English
Cu 130 de ani in urma, Titu Maiorescu a lansat urmatorul indemn, intr-un moment in care natiunea romana moderna era in plina efervescenta: "Sa fim nationali cu fata spre universalitate". Acest indemn cred ca se potriveste si reveriei noastre despre Europa viitorului.
Europa este, inainte de orice, un mod de a fi in lume sau, cum ziceau filozofii existentialisti, un mod de a te situa in lume.
Europa este apoi o suma de traditii spirituale, o cultura care in diversitatea ei are o istorie, este filozofia spiritului ei nascocitor, este vocatia ei pentru cunoastere si, deci, pentru stiinta.
Lumea se sincronizeaza sau, cu un termen deja consacrat, se globalizeaza, se universalizeaza cum spun francezii. Lumea tinde sa-si sincronizeze economiile, sa-si depaseasca inertiile, sa reduca diferentele sociale. Lumea se misca repede, traim intr-o tranzitie care tinde sa se permanentizeze.
O data ce s-a incheiat dominatia sistemelor ideologice care timp de 50 de ani au separat Europa in doua, prabusirea sistemului totalitar comunist a facut posibil ca Europa sa se regaseasca, si atunci ideea fondatorilor comunitatii europene a capatat o alta dimensiune. Europa unita nu va fi numai Europa occidentala. Estul Europei isi regaseste jumatatea occidentala. Am crezut toti, de la est si vest, ca aceasta regasire, aceasta reintregire se va face repede. Azi constatam ca nu este asa de simplu.
Creatorii din orice domeniu trebuie sa lupte acum cu legile dure ale economiei de piata si ca sa le imblanzeasca trebuie sa le invete. Populatia descopera, totodata, ca democratia nu aduce automat bogatie si ca numai muncind bine, poate sa traiasca bine. ªi ca invatand bine, poate sa-si depaseasca conditia sociala si intelectuala, ca nu trebuie sa se intrebe in fiecare zi numai ce face pentru el societatea, dar si ce poate si ce trebuie sa dea el insusi societatii in care traieste.
Se simte necesitatea unei reforme a gandirii, pentru ca nu vom putea schimba institutiile daca nu vom putea schimba mai intai mentalitatea celor care conduc si se folosesc de aceste institutii. Aceasta nu se poate face decat prin instaurarea unei educatii permanente. Pentru Romania, aderarea la Uniunea Europeana reprezinta singura optiune viabila pentru reintegrarea in sistemele de valori promovate de democratiile occidentale la care apartine de facto prin cultura, istorie si traditie, geografie si mai ales prin viitor.
Exista o comuniune reala de interese intre destinul Romaniei si viitorul Europei, pentru noi gestiunea provocarilor ridicate de globalizare este posibila numai prin integrare. Dar acest proces trebuie sa se deruleze in conditii de sinergie cu obiectivul declarat al Uniunii Europene de a crea pana in 2010 cea mai dinamica si mai moderna economie a lumii.
In asemenea conditii, oamenii de stiinta, inginerii au la ce medita si actiona. In fapt, Europa de maine si in cadrul ei tara noastra va fi si va arata asa cum vom sti sa o facem noi. Deoarece \n continuarea temelor tratate la simpozioanele precedente (“Managementul in economie”, “Societatea informationala”, “Dezvoltarea durabila” si “Societatea cunoasterii”), astazi punem in discutie “calitatea”, de care trebuie sa beneficieze intreaga planeta, tema care sa fie o preocupare multinationala, dar mai intai trebuie sa fie nationala.
Omul a fost preocupat de calitate de la inceputul vietii sale, iar evolutia societatii omenesti a fost conditionata de modul de evolutie a calitatii, privita ca un concept in ansamblu. Chiar teoria evolutiei specieiilor a lui Darwin am putea spune ca are la baza ideea de calitate, supravietuieste si se dezvolta cel mai bine, cel mai puternic. O data cu aparitia relatiilor de schimb, produsele au capatat o anumita valoare, au devenit si obiect de schimb, iar dupa revolutia industriala, problema calitatii s-a impus din ce in ce mai mult.
Scrieri din antichitate si din evul mediu contin elemente specifice calitatii privind produsele si activitatile conexe legate de aceste produse. Calitatea, privita ca un concept sistemic, s-a impus cu precadere dupa al doilea razboi mondial. Sistemul de management al calitatii trebuie sa functioneze ca un tot unitar, caruia trebuie sa i se subordoneze toate sistemele componente, pentru ca toate implicatiile calitatii azi sunt de natura cibernetica, iar optimizarea calitatii se poate realiza utilizand tehnici si materiale specifice cercetarii operationale matematice. Se impune o extindere a cooperarii intre diversele domenii: tehnologic, psihologic etic, educational comportamental, relational si al protectiei sociale.
Dinamica evolutiei vietii impune o informare in timp util pentru o adaptare flexibila previzionala la managementul total al calitatii - TQM, integrat cu cel de mediu, al securitatii sanatatii, al dezvoltarii durabile.
Intreprinderile romanesti sunt puse in situatia de a rezista concurentei industriilor europene si mondiale pe diverse sectoare de piata. Pentru a putea face fata noii situatii, produsele “noului venit” in piata trebuie sa fie mai bune, mai performante pentru a asigura “deschidere” noului partener.
Creatorul ingineriei moderne a calitatii este J.M.Juran, originar de pe meleagul tarii noastre, care anul acesta isi sarbatoreste centenarul. Pentru noi, alaturi de mandrie este si o obligatie morala de a dezvolta, mai ales de a aplica principiile sale care au dus SUA si Japonia la dezvoltarea economica bine cunoscuta de noi toti.
Va spun tuturor bun venit si imi exprim increderea in succesul acestui simpozion.