicarea CE propune un parteneriat intre UE, statele sale membre si industrie cu scopul de a intensifica in mod semnificativ investitiile in noile tehnologii si a conferi Europei un avantaj concurential in noua revolutie industriala. Dupa o ampla consultare publica, CE propune sa se concentreze atat investitiile, cat si inovarea, in jurul a sase linii de actiune prioritare: tehnologiile avansate de productie; tehnologiile generice esentiale; produsele ecologice; politica durabila in sectorul industrial si cel al constructiilor si materiile prime durabile; vehiculele ecologice si, respectiv, retelele inteligente.
Comisia defineste abordarea pe care o va adopta in fiecare dintre aceste domenii prin infiintarea unor grupuri operative pentru parteneriat specializate. Aceasta arata modul in care UE va utiliza mijloacele de actiune politica pentru a sprijini reindustrializarea Europei prin mobilizarea, intr-un mod integrat, a tuturor instrumentelor aflate la dispozitia sa. Se asteapta ca industria sa isi indeplineasca rolul prin mobilizarea investitiilor si produselor necesare, in timp ce statele membre si autoritatile regionale ar trebui sa adapteze aceste prioritati in functie de necesitatile lor nationale. Actiunile comune intreprinse de industrie si de autoritatile publice ar trebui sa contribuie, de asemenea, la reducerea diferentelor in materie de competitivitate existente intre statele membre si intre regiunile UE.
In al doilea rand, actiunile propuse in cele ce urmeaza au drept scop sporirea dinamismului in domeniile cu potential promitator de crestere, si anume piata unica si pietele internationale. Nu va fi posibil sa se stimuleze noi investitii in cazul in care exista indoieli cu privire la posibilitatea de a le comercializa sau temeri privind insusirea ilegala a know-how-ului tehnologic. Au fost deja realizate progrese substantiale in ceea ce priveste valorificarea potentialului pietelor interne si externe prin imbunatatirea accesului intreprinderilor la piete. Prin urmare, Comisia se concentreaza pe anumite teme carora inca li se pot aduce imbunatatiri semnificative: reducerea costurilor, cresterea increderii, incurajarea spiritului antreprenorial si protejarea proprietatii intelectuale.
In al treilea rand, Comisia abordeaza doua domenii care au fost afectate de criza economica si de ritmul rapid de schimbare a peisajului industrial. Investitiile inovatoare nu sunt posibile fara finantare. Criza economica si dificultatile din sectorul bancar au avut un impact negativ asupra acordarii de imprumuturi catre economia reala, iar comunicarea CE de care ne ocupam propune o serie de masuri pentru a remedia aceasta situatie. In plus, noile tehnologii nu pot fi dezvoltate si introduse pe piata in cazul in care forta de munca europeana nu dispune de competentele necesare. Prin urmare, Comisia isi consolideaza strategia printr-o serie de masuri care vizeaza pregatirea europenilor pentru viitor si facilitarea restructurarii industriale.
Prin intermediul strategiei industriale reinnoite care este prezentata in aceasta comunicare, Comisia cauta sa inverseze tendinta descrescatoare a rolului industriei in Europa si sa creasca ponderea acesteia de la nivelul actual de aproximativ 16% din PIB pana la 20% pana in anul 2020. Aceasta crestere ar trebui sa fie determinata de redresarea substantiala a nivelurilor de investitii (formarea bruta de capital si investitiile in echipamente), dezvoltarea comertului cu marfuri pe piata interna (pentru a atinge o pondere de 25% din PIB in anul 2020) si o crestere semnificativa a numarului de IMM-uri care exporta catre tarile terte.
Investitiile in inovare, conditii de piata mai avantajoase
Comisia propune o abordare proactiva pentru politica industriala, bazata pe urmatoarele patru elemente principale.
1. In primul rand, UE trebuie sa ofere conditiile-cadru corespunzatoare pentru a stimula noi investitii, a accelera adoptarea de noi tehnologii si a stimula utilizarea eficienta a resurselor. Acestea includ reglementari tehnice si norme privind piata interna, precum si masuri de insotire, cum ar fi proiectele privind infrastructura si cele privind C&D/inovarea. Ca un prim pas, in comunicarea CE sunt propuse sase domenii prioritare de actiune imediata.
