English
Cele mai recente date disponibile atestă un fapt deosebit de important: tot mai numeroase firme acționează prioritar în trei direcții majore: menținerea și consolidarea potențialului existent, investigarea și fructificarea posibilităților oferite de piața internă și externă pentru întărirea bazei contractuale, o capitalizare consistentă prin toate căile dezirabile, de la profitul reinvestit la accesarea fondurilor europene nerambursabile până la credite bancare în condițiile cele mai avantajoase.
- Credit foto: www.magnific.com
La cele mai recente reuniuni organizate în lumea afacerilor s-au prezentat experiențe valoroase care atestă eficiența unor măsuri îndreptate spre orientarea proceselor investiționale derulate de companii din toate ramurile economiei sub semnul promovării prioritare și chiar exclusive a noilor tehnici și tehnologii. Regândirea și reproiectarea cantitativă și calitativă a produselor și serviciilor în funcție de necesitatea de a se reduce consumurile energetice și materiale se situează în prim-planul preocupărilor. De asemenea, se au în vedere reducerea presiunii costurilor cu forța de muncă, pregătirea pe o scară tot mai largă a personalului, astfel încât să poată face față exigențelor progresului științifico-tehnic, din perspectiva unor termene lungi, extinderea și aprofundarea modalităților de cooperare a sectorului public cu cel privat, concomitent cu coordonarea acțiunilor locale atât în plan sectorial, cât și interramuri.
Devine tot mai evident, fără să se subaprecieze rolul și importanța companiilor mari, inclusiv multinaționale, că se impune să se țină seama de ceea ce reprezintă și mai ales de ceea ce trebuie să reprezinte microîntreprinderile, precum și întreprinderile mici și mijlocii. Potrivit statisticilor oficiale, disponibile la această dată, toate categoriile menționate de firme asigură peste 2,7 milioane de locuri de muncă, în timp ce firmele mari au 1,5 milioane de angajați. Deși cifra de afaceri totală a IMM-urilor are o pondere de sub 15% pe ansamblul economiei, acestea sunt mai profitabile comparativ cu majoritatea firmelor mari. Ceea ce contează, însă, mai mult privește capacitatea firmelor mai mici de a se adapta cerințelor pieței, flexibilitatea lor constituind, indiscutabil, o dovadă a capacității de reziliență la șocuri.
Desigur, în procesul îndeplinirii deciziilor îndreptate spre țintele amintite, apare tot mai clar că este necesară îmbunătățirea relațiilor dintre angajatori și angajați. Dacă mentalitățile și comportamentele lor sunt predominant convergente, este și va fi posibil în continuare să se depășească mai ușor dificultățile provocate de actualele crize. De aici, semnificația deosebită a conceptului de mare complexitate, dar definit simplu prin sintagma „starea de bine a companiei". Există, cu certitudine, interese specifice, uneori chiar divergente, ale angajaților și angajatorilor, însă identificarea și valorificarea zonelor consensuale, bazate, firește, tot pe interese, s-a demonstrat a fi sfera cea mai cuprinzătoare a unui alt concept, cel al „deciziilor relevante". În măsura în care se asigură un grad satisfăcător de profitabilitate, devine nu numai necesar, ci și posibil ca angajații să beneficieze de performanțele economico-financiare ale firmei la care ei și-au adus nemijlocit contribuția.
Una dintre concluziile principale ale reuniunilor evocate constă în cerința generală de a se evita în analize și, apoi, în acțiuni, extremele, mai ales optimismul și pesimismul excesive. S-a dovedit matematic, dacă se poate spune așa, că numai viziunea realistă a staff-ului fiecărei firme este de natură a imprima și personalului suficiente motivații pentru obținerea performanțelor. Este un imperativ a cărui conștientizare va conferi practicii suportul necesar pentru creșterea rezilienței, decisivă pentru contracararea eficientă a crizelor cu care se confruntă economia, întreaga noastră societate.
