English
În urma summit-ului UE consacrat Brexit-ului, președintele Klaus Iohannis a inițiat o serie de consultări cu liderii partidelor politice, primul ministru și guvernatorul BNR pe tema Proiectului de Țară. Aceeași temă a fost abordată atât la Forumul Administrației Publice Locale, cât și la lansarea documentului intitulat „România competitivă: un proiect strategic de creștere economică sustenabilă". La prima vedere, pare că avem de-a face cu o temă redundantă. De ani de zile se tot vorbește despre necesitatea elaborării unui Proiect de Țară care să întrunească cel mai larg consens politic și social, astfel încât să devină cu adevărat operațional. Iată, deci, peste mai puțin de o jumătate de an, la 1 ianuarie 2017, se va împlini un deceniu de la intrarea României în Uniunea Europeană, în calitate de stat membru cu drepturi depline. În euforia acelui eveniment istoric, s-a lansat ideea elaborării de urgență a unui program post-aderare, document care ar fi avut, în esența lui, caracteristicile unui Proiect de Țară. N-a fost să fie. Nu discutăm acum cauzele, deoarece ar impune o extrem de cuprinzătoare analiză. Cert este că, în diferite momente, s-au consemnat demersuri notabile în direcția identificării unor priorități și stabilirii modalităților de a le realiza. Bunăoară, Asociația Generală a Inginerilor din România (AGIR) a participat activ la dezbaterea consacrată elaborării unui proiect de modernizare economico-socială a României. La rândul ei, Academia Română a elaborat un asemenea proiect.
Acum, după seismul care a zguduit Uniunea Europeană, s-a vădit, din nou, cât de important este nu numai la nivel comunitar, ci și al fiecărei țări în parte, să existe o viziune de largă perspectivă, nu limitată la obiective de genul celor incluse în Strategia Europa 2020, ci și pe o perioadă mai lungă, în care accentul să se pună pe aspecte fundamentale privind bazele constituționale și, decurgând de aici, viitoarea arhitectură instituțională a Uniunii Europene. Întrucât soluția care se conturează este aceea a stabilirii de obiective comune care să armonizeze interesele naționale la scara UE, a reapărut, la întreaga ei importanță, tema Proiectului de Țară în cazul României. O spunem cu admirație, dar și cu regret în ceea ce ne privește, că alte state membre au asemenea proiecte, și nu de ieri sau de astăzi, ci încă din fazele de preaderare la UE.
În momentul actual, este prematur să anticipăm rezultatele consultărilor inițiate de Președintele României. Ceea ce, însă, putem afirma cu certitudine este că procesul de elaborare a unui Proiect de Țară viabil nu pornește de pe un „loc gol". De-a lungul timpului - și aici ne referim la întreaga perioadă postdecembristă - minți luminate, în rândul cărora s-au aflat permanent și reprezentanți de marcă ai comunității inginerești, au emis idei deosebit de valoroase, au formulat teme și soluții care se constituie într-un adevărat TEZAUR de gândire novativă, de autentic patriotism și, deopotrivă, de înțelegere profundă, ca un act de conștiință, a importanței capitale a apartenenței României la Uniunea Europeană într-o lume caracterizată prin accentuarea proceselor de integrare și globalizare.
Poate toate acestea „sună" prea abstract, însă fiecare coleg inginer știe prea bine că până și cele mai complexe construcții se asamblează cu un număr imens de piese - dar într-o viziune unitară, sistemică - ceea ce le conferă organicitate, consistență, durabilitate. Conștientizarea faptului că aparținem de drept comunității politico-economice europene dă și măsura exactă a necesității implicării fiecăruia și a tuturor la elaborarea Proiectului de Țară menit să ne asigure atât propria prosperitate, cât și racordarea reală, trainică la valorile și principiile Uniunii Europene. Se spune că niciodată nu este prea târziu. Dar, dacă vom concretiza celebrul dicton la ideea Proiectului de Țară, s-ar impune să completăm că trebuie să acționăm astfel încât să nu fie... prea târziu.