2. In al doilea rand, sunt necesare masuri urgente de imbunatatire a functionarii pietei interne. Acestea sunt prezentate in aceasta comunicare si in Actul privind piata unica II si se reflecta in recomandarile specifice adresate statelor membre in contextul semestrului european. Acestea vor contribui la revigorarea schimburilor comerciale din cadrul pietei interne. Deschiderea pietelor internationale va accelera, de asemenea, ritmul redresarii. Dezvoltarea rapida a economiilor emergente ale lumii ofera noi oportunitati de export pentru intreprinderile din UE, in special pentru IMM-uri.
3. Investitiile si inovarea nu sunt posibile fara un acces adecvat la finantare. Resursele publice au fost deja mobilizate pentru a sustine investitiile in inovare, in special de catre IMM-uri. Cu toate acestea, numai deblocarea fondurilor private poate asigura nivelul si sustenabilitatea necesare pentru finantarea investitiilor de catre intreprinderile din UE. Imbunatatirea accesului la pietele de capital este, prin urmare, o alta provocare esentiala pentru a spori competitivitatea noastra.
4. In cele din urma, masurile de insotire pentru cresterea investitiilor in capitalul uman si in competente sunt esentiale pentru succesul politicii industriale. Politicile care vizeaza crearea de locuri de munca si instrumentele menite sa anticipeze necesitatile in materie de competente sunt necesare pentru a pregati forta de munca pentru transformarile industriale.
Aceasta abordare se axeaza pe imbunatatirea conditiilor-cadru care consolideaza potentialul de crestere a industriei UE. Aceasta tine seama pe deplin de necesitatea de a stimula concurenta pentru o alocare eficienta a resurselor si o economie dinamica. Interventia publica ar trebui sa creeze mediul de piata adecvat si sa elaboreze solutii de remediere a deficientelor pietei. Industria trebuie sa isi dezvolte avantajele si punctele forte in materie de concurenta. Obiectivul politicii industriale este de a stimula competitivitatea dar, in cele din urma, intreprinderile vor fi intotdeauna responsabile, ele insele, pentru propriul succes sau esec pe piata mondiala.
In continuare, documentul detaliaza toate aceste orientari, punand accentul pe facilitarea investitiilor in noile tehnologii si in inovare, mentionand - in context - liniile de actiune prioritare. Acestea sunt: ? Pietele destinate tehnologiilor avansate de productie pentru productia ecologica; ? Pietele tehnologiilor generice esentiale; ? Pietele produselor ecologice; ? Politica sustenabila in domeniul industrial, constructiile si materiile prime durabile; ? Vehiculele si ambarcatiunile ecologice; ? Retelele inteligente.
Viziune unitara - coordonare solidara
Documentul Executivului de la Bruxelles insoteste consideratiile mentionate cu o serie de masuri care implica operatiuni complexe de coordonare la nivel comunitar. Potrivit viziunii unitare a CE, sunt mentionate urmatoarele masuri:
? In primul rand, ar trebui convenit si anuntat, cat de curand posibil, un cadru de reglementare a pietei interne simplificat, previzibil si stabil pentru noile produse si servicii, inclusiv standarde si modalitati de certificare adecvate. Autoritatile de reglementare si organizatiile de standardizare din UE trebuie sa elaboreze in timp util reglementari si standarde pentru noile tehnologii, inainte de prima introducere a acestora pe piata - mandatele de standardizare CEN pentru vehiculele electrice si produsele ecologice fiind exemple concludente in acest sens. Grupurile operative vor recomanda actiuni de simplificare a cadrului de reglementare si a mediului administrativ in domeniile lor respective de piata, in special pentru a ajuta IMM-urile. De asemenea, s-a recomandat statelor membre sa simplifice mediul de reglementare in cadrul semestrului european.
? Dezvoltarea infrastructurii trebuie sa fie coordonata si sincronizata cu cresterile capacitatii de productie. De exemplu, investitiile in infrastructuri energetice cheie ale UE, cum ar fi retelele inteligente si sistemele de stocare a energiei, sunt esentiale pentru adoptarea la scara larga a energiei din surse regenerabile si a TIC si pentru extinderea utilizarii vehiculelor electrice si a vehiculelor hibride. Asigurarea unor infrastructuri de transport eficiente si adecvate, a logisticilor interoperabile si a retelelor in banda larga de mare viteza sunt conditii prealabile indispensabile pentru dezvoltarea industriala. De asemenea, trebuie sa se dezvolte in timp util capacitati industriale noi in domeniul tehnologiilor de productie, cu investitii in masini si echipamente cu consum scazut de energie si de resurse.
