English
Pe baza datelor din 2025, se preconizează că persoanele cu vârsta de cel puțin 15 ani din Uniunea Europeană vor lucra în medie 37,5 ani, în creștere de la 37,2 ani în 2024, relevă datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat). „Din 2016, durata preconizată a vieții profesionale în UE a crescut cu 2,3 ani, de la 35,2 la 37,5. Cu toate acestea, acest indicator diferă în mod semnificativ de la o țară a UE la alta“, precizează Eurostat.
– Credit foto: www.magnific.com
În 7 țări din UE, durata medie preconizată a vieții profesionale este de 40 de ani sau mai mult: Țările de Jos (44,0 ani), Suedia (43,4), Danemarca (42,6), Estonia (41,5), Irlanda (40,7), Germania (40,2) și Finlanda (40,1). În schimb, România (32,7 ani), Italia (33,0) și Bulgaria (34,6) au cea mai scurtă viață profesională.
Repartiția pe sexe relevă că bărbații au o viață profesională mai lungă decât femeile. Potrivit datelor aferente anului 2025, se preconizează că bărbații din UE vor lucra în medie 39,5 ani, cu cele mai lungi durate în Țările de Jos (45,9 ani), Suedia și Danemarca (ambele cu 44,5) și Irlanda (43,4). Cele mai scurte vieți profesionale preconizate pentru bărbați sunt în Bulgaria (35,9 ani), România (36,0) și Croația (36,3).
Pentru femei, durata medie preconizată a vieții profesionale în UE este de 35,4 ani. Cele mai lungi durate au fost în Suedia (42,3 ani), Țările de Jos (41,9) și Estonia (41,8), iar cele mai scurte în Italia (28,4 ani), România (29,1) și Grecia (31,8).
Potrivit Eurostat, indicatorul privind durata preconizată a vieții profesionale estimează numărul mediu de ani în care se preconizează că o persoană în vârstă de 15 ani va rămâne pe piața forței de muncă (angajată sau șomeră) în condițiile actuale. Indicatorul nu reflectă vârsta legală de pensionare, obiectivele de politică sau orice măsură prescriptivă a duratei în care persoanele trebuie sau ar trebui să lucreze. În schimb, acesta descrie modelele observate de participare pe piața forței de muncă. Aceasta se calculează utilizând speranța de viață și ratele de participare la forța de muncă specifice vârstei, în care forța de muncă include atât persoanele angajate, cât și șomerii.