English
Universitățile asociate ale Alianței Române a Universităților Tehnice (ARUT) - Universitatea Politehnica din București (UPB), Universitatea Politehnica Timișoara (UPT), Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTC), Universitatea Tehnică Gheorghe Asachi din Iași (UTI) și Universitatea Tehnică de Construcții din București (UTCB) - atrag atenția Guvernului, printr-o scrisoare deschisă, asupra faptului că politicile din domeniul educației - și cu precădere cele din domeniul învățământului superior - au creat dezechilibre majore la nivelul sistemului de învățământ și au fost luate fără consultarea instituțiilor relevante din domeniu, cu riscuri foarte grave pentru viitorul apropiat al economiei și educației naționale. Scrisoarea deschisă este semnată de rectorii celor cinci prestigioase instituții de învățământ superior: Viorel-Aurel Șerban (UPT) - președintele ARUT, Mihnea Costoiu (UPB), Vasile Țopa (UTC), Dan Cașcaval (UTI), Radu Sorin Văcăreanu (UTCB). În scrisoarea deschisă se mai arată, între altele:
„Având ca principală preocupare calitatea formării resursei umane în relație cu piața muncii, ARUT își propune ca în perioada următoare să întreprindă o analiză extensivă a implementării procesului Bologna în contextul României. Considerăm că o astfel de analiză ar putea reprezenta o imagine clară și cuantificabilă a performanței modelului implementat în țara noastră și a modelului în care instituțiile de învățământ superior pot aborda noi perspective prin care să își optimizeze performanțele. (...) ARUT sprijină prioritizarea educației, cu obiectivul explicit al creșterii economice și protestează față de măsurile care îngreunează activitatea principalilor formatori de resursă umană specializată - universitățile.
Următoarele argumente stau ca fundament inițiativei noastre de a continua și extinde protestul dacă problemele semnalate nu vor fi soluționate prin consultarea instituțiilor din spațiul învățământului superior românesc:
1. Prevederea legală cu privire la alocarea a 6% din PIB nu a fost respectată. În 2015, alocarea a fost de 3,7% din PIB, în condițiile în care România este una dintre țările din UE cu cea mai mică finanțare acordată învățământului;
2. Finanțarea per student a scăzut în fiecare an;
3. Guvernul a oferit majorări salariale succesive fără să aloce, în realitate, buget pentru aceste creșteri. Promisiunile Guvernului au fost, astfel, suportate în mod independent de către universități, fără a se oferi o opțiune pentru menținerea stabilității bugetelor instituționale;
4. Deciziile instanțelor de acordare retroactivă a unor drepturi salariale, ca urmare a unor erori de natură legislativă - generate, așadar, de Guvern sau Parlament - au necesitat, în numeroase cazuri, suplimentarea fondurilor din venituri extrabugetare;
5. România este pe ultimul loc în UE în ceea ce privește proporția din PIB acordată cercetării;
6. În ciuda acestor uriașe dezechilibre create la nivelul bugetelor instituțiilor de învățământ superior, singurul instrument prin care universitățile pot spera să creeze stabilitate - Fondul Social European - este încontinuu obstrucționat în traseul lui către beneficiari. (...)
În condițiile în care universitățile reprezintă o etapă crucială a pregătirii specialiștilor la nivel național, (...) credem că a lua decizii fără a consulta instituțiile relevante în domeniu - universitățile - este un mecanism defectuos în crearea de politici educaționale.
Drept consecință a situației în care au fost aduse instituțiile de învățământ superior, ARUT solicită următoarele:
1. Retragerea OUG nr. 20/2016 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016;
2. Creșterea semnificativă a finanțării pe student;
3. Stabilirea unor termene limită pentru atingerea a 6% din PIB pentru educație și 1% din PIB pentru cercetare;
4. Optimizarea procesului de depunere și implementare a proiectelor, astfel încât acestea să poată fi contractate și implementate/derulate fără dificultăți și ambiguități. (...)
ARUT solicită respectarea prevederilor Legii Educației Naționale nr. 1/2011, ale Ordonanței nr. 75/2005, cu completările și modificările ulterioare, precum și a practicilor internaționale, în vederea atingerii obiectivelor asumate prin strategia națională în domeniu, și anume eliminarea posibilității ca furnizori de formare care nu se supun niciunei proceduri de asigurare a calității să «vândă» diplome de nivel universitar fără nicio acoperire în competențele absolvenților.
Nu în ultimul rând considerăm că punctele amintite (...) să fie luate în consultare cu reprezentanți ai universităților. În cazul în care măsurile amintite nu vor fi soluționate, vom demara atât demersuri pe cale legală, cât și proteste publice pentru a încerca să contracarăm subfinanțarea severă a învățământului românesc."