? In al treilea rand, este esential ca eforturile in materie de inovare si cercetare si dezvoltare sa fie coordonate la nivelul UE pentru a asigura implementarea si comercializarea in timp util a tehnologiilor. In special, proiectele demonstrative si fiabile din punct de vedere al conceptului si liniile pilot de fabricatie sunt conditii prealabile pentru implementarea tehnologiilor la scara industriala. Parteneriatele intre sectorul public si cel privat pot asigura finantare pentru astfel de initiative, utilizand fondurile structurale sau in cadrul Orizont 2020 si prin alte programe comunitare. Finantarea capitalului de risc din sectorul public si mai ales din surse private poate fi, de asemenea, utilizata.
? In plus, Comisia va lua masuri suplimentare pentru a se asigura ca sunt disponibile competentele necesare pentru dezvoltarea acestor piete si pentru a stimula cererea in materie de asimilare a noilor inovatii.
Noi practici de lucru vor ajuta intreprinderile sa angajeze o forta de munca in curs de imbatranire si sa atraga in procesul de fabricatie persoane calificate. Tehnologiile inovatoare modifica necesitatile in materie de locuri de munca si competente. Comisia va promova transformarea locurilor de munca ce stimuleaza noi forme de „locuri de munca active“ si incurajeaza dezvoltarea de noi competente, inclusiv competente informatice.
Utilizarea la scara mai larga a proiectarii, precum si a altor inovatii care nu sunt de natura tehnologica, reprezinta unul dintre factorii determinanti esentiali pentru elaborarea de produse cu valoare ridicata, cresterea productivitatii si imbunatatirea eficientei resurselor. Pentru a consolida rolul proiectarii in cadrul inovarii, comitetul director european in materie de proiectare a elaborat un set de propuneri, printre care: imbunatatirea accesului intreprinderilor la proiectare; promovarea inovarii bazate pe proiectare in ceea ce priveste sistemele de fabricatie; promovarea competentelor in materie de proiectare; imbunatatirea profilului proiectarii in cadrul sistemului de cercetare si inovare al UE; extinderea sferei de aplicare a proiectarii in sectorul public si diferentierea proiectarii europene la nivel mondial.
Politica de inovare isi poate echilibra impactul asupra cresterii economice prin combinarea introducerii de noi tehnologii si metode de lucru cu masurile orientate asupra cererii, precum standardizarea, promovarea asimilarii inovatiilor in lanturile globale de aprovizionare sau furnizarea de stimulente prin reglementari. Europa are experienta in politicile referitoare la cerere, precum initiativa de succes privind pietele pilot care a creat foi de parcurs specifice pietei si instrumente de politica referitoare la cerere. Recent, cinci parteneriate europene pentru inovare au fost anuntate pentru a coordona aspectul cererii si instrumentele de politica C&D.
In urma solicitarii Consiliului European din martie 2012, este important sa se promoveze in continuare inovarea in functie de cerere si sa se creeze cel mai favorabil mediu posibil in care intreprinzatorii sa-si poate comercializa ideile pe piata. Incepand cu sfarsitul anului 2012, Comisia pune aplicare un plan de actiune orizontal cuprinzand trei etape consecutive pentru stimularea cererii de bunuri si servicii inovatoare europene. Prima etapa este de a identifica pietele, seturile de instrumente si modelele orientate catre cerere. In etapa urmatoare, Comisia va elabora impreuna cu partile interesate foi de parcurs strategice pentru actiunile referitoare la cerere din cadrul unor initiative mai ample. In etapa finala, se vor pune in aplicare actiunile stabilite in foile de parcurs strategice din cea de-a doua etapa. In paralel, un nou sistem de monitorizare va masura impactul politicilor referitoare la cerere si al implementarii foilor de parcurs strategice.
