English
În perioada 17 - 18 mai 2016 s-au desfășurat lucrările celei de-a cincea conferințe CREDING, cu tema Educația inginerească pentru inovare, organizată de Coaliția Română pentru Educație în Inginerie - CREDING, împreună cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca. Manifestarea s-a bucurat de o audiență locală și națională constituită în primul rând din reprezentați ai instituțiilor de cercetare, angajați ai companiilor industriale din regiune, cadre didactice și tineri cercetători, numărul participanților fiind de peste 100 de persoane. Au participat ingineri, jurnaliști și cadre didactice reprezentând Academia Română, Academia de Științe Tehnice din România, Revista Știință & Tehnică, Alianța Colegiilor Centenare, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universitatea Politehnica din București, Universitatea Tehnică de Construcții București, Universitatea Politehnica Timișoara, UMF „Iuliu Hațieganu" Cluj-Napoca, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi" din Iași, Universitatea din Pitești, Universitatea „1 Decembrie 1918" din Alba Iulia.
„Comanda socială" a economiei românești
Deschiderea Conferinței a fost onorată de prezența ministrului Educației Naționale și Cercetării Științifice, domnul Adrian Curaj, care, alături de președintele CREDING prof. dr. ing. Ioan Dumitrache și de rectorul Universității Tehnice din Cluj-Napoca, prof. dr. ing. Vasile Țopa, a subliniat importanța educației în inginerie pentru economia românească în contextul evoluțiilor naționale și internaționale.
Această ediție a conferinței a avut un format nou, care s-a dorit a fi mai interactiv, propunând un timp mai restrâns alocat prezentărilor în favoarea unei perioade ample destinate dezbaterilor.
Cea dintâi dezbatere, Doctoratul în inginerie - prezent și perspective, a fost moderată de prof. dr. ing. Radu Munteanu. S-a remarcat numărul mare de intervenții ale diverșilor „actori" implicați în procesul doctoral: tânărul inginer care a urmat un program doctoral, profesorul îndrumător, responsabilul Școlii Doctorale, angajatorul din industrie și angajatorul din instituțiile de cercetare. Principalele aspecte abordate au fost: orientarea cercetărilor din cadrul programului doctoral spre teme de interes sporit ale industriei, eficientizarea binomului masterat-doctorat, durata optimă a programului de pregătire doctorală considerând specificul activităților de validare experimentală, avantajele unei reorganizări a școlilor doctorale pe domenii, la nivel național. Prof. dr. ing. Corneliu Rusu a făcut o prezentare comparativă a organizării sistemului doctoral în inginerie în România și în Finlanda, considerând toate etapele procesului (selecție, admitere, desfășurare, finalizare), iar prof. dr. ing. Dorin Petreuș a prezentat o serie de considerații asupra experienței de integrare a activității doctoranzilor în proiecte și granturi de cercetare.
Inovarea, în context inter- și multidisciplinar
Cea de a doua sesiune, moderată de domnul prof. dr. ing. Ioan Dumitrache, a abordat două teme: Inovarea - componentă esențială și Pregătirea inter- și multidisciplinară a inginerilor în contextul provocărilor secolului XXI. Reprezentanți ai institutelor de cercetare INCDTIM Cluj-Napoca, INCDMTM București, INMA București Sucursala Cluj-Napoca, IPA Sucursala Cluj au adus în discuție problema selecției formării tinerilor cercetători prin programe doctorale. S-a subliniat importanța participării masteranzilor și doctoranzilor nu doar în proiecte și granturi de cercetare, ci și în proiectele de cercetare-dezvoltare industriale cu un pronunțat caracter aplicativ. Racordarea mai eficientă a eforturilor de cercetare ale universităților și institutelor de cercetări în domenii inginerești la provocările industriei a constituit, de asemenea, un subiect al acestei dezbateri, inițiat prin prezentarea prof. dr. ing. Romeo Resiga - Finanțarea cercetării inginerești în PNCDI III. Analiza modului în care trebuie restructurate curricula și metodele de instruire actuale din universitățile tehnice românești pentru a introduce, promova și susține dezvoltarea capacității de inovare și creativitate ca și componentă esențială a educației inginerești au fost discutate pornind de la ideile prezentării profesorului Anton Anton - Inovarea în educația inginerească - Pasiune sau Obligație?. Teme legate de provocările secolului XXI, cunoașterea și popularizarea în rândul elevilor, a provocărilor și realizărilor tehnologice, au fost dezbătute pornind de la prezentarea domnului Alexandru Mironov - Jurnalismul de știință în România, concluzionându-se necesitatea lansării unor strategii educaționale îndreptate spre inginerie încă de la primele niveluri ale învățământului preuniversitar.
Cerințele mediului de afaceri
A treia sesiune a conferinței a fost dedicată unor teme care s-au dovedit esențiale pentru cea mai mare parte a participanților: Rolul mediului de afaceri în formarea viitoarelor generații de ingineri și Pregătirea practică a viitorilor ingineri. Reprezentanți ai companiilor Net BRINEL, Compania de Apă Someș S.A., Emerson, TECHNOSAM SRL Satu Mare, Hewlett Packard Enterprise, COMELF S.A. Bistrița, RAAL Bistrița, MICHELIN Zalău, TenarisSilcotub Zalău, Net-rom Comunicații și Inspire Human Resources Cluj-Napoca au fost prezenți la dezbaterile „aprinse" ale acestor subiecte fierbinți pentru industria românească. Dezbaterile moderate de domnul profesor Ioan Vida-Simiti au fost precedate de prezentările: Rolul industriei locale în promovarea ingineriei în învățământul preuniversitar - prof. dr. ing. Daniel Moga, Formarea studenților orientată spre activități aplicative - prof. dr. ing. Ioan Silea și Cadrul actual al activității de practică a studenților în companii - prof. dr. ing. Petru Dobra. Durata perioadei de practică a studenților, definirea tematicii acesteia împreună cu angajatorii, reglementarea prin lege a limitării numărului de ore pentru care studenții pot fi angajați de companii, specializarea prin programele de masterat receptive la nevoile companiilor din regiune și relația companie-universitate în formarea continuă a inginerilor au fost printre subiectele abordate în această dezbatere.
