English
Protejarea pădurilor, a resurselor de apă și a biodiversității, adaptarea comunităților la fenomenele meteorologice extreme și îmbunătățirea educației climatice se numără printre principalele preocupări ale copiilor și tinerilor din România. Opiniile și propunerile a peste 1700 de participanți la consultarea națională „Tinerii și Viitorul Climatic 2.0“ au fost reunite în Agenda Națională a Tinerilor privind Schimbările Climatice 2026 – 2030, lansată în cadrul Conferinței Naționale LCOY România 2026, desfășurată la mijlocul lunii octombrie a.c., la București, cu sprijinul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP).
Credit foto: www.magnific.com
Potrivit unui comunicat al ministerului de resort, rezultatele consultării naționale evidențiază preocupările tinerei generații în raport cu politicile publice de mediu. Astfel, 76,9% dintre respondenți consideră prioritară protejarea pădurilor, a apei și a biodiversității, în timp ce 72,8% solicită măsuri de adaptare a comunităților la valurile de căldură, inundații și secetă. Totodată, 67,5% consideră prioritare educația climatică și pregătirea profesorilor, iar 90,3% apreciază că răspunsul autorităților la provocările climatice este insuficient sau incomplet.
Agenda 2026 – 2030 transpune aceste preocupări în șase direcții strategice: educație climatică aplicată, adaptare la schimbările climatice și reducerea riscurilor meteorologice, participarea copiilor și tinerilor la procesele decizionale, acces la informații de calitate și comunicare publică transparentă, cooperare între instituții, mediul privat și societatea civilă, precum și reprezentarea priorităților naționale în cadrul proceselor internaționale privind clima, inclusiv în perspectiva Conferinței ONU privind Schimbările Climatice (COP31).
Lansarea Agendei Naționale vine la o lună după lansarea, la nivelul MMAP, a Consiliului Consultativ al Tinerilor privind Clima și Mediul (CCT-CM), inițiativă dezvoltată împreună cu Platforma Tinerilor pentru Sustenabilitate și UNICEF în România. Cele două demersuri sunt complementare: Agenda reunește prioritățile formulate în urma consultărilor naționale, iar Consiliul oferă un cadru instituțional pentru dialogul direct dintre tineri și autorități, astfel încât recomandările lor să poată fi discutate și analizate în procesul de elaborare a politicilor publice de mediu.
