Austeritatea nu a dus la relansarea economiei

In ultima parte a lunii aprilie, a anului de gratie 2012, este programata inca o evaluare oficiala a modului in care autoritatile de la Bucuresti au indeplinit prevederile Acordului de tip preventiv incheiat cu Fondul Monetar International, Comisia Europeana si Banca Mondiala. Astfel de analize sunt importante pentru ca - asa cum a demonstrat-o experienta din ultimii ani, de fapt din aproape intreaga perioada a tranzitiei - orientarile fundamentale de politica economica si sociala au fost definite prin intermediul celor convenite cu organismele amintite. Nu discutam aici despre ceea ce a fost bun si ceea ce a fost rau in raporturile cu organizatiile financiare internationale intrucat se impune sa ne concentram atentia asupra fundamentelor analizei efectuate de misiunea comuna FMI, CE si BM.
Sigur, vor fi necesare si analize pentru perioade mai indelungate, insa ceea ce atrage cu deosebire atentia, in prezent, vizeaza un document al FMI dat publicitatii in aceste zile, in care se face o afirmatie extrem de importanta: „Masurile de austeritate au intarziat, practic, revenirea economica“. Or, cine a impus aceste masuri? Analistii FMI isi recunosc partea lor de vina, insa - din pacate - factorii decidenti interni au supralicitat „recomandarile“ expertilor de la Washington si Bruxelles si, astfel, s-a trecut la masurile extrem de dure din luna mai 2010, care au dus la prelungirea crizei si chiar la acutizarea ei.
Evident, avem de-a face cu o schimbare semnificativa de optica a decidentilor de la FMI, nu numai in functie de situatia din Romania, ci pe un plan mai larg, european si mondial. Din pacate, nu se mai pot recupera pierderile inregistrate in urma aplicarii unor „retete“ elaborate si promovate de board-ul FMI (si nu numai). Dupa cum, erorile de politica economica ale decidentilor de la Bucuresti au avut si au efecte negative de durata, imposibil de recuperat pe termen scurt.
Nu putem, insa, sa ne cantonam in trecut si, din acest motiv, se cere relevat ca expertii FMI au ajuns la concluzii pe care mai multi analisti romani le-au formulat, concluzii care si-au gasit reflectarea si in paginile publicatiei noastre, Univers ingineresc. Este vorba, mai ales, despre orientarea politicilor fiscale spre stimularea relansarii economiei prin largirea bazei de colectare a veniturilor bugetare, combaterea efectiva a evaziunii fiscale, simplificarea sistemului de relatii dintre stat si contribuabili, imbunatatirea radicala a politicii din domeniul investitiilor, in special in sfera achizitiilor publice, astfel incat resursele financiare, inclusiv fondurile nerambursabile de la Uniunea Europeana, sa fie gestionate cu maxima raspundere si competenta.
Nu sunt lucruri noi, iesite din comun. Despre toate acestea, s-a vorbit in tara si peste hotare. Statele care au aplicat altfel de politici decat cele prevazute in acordurile Romaniei cu FMI, CE si BM au iesit mai repede din criza, iar cel mai percutant exemplu il ofera Polonia. Este extrem de important sa se invete serios din toate acestea, iar faptul ca FMI si-a corectat pozitiile se cere fructificat neintarziat deoarece semnele de recesiune din prezent constituie un avertisment sever pentru factorii decidenti, cel putin in ceea ce priveste repetarea unor erori. Exista pericole reale si in ceea ce priveste caderea in cealalta extrema, si anume in proliferarea masurilor cu caracter populist, date fiind consultarile electorale din acest an. Pastrarea dreptei masuri, in cel mai autentic spirit ingineresc, ne va fi pavaza pentru evitarea derapajelor si intr-un sens, si in celalalt. Este bine ca se regandesc solutiile, chiar daca aceasta operatiune se cerea efectuata mai demult. Dar, cum o stim bine cu totii, este pe deplin valabila zicala „mai bine mai tarziu decat niciodata“.