Deschiderea spre universalitate
A patra sesiune a conferinței, Globalizarea și universalitatea profesiei de inginer, s-a desfășurat la Centrul de Cercetări Biologice Jibou și a fost moderată de prof. dr. ing. Romeo Resiga. Au avut intervenții profesorii Ioan Dumitrache - Președintele CREDING și Radu Munteanu, Tiberiu Coloși, Corneliu Rusu, Daniel Moga - Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca și domnul Tiberiu Markos, reprezentantul companiei Technosam, pe teme legate de competitivitatea la nivel național și internațional, impactul progreselor din domeniul sistemelor de prelucrare a informațiilor și comunicațiilor, comunicarea tehnică în limbile de circulație internațională.
În finalul conferinței profesorul Ioan Dumitrache a subliniat rolul major pe care-l au inginerii în reconstrucția țării, în dezvoltarea științei și tehnologiei, în contextul marilor provocări ale acestui secol și a prezentat ideile esențiale conturate pe parcursul conferinței, idei care stau la baza Manifestului „CREDING" de la Cluj-Napoca, document pe care îl prezentăm în cele ce urmează.
Precizăm că documentele adoptate vor fi transmise Parlamentului și ministerelor abilitate.
Manifestul CREDING 2016
Participanții la cea de-a 5-a Conferință Națională cu tema „Educația inginerească pentru inovare", organizată de Coaliția Română pentru Educația în Inginerie împreună cu Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, în perioada 17 - 18 mai 2016, convinși de rolul major pe care-l au inginerii în reconstrucția țării, în dezvoltarea științei și tehnologiei, în contextul marilor provocări ale acestui secol, lansează următorul manifest:
1) Inginerii sunt chemați să-și aducă contribuția la dezvoltarea economică a țării prin inovare și creativitate, prin participarea activă la reindustrializarea țării, exploatarea eficientă a resurselor naturale, organizarea modernă a agriculturii și trecerea la agricultura de precizie, implementarea în toate sectoarele socio-economice a mijloacelor și instrumentelor din domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor.
2) Pentru a răspunde provocărilor acestui secol, inginerii trebuie să posede cunoștințe solide de matematică, fizică, chimie, biologie și o pregătire consistentă în domeniul sistemelor de prelucrare a informațiilor și comunicațiilor, precum și cunoașterea a două limbi de circulație internațională.
3) Selecția tinerilor pentru profesia de inginer se impune a fi riguroasă, printr-un proces complex de identificare și orientare a elevilor talentați încă din liceu, admiterea în universitățile și facultățile tehnice presupunând testarea capacității de rezolvare a problemelor și de înțelegere a fenomenelor fizice. Accesul în facultățile tehnice se poate realiza pe baza examenului de admitere sau prin examinare, după primul an de facultate, în cadrul căruia se asigură pregătirea în domeniul matematicii, fizicii, biologiei, informaticii și chimiei.
4) Ținând seama de progresele în domeniile ICT, al mijloacelor și metodelor de instruire, de impactul instrumentelor bazate pe realitatea virtuală, se impune restructurarea întregului sistem de formare a viitorilor ingineri și orientarea acestuia pe dezvoltarea capacității de inovare și creativitate, a abilităților de a concepe și dezvolta procese, produse, tehnologii, servicii etc.
5) Pregătirea practică a viitorilor ingineri ca latură esențială a formării acestora se impune restructurată prin comasarea practicii în cadrul unui semestru cu tematică bine definită împreună cu angajatorii studenților. Absolvirea semestrului de practică trebuie confirmată prin certificarea competențelor dobândite.
6) Pentru creșterea eficienței procesului formativ al viitorilor ingineri se impune reglementarea prin lege a limitării numărului de ore pentru care studenții pot fi angajați de companii la maximum 10 ore/săptămână.
7) Corelarea programelor formative - Licență - Master - Doctorat cu pregătirea postuniversitară apare ca o necesitate, în condițiile în care absolvenții programului de licență sunt ingineri în formare, iar prin programele de masterat se asigură specializarea. Doctoratul reprezintă etapa de identificare și de formare a viitorilor cercetători.
8) Doctoratul în inginerie, cu particularitățile și dificultățile specifice, în funcție de complexitatea temei de cercetare și de cerințele de validare experimentală a rezultatelor poate fi organizat pe durata de cinci ani.
9) Selecția doctoranzilor dintre cei mai buni absolvenți de master presupune un examen riguros bazat pe competențe și abilități pentru inovare și creativitate. Reorganizarea școlilor doctorale pe domenii, la nivel național, selecția tematicii de cercetare și modul de finalizare a tezelor mai ales prin rezolvarea unor probleme reale din economie apar ca o necesitate în procesul de restructurare a sistemului de formare a viitorilor cercetători în inginerie.
10) Formarea continuă a inginerilor prin programe postuniversitare sau programe de training presupune reglementarea prin lege a unui sistem național de pregătire cu susținere financiară corespunzătoare.
Coaliția Română pentru Educație Inginerească, prin membrii fondatori și filialele organizate în marile centre universitare, își asumă acest manifest și oferă susținerea pentru regândirea întregului sistem de formare a viitoarelor generații de ingineri.
