English
Procesul de elaborare a Agendei Urbane a Uniunii Europene (UE) a fost tema principală a întâlnirii informale a celor 28 de miniștri responsabili cu planificarea și dezvoltarea urbană, desfășurată recent la Amsterdam.
România, semnatară a Pactului de la Amsterdam
Cu prilejul reuniunii - organizată de Președinția Uniunii Europene a Olandei și Ministerul olandez al Internelor și Relațiilor - miniștrii participanți au semnat Pactul de la Amsterdam - o agendă urbană pentru reducerea sărăciei și creșterea eficienței energetice în orașele europene, considerat de specialiști un document „istoric", deoarece marchează creșterea investițiilor în domeniile cheie ale Agendei Urbane a UE.
În cadrul reuniunii, delegația României, condusă de Mihaela Vrabete, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP), a susținut includerea unor prevederi adaptate la provocările cu care se confruntă România în domeniul dezvoltării teritoriale și urbane în documentele ce vor fi elaborate în cadrul Președinției Consiliului Uniunii Europene și în Agenda Urbană a Uniunii Europene. „Delegația României și-a exprimat aprecierea față de atenția acordată în cadrul documentului pentru abordarea participativă, integrată și față de monitorizarea modului de implementare a acțiunilor. De asemenea, ne-am afirmat angajamentul și atașamentul de implicare activă în procesul de elaborare a Agendei Urbane a UE, prin antrenarea instituțiilor statului și a altor organizații în toate domeniile pentru care se vor realiza parteneriate, precum și disponibilitatea de a prelua responsabilitatea pentru domeniile locuri de muncă și aptitudini în economia locală și utilizarea durabilă a terenurilor și soluțiilor bazate pe natură. Considerăm că ar fi o modalitate excelentă de a ne face remarcați în perspectiva preluării în primul semestru al anului 2019 a Președinției Consiliului Uniunii Europene de către România", a declarat Mihaela Vrabete.
Parteneriate pe tema a 12 provocări urbane identificate
În centrul agendei urbane a UE se va afla dezvoltarea a 12 parteneriate pe tema a 12 provocări urbane identificate: integrarea migranților și refugiaților, calitatea aerului, sărăcia urbană, locuire, economia circulară, locuri de muncă și aptitudini în economia locală, adaptarea climatică, tranziția climatică, utilizarea durabilă a terenurilor și a soluțiilor bazate pe natură, mobilitatea urbană, tranziția digitală, achiziții publice inovatoare și responsabile. Aceste parteneriate vor face posibilă conlucrarea, pe poziții de egalitate, a orașelor, a statelor membre, a instituțiilor UE și a părților interesate, precum ONG-uri și parteneri de afaceri, cu scopul de a găsi căi comune prin care să se aducă îmbunătățiri zonelor urbane din Uniunea Europeană.
În concordanță cu angajamentul Comisiei Europene (CE) pentru o mai bună legiferare, planurile de acțiune concepute de parteneriate se vor axa pe o implementare mai eficace și mai coerentă a politicilor UE existente în orașe în domenii cum ar fi mediul, transporturile și ocuparea forței de muncă. Acestea se vor concentra și pe facilitarea accesului la finanțare din partea UE, pe promovarea combinațiilor între fondurile UE și pe consolidarea bazei de cunoștințe despre problemele urbane și a schimbului de bune practici.
Au fost deja demarate patru parteneriate-pilot, pe următoarele teme: incluziunea migranților, coordonat de orașul Amsterdam; calitatea aerului, coordonat de Țările de Jos; locuințe, coordonat de Slovacia și sărăcia urbană, coordonat de Belgia și Franța. În cadrul acestor parteneriate sunt înscrise și două municipii din România: Timișoara - în parteneriatul pentru sărăcia urbană și Constanța - în cel pentru calitatea aerului. Restul parteneriatelor vor fi lansate în perioada cuprinsă între sfârșitul anului 2016 și vara lui 2017.