Rolul crucial al capitalului uman
Dupa o ampla trecere in revista a modalitatilor concrete de acces pe pietele interne si externe, documentul Comisiei Europene se ocupa pe larg de cea mai importanta provocare din prezent si viitor, si anume crearea locurilor de munca. In acest sens, se mentioneaza ca in timpul crizei si in perioada imediat urmatoare, ajustarile pietei necesita o coordonare stransa a politicilor relevante ale UE, precum si eforturi comune din partea UE si a statelor membre. In acest scop, statele membre au fost invitate de Comisie sa acorde o mai mare importanta politicilor care vizeaza crearea de locuri de munca, astfel cum se mentioneaza in „Pachetul privind ocuparea fortei de munca“ propus de Comisia Europeana. Statele membre trebuie sa puna accentul asupra politicilor care vizeaza crearea de locuri de munca, in special prin exploatarea potentialului noilor tehnologii si al economiei ecologice, precum si sa combata somajul in randul tinerilor. Transformarea economiei in acest sens va spori competitivitatea si va oferi surse importante de creare de locuri de munca, indispensabile pentru atingerea obiectivului unei rate de ocupare a fortei de munca de 75% in UE pana in 2020, prin crearea a 17,6 milioane de noi locuri de munca.
O politica industriala competitiva si eficienta se bazeaza, de asemenea, pe o piata a muncii dinamica, iar mobilitatea fortei de munca este o variabila de ajustare esentiala in cadrul acestui proces. Transformarea portalului european privind ocuparea fortei de munca (EURES) intr-un instrument de plasare si de recrutare la scara europeana are drept scop facilitarea punerii in concordanta a ofertei si a cererii, a plasarii si a recrutarii in UE.
Criza a aratat ca, in perioadele de recesiune economica, flexibilitatea interna poate fi un mijloc foarte eficace de a mentine ocuparea fortei de munca si de a reduce costurile de ajustare, fapt confirmat in cadrul consultarii referitoare la Cartea verde privind restructurarea. Dar, in acest sens, sunt necesare masuri pentru a facilita tranzitiile profesionale line atat din partea partenerilor sociali, cat si din partea autoritatilor publice. Statele membre ar trebui sa acorde atentie unor reforme adaptate si echilibrate ale legislatiei de protectie a muncii, pentru a reduce segmentarea sau pentru a pune capat excesului de contracte atipice si folosirii abuzive a unor false activitati independente. Imbunatatirea calitatii stagiilor in Europa va facilita tranzitia din mediul scolar catre cel profesional si va spori capacitatea de insertie profesionala a tinerilor.
Un dialog social solid este o trasatura comuna a tarilor in care pietele fortei de munca au rezistat mai bine la criza. Este important, prin urmare, ca partenerii sociali europeni si nationali sa fie implicati in schimburi de opinii mai sistematice.
Succesul industriei europene va depinde de capacitatea sa de a valorifica potentialul existent si viitor al capitalului uman al Europei, tinand cont in special de cele sase linii de actiune prioritare definite in aceasta comunicare. Consultarea CE a pus in evidenta importanta acordata de industrie competentelor pentru competitivitate. Grupul de experti privind „noile competente pentru noi locuri de munca“ a demonstrat in mod clar importanta coordonarii educatiei cu formarea in cadrul industriei, pentru a anticipa mai bine viitoarea cerere de competente.
Competentele sunt un factor esential pentru crestere, ocuparea fortei de munca si competitivitate: ele constituie baza productivitatii si a inovarii. Totusi, Europa se confrunta cu provocari majore legate de oferta de competente. Deja, in prezent, neconcordantele intre oferta si cerere - iar in unele state membre chiar penuria de competente - ingreuneaza cresterea si ocuparea fortei de munca. Sistemul de invatamant trebuie sa prevada ansamblul de competente adecvat pentru utilizarea in industrie, in special in cazul persoanelor care parasesc scoala si in cazul absolventilor. Investitiile in formare sunt, de asemenea, investitii in inovare, intrucat o mare parte din evolutiile tehnice sunt o consecinta a inovatiilor progresive realizate de lucratori calificati si de ingineri in unitatile de productie. Totusi, o conditie prealabila pentru investirea in noi competente si in formarea profesionala este nevoia de a dezvolta in continuare instrumente pentru monitorizarea si anticiparea necesitatilor si a neconcordantelor din domeniul competentelor. La nivel european, mai multe instrumente sunt in prezent elaborate in acest scop.
Anticiparea necesitatilor in materie de ocupare a fortei de munca si de competente este recunoscuta ca avand o importanta strategica pentru succesul oricarei intreprinderi; ea influenteaza competitivitatea si perspectivele pe termen lung ale intreprinderilor, indiferent de sectoarele industriale in care acestea sunt active. In acest context, o buna anticipare si o restructurare temeinic pregatita nu numai ca pot avea un impact pozitiv asupra competitivitatii durabile a intreprinderilor, dar pot genera si efecte colaterale pozitive in alte piete si sectoare, imbunatatind totodata si capacitatea de angajare generala a fortei de munca si facilitand tranzitia acesteia spre noi locuri de munca. Raspunsurile la Cartea verde a Comisiei privind „Restructurarea si anticiparea schimbarilor: invataminte din experienta recenta“ confirma faptul ca anticiparea este esentiala pentru investitiile in capitalul uman, in timp ce una dintre principalele provocari continua sa fie definirea necesitatilor in materie de ocupare a fortei de munca si de competente si realizarea investitiilor aferente adecvate. In special, capacitatea intreprinderilor mici si mijlocii cu un potential de crestere semnificativ de a anticipa necesitatile in materie de ocupare a fortei de munca si de competente este mult mai limitata fata de cea a intreprinderilor mari; prin urmare, este extrem de necesara intarirea capacitatii acestora de a anticipa si de a face alegerile adecvate in materie de investitii in capitalul uman, acest lucru fiind necesar si in scopul valorificarii integrale a potentialului acestora de a genera inovare si crestere in Europa.
Partea concluziva a documentului este centrata pe guvernanta si obiective. In acest sens, se mentioneaza ca succesul politicii industriale se bazeaza in mare masura pe capacitatea noastra de a valorifica sinergiile. Politicile europene trebuie sa fie coordonate si sincronizate in mod corespunzator. Activitatile UE in domenii-cheie care contribuie la realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020, precum investitiile in infrastructuri, in cercetare si dezvoltare si in inovare, dezvoltarea Agendei digitale pentru Europa, initiativele pentru competente si ocuparea fortei de munca, politica in domeniul comertului si investitiilor, politica maritima, precum si politicile privind piata interna, concurenta, transportul si energia, mediul si clima vor fi coordonate indeaproape cu evolutia politicii industriale. Succesul va depinde in mare masura de capacitatea de a se actiona in comun si cu eficacitate maxima in toate aceste domenii.
Sinergiile existente intre actiunile desfasurate la nivelul UE si politicile industriale ale statelor membre trebuie consolidate. Noile instrumente ale politicii de coeziune pentru perioada 2014 - 2020 vor ajuta statele membre sa isi sporeasca competitivitatea. O strategie de specializare inteligenta trebuie sa constituie o conditie prealabila pentru utilizarea Fondului European de Dezvoltare Regionala, avand drept obiectiv tematic consolidarea cercetarii, a dezvoltarii tehnologice si a inovarii (in special in IMM-uri), obiectiv care acopera cea mai mare parte a prioritatilor de investitii propuse in calitate de linii de actiune prioritare in aceasta comunicare. Statele membre ar trebui sa dea curs reformelor identificate in cadrul recomandarilor specifice adresate fiecarei tari, aprobate de Consiliul European.
Punerea in aplicare a politicii industriale necesita, de asemenea, o structura de guvernanta mai eficace la nivel european. Au fost deja inregistrate progrese in acest sens:
? a fost realizata o cooperare mai stransa cu statele membre prin dezvoltarea semestrului european si prin monitorizarea periodica a performantelor si a politicilor in materie de competitivitate la nivelul UE si al statelor membre, conform procedurii prevazute la articolul 173 din Tratatul de la Lisabona. Primul proiect dintr-o noua serie de actiuni destinate imbunatatirii practicilor a fost realizat in domeniul tehnologiilor generice esentiale, urmat de un alt proiect privind investitiile straine directe;
? analiza impactului noilor propuneri ale Comisiei asupra competitivitatii a fost integrata cu succes in procesul de evaluare a impactului.
Cu toate acestea, se mai pot aduce numeroase imbunatatiri in ceea ce priveste guvernanta.
Documentul se incheie cu prezentarea unor tabele care vizeaza actiunile-cheie si termenele stabilite, potrivit viziunii Comisiei Europene pentru atingerea obiectivelor mentionate. Precizam ca textul integral poate fi accesat pe site-ul Comisiei Europene